Eminescu sărbătorit de Ziua Limbii Române în 2023 (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Aniversarea limbii române coabitează cu cinstirea scriitorilor ce au contribuit la dezvoltarea literaturii române, dintre aceștia evidențiindu-se Mihai Eminescu, a cărui legendă este una de sorginte umană. Această zi de sărbătoare îl readuce în actualitate pe creatorul de geniu, necunoscut însă pe deplin. Astfel, în aprilie 1883, la Viena, în Almanahul „Tinerimii June” și apoi în augustul aceluiași an, în Revista „Convorbiri Literare” apărea poemul „Luceafărul”, o reconstituire elaborată a destinului de geniu dar și al omului, cât și reflectarea incompatibilității dintre comportamentul firesc și năzuințele creatoare. A te încredința umanității poate fi similar cu revendicarea esenței divine. Interacțiunea dintre specii diferite ca origine este sortită eșecului. În aceste condiții putem spune că cei 140 de ani de la această publicare au fost anii edificării limbii române.

Editorial de Ziua limbii române (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Evenimentul destinat comemorării a 134 de ani la trecerea în neființă a lui Mihai Eminescu, a fost organizat anul acesta și la Călimănești în judetul Valcea unde a stârnit emoții puternice. Coordonarea simpozionului ce a avut loc în incinta Liceului Tehnologic și de Turism din localitate, a revenit poetului Nicuță Ioan Lungu care, cu dăruire, a reușit să coaguleze în jurul său forțe naționale și județene. Cu această ocazie, scriitorul Dan Șalapa din Drobeta Turnu Severin a lansat volumul „Anti-Eminescu. Premisele unui asasinat politic.” Cartea este un rechizitoriu al faptelor plauzibile ce au condus la dispariția marelui poet. Analiza întreprinsă de autorul cărții denotă pasiune și introspecție atentă, alcătuită pe baza documentelor din arhivele studiate. De asemenea, tot domnul Șalapa a prezentat realizările cinematografiei românești inspirate din opera poetului nemuritor. Filmul „Un bulgăre de humă”, ce aparține regizorului Nicolae Mărgineanu, a fost apreciat de întreaga adunare.

Apoi, scriitorul George Călin a analizat cu spirit practic opera de ziarist a lui Eminescu, aducând în prim-plan reperele morale conținute de aceasta, iar Nicolae Cismaru a adus în discuție dramaturgia poetului, stabilind linia de demarcație dintre teatrul universal și creația dramatică eminesciană. Concursul de recitări unde s-au remarcat veritabile talente în rândul elevilor conduși de profesori dăruiți a fost jurizat de o comisie alcătuită din poeți vâlceni precum Nicolae Nistor, Dan Mitrache si Mircea Vasii.

Departajarea a fost dificilă dar destoinicia lui Nicolae Nistor ca șef al comisie de jurizare s-a remarcat în analizarea reprezentărilor si luarea deciziilor. Revista Vâlcea literara a fost membră a spectacolului prin participarea lui Nicolae Nistor, Dan Mitrache și a subsemnatului. Momentele muzicale au fost susținute de bine-cunoscuții cantautori Dan State și Traian Chiricuță, precum și de trupa Cristian Art, iar cele lirice, printre alții, de micuța Alexandra Croitoru și Nicolae Ceapă. În final, organizatorul manifestării, Nicuță Ioan Lungu, a răsplătit cu diplome de merit efortul participanților. Aniversarea a 140 de ani la publicarea volumului „Luceafărul” a fost un moment important pe ordinea de zi a sesiunii. Informațiile aferente acestui moment fac parte din articolul „Eminescu. Geneza poemului Luceafărul”, scris de subsemnatul (Cristian Ovidiu Dinică) și publicat în revista „Poezia” nr. 2 (104)/2023.

Eminescu, Geneza poemului „Luceafărul” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Respectarea adevărului istoric a făcut și obiectul evenimentului din data de 31 august, organizat la Biblioteca Județeană din Ramnicu Vâlcea, unde poetul nepereche a fost liantul în jurul căruia s-a desfășurat sărbătorirea limbii române. Astfel, în incinta acestei instituții de cultură, și cu sprijinul Primăriei Rm. Vâlcea, al Forumului Cultural Vâlcea și al Asociației Seniorilor din Educație, Știință și Cultură, a fost omagiată ziua limbii române, unde prof. dr. Florian Copcea, președintele Asociației Scriitorilor din Oltenia, a susținut comunicarea științifică intitulată „Elemente autohtone ale limbii române în sudul Dunării”. Lucrarea face parte din prezentarea volumului „Dicționar al limbii române din Serbia de nord-vest”, apărut la Editura Academiei Române în 2023.

În cadrul acestui eveniment, prof. Nelu Barbu a lansat volumul „Ipostazele Unirii în literatura română”, tipărit la Editura Hoffman, cu postfața semnată de distinsul prof. dr. Florian Copcea. Cartea domnului Barbu este un breviar de literatură, care ne conduce de-a lungul veacurilor în istoria năzuințelor de unitate a poporului român, prin prisma scriitorilor, dar și a înregistrărilor din presa vremii. Având ca prefațator pe același renumit cadru universitar, volumul „Satul în care nu m-am născut” al poetului Nicu Cismaru, reprezintă o epopee rurală bine scrisă, o adevărată saga bună de ecranizat. Tronând ca un principe veșnic al literaturii române, Eminescu a fost prezent și prin momentele lirice susținute de Nicuță Ioan Lungu, Cristian Ovidiu Dinică și Nicu Cismaru. Anul 2023 este în desfășurare. În data de 21 decembrie se vor împlini 140 de ani de la publicarea singurului volum antum, intitulat „Poezii”, alcătuit de către Titu Maiorescu și care cuprinde 63 de poeme din scrierile poetului național. Eminescu ne însoțește de-a lungul anilor, fiind pururea prezent.

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Alte articole ale autorului Ovidiu Cristian Dinică în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

„Eminescologie” la Centrul Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia cu ocazia Zilei Culturii Naționale și a zilei de naștere a marelui nostru poet național Mihai Eminescu cu Jurnalul Bucureștiului (magazin cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Craterul Mihai Eminescu de pe planeta Mercur cu corespondentul nostru Simona – Nicoleta Lazăr (poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) și cu versurile Lilianei Smerea Văcaru

Magazinul cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare franco – român „Jurnalul Bucureștiului”, prezent la Festivalul Internaţional de poezie „Mihai Eminescu” de la Getafe (Madrid) și la Institutul Cultural Român de la Madrid, prin intermediul D-nei Lector dr. Doina Guriţă (poetă, scriitoare, jurnalistă, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România-filiala Iaşi, membră AJTR, Membră a Societății Poeților și Artiștilor din Franța-SPAF, a asociației  „Poeta de Mundo” din Chille), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Eminescu să ne judece!” (Corespondență de la poetul și prozatorul Puiu – Gheorghe Răducan)

Nota redacției

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului