Editorial de Ziua limbii române (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Limbajul este unul dintre cele mai puternice instrumente de comunicare.În cazul limbii române, importanța sa depășește cu mult sfera comunicării individuale, având un impact semnificativ asupra țării, societății, scriitorilor, poeților și traducătorilor. În primul rând, limba este un element esențial al identității naționale. Ea reprezintă o parte integrantă a patrimoniului cultural al României și este, sau ar trebui să fie,  un simbol al unității și coeziunii naționale. Prin utilizarea și promovarea limbii române, ne exprimăm apartenența la această țară și ne păstrăm valorile și tradițiile culturale. În ceea ce privește societatea, limba română joacă un rol crucial în asigurarea coeziunii sociale și a comunicării eficiente între membrii acesteia.

O societate în care oamenii nu se pot înțelege între ei din cauza unui limbaj confuz sau inadecvat este una dezorganizată și vulnerabilă. Prin urmare, respectarea și promovarea limbii române contribuie la consolidarea coeziunii sociale și la dezvoltarea unei societăți armonioase. Pentru scriitori și poeți, limba română este instrumentul prin care ei își pot exprima gândurile, sentimentele și ideile într-un mod artistic și creativ. Ea le oferă posibilitatea de a crea opere literare care să reflecte realitatea și să transmită mesaje puternice. Prin intermediul limbii, scriitorii și poeții pot să-și dezvolte propriul stil și să-și exprime individualitatea artistică. De asemenea, pentru traducători, limba română reprezintă baza pe care se construiește procesul de traducere, dar și cel de promovare a valorilor naționale!     

Cunoașterea și respectarea limbii române sunt esențiale pentru a putea transpune cu acuratețe și fidelitate mesajul și sensul unui text dintr-o limbă străină în limba română, dar mai ales din limba română într-o limbă de circulație. Prin urmare, respectarea și promovarea limbii române sunt esențiale pentru a asigura calitatea și autenticitatea traducerilor. Nerespectarea limbii duce la nerespectarea față de sine și față de țară. Atunci când nu acordăm importanța cuvenită limbii noastre, ne subminăm propria identitate și ne diminuăm valoarea culturală. De asemenea, nerespectarea limbii poate duce la o comunicare deficitară și la o înțelegere greșită între membrii societății. Aceasta poate genera tensiuni și conflicte, slăbind coeziunea socială și afectând dezvoltarea țării. În plus, nerespectarea limbii române poate duce la imposibilitatea recunoașterii patriei în lume.

Limba este unul dintre principalii ambasadori ai unei țări și prin intermediul ei ne prezentăm cultura și valorile în fața altor națiuni. Dacă nu acordăm importanța cuvenită limbii române și nu o promovăm în mod corespunzător, putem pierde oportunități de dezvoltare și colaborare internațională. Deci, importanța limbii române pentru țară, societate, scriitori, poeți și traducători este incontestabilă. Respectarea și promovarea limbii române contribuie la consolidarea identității naționale, la dezvoltarea unei societăți armonioase, la exprimarea artistică și la asigurarea calității și a promovării traducerilor. Nerespectarea limbii române poate avea consecințe negative asupra respectului față de sine, față de țară și poate afecta recunoașterea țării și a culturii ei în lume. Prin urmare, este esențial să acordăm importanța cuvenită limbii române și să o promovăm în mod activ și responsabil.

Dr. Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard–Renania-Palatinat), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (Germania)

INTERVIU // Christian W. Schenk: „Aveți o limbă minunată și o literatură cu care vă puteți mândri. Nu aveți niciun motiv să suferiți de complexe de inferioritate, dar puneți-vă pe treabă…”

Notă. Alte articole ale scriitorului Christian Schenk în Jurnalul Bucureștiului

Anthologie der rumänischen Lyrik von den Anfängen bis heute! (antologie de lirică română de la începuturi și până astăzi volumul II din V)

BAND II (von 5). 385 pag.
1866 Traian Demetrescu
1872 Dimitrie Anghel
1875 Ștefan Octavian Iosif
1875 Alexandru Toma
1877 Ștefan Petică
1880 Tudor Arghezi
1881 George Bacovia
1881 Ion Minulescu
1881 Octavian Goga
1884 Vasile Voiculescu
1885 Ion Barbu
1886 George Topîrceanu
1889 Nichifor Crainic
1889 Victor Eftimiu
1891 Aron Cotruș
1891 Ion Pillat

Articole asociate

Erori tipice de traducere și nu rareori, consecințele lor dramatice…(de la corespondentul nostru Dr. Dr. Christian W. Schenk, medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard – Renania-Palatinat)

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

„Corespondență cu dus și întors” a poetului și traducătorului trilingv (brașovean) Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities) corespondentul Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat (Germania) văzută de scriitorul și criticul literar Vasile Spiridon în „Convorbiri Literare”

Statul, Cultura și Societatea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk, medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard – Renania-Palatinat)

Nota redacției. Ziua Limbii Române se sărbătorește în România și Republica Moldova la data de 31 august. Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, la sugestia senatorului craiovean PNL Viorel Riceard Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”. Această propunere legislativă a fost legiferată la inițiativa regretatului scriitor Corneliu Leu, alăturându-se  Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și Ligya Diaconescudirector al revistei internaționale Starpress și a fost semnat de cei trei, ca în 31 august să se sfințească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române. Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

România & Rep. Moldova: Ziua Limbii Române–31 august–este sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la Chişinău. Evenimentul va avea loc simultan la sediul celor două instituţii, în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor două academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni ştiinţifice comune ce se va desfăşura în format mixt. Manifestarea va fi deschisă de preşedinţii celor două prestigioase foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.

În Aula Academiei Române, Ioan-Aurel Pop susţine prelegerea „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu”, vicepreşedintele Academiei Mircea Dumitru prezintă începuturile vocabularului filosofic în spaţiul românesc, urmând să vorbească şi despre experienţa eminesciană a lecturilor kantiene, iar Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, se va referi la vitalitatea limbii române La Chişinău, Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, va susţine prelegerea „Limba Română–Casa Fiinţei Noastre”, Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator în cadrul prelegerii „Limba română–limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din „bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova”. Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor celei de-a XII-a ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor. Este programată şi sesiunea specială–„Academician Eugen Simion–90”. Cu acest prilej, vor fi lansate volumele „Eugen Simion, om al întregului cultural”, de Mihai Cimpoi, şi „Texte despre Basarabia”, de Eugen Simion.

Deschiderea ședinței

•  Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și
•  Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei

Comunicări

• Acad. Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române-Limba română veche în viziunea lui Eugen Coșeriu
• Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române-Elogiu limbii române. La începuturile vocabularului filosofic; câteva remarci cu privire la experiența eminesciană a lecturilor kantiene
• Acad. Mihai Cimpoi, președinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Științe a Moldovei-Limba Română – „Casa Ființei Noastre“
• Acad. Gheorghe Ghidirim, Academia de Științe a Moldovei-Lixmba română – limba noastră a tuturor
• Acad. Gheorghe Chivu, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române-Vitalitatea limbii române
• Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române, director general al Editurii Academiei Române-Bătălia pentru legalizarea limbii române și a alfabetului latin în Repulica Moldova
• Prof. univ. Rodica Zafiu, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ al Academiei Române-Limba română în contextul globalizării
• Prof. univ. Viorel Vizureanu, decanul Facultății de Filosofie a Universității din București, directorul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ al Academiei Române-Valențele culturale ale limbii române în activitatea Sfântului Antim Ivireanul
• Prof. univ. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Facultatea de Litere, Universitatea din București- Este limba română o limbă sui-generis? Considerații istorice și comunicative

Nota redacției

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului