Prima organizaţie de breaslă din România, cu o istorie de 105 ani, născută ca emulaţie a Marii Uniri de la 1918, s-a cristalizat în mai mult de un secol de existenţă ca o platformă de minţi luminate și curajoase, ca un vehicul ce a navigat prin societatea românească și pe vremuri tulburi și printre raze de soare, purtând la bord personalităţi ale timpului, adunând laolaltă oameni tenace și dedicaţi, dornici să ajute la binele public și să servească adevărul. Aceasta este Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR).
Ca la încheierea fiecărui an, și în 2024, UZPR şi-a desemnat performerii, în urma unei selecţii riguroase și dificile, pe un palier complex de categorii jurnalistice, monitorizând eforturile și reuşitele gazetarilor de pe întreg teritoriul românesc, de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din diaspora. Astfel că s-a pregătit o Gală de Premiere, oferită întregii mass media și societăţi româneşti pe 18 noiembrie, în eleganta ambianţa a Teatrului Ion Creangă din Bucureşti. Deviza evenimentului–„Excelența în jurnalism”–i-a ghidat pe juraţi în alegerile făcute. Ruxandra Săraru, – membru al Consiliului Director al UZPR și Preşedintele Juriului de acordare a Premiilor de Excelenţă spunea, în deschiderea serii, că „sarcina juriului nu a fost deloc una uşoară – anul 2024 a fost unul special din multe puncte de vedere, mai ales prin faptul că se împlinesc 35 de ani de la Revoluţia din 1989. Ne-am străduit să-i celebrăm pe cei mai buni dintre cei buni”. Din juriu au mai făcut parte: Mădălina Corina Diaconu, Viorel Popescu, Teodora Marin, Monica Zvirjinschi și Cornel Cepariu.
Urmărind cele 13 categorii de premiere pentru excelenţă, pot spune că rezilienţa s-a regăsit ca o cheie de boltă comună tuturor laureaţilor, pe lângă diferitele alte calităţi ale demersurilor lor excepţionale de presă. O durabilitate cumulată în ani, o creştere semnificativă a rândurilor în sfera gazetăriei, o incisivitate constructivă. În deschiderea Galei, Preşedintele UZPR, Sorin Stanciu, a spus: „În această seară fac o reverenţă, cu sufletul deschis, către toţi membrii noştri–și vreau să vă spun cu mândrie că celor 4.500 de membri pe care îi avea Uniunea noastră li s-au mai adăugat 500, ceea ce este un îndemn către colegii noştri de breaslă care nu ne sunt încă alături: veniţi cu noi!”.
La Gala de premiere a performantei de presă abordată sub toate aspectele sale, au fost apreciate și recompensate valoarea, dedicaţia, curajul, unicitatea, perseverenţa și evoluţia în actul creativ. Intervenţiile amfitrionilor evenimentului, Sorin Stanciu și Ruxandra Săraru, au adus pe scenă emoţia și satisfacţia întâlnirii cu mai vechi sau mai noi colegi de breaslă, împărtăşind bucuria unei selecţii meritorii care lasă loc pe viitor și mai multor categorii de excelenţă și ziarişti de clasă. Personalităţile din presă care au adresat Laudatio premianţilor le-au făcut cu emoţie, bucurie și recunoştinţă. Printre aceştia s-au numărat: Sorin Stanciu, Ruxandra Săraru, Viorel Popescu, Monica Zvirjinschi, Dan Constantin, Emil Stanciu, Ştefan Mitroi, Adrian Ursu, Maria Țoghină, Mădălina Corina Diaconu. Confesiunile și opiniile împărtăşite de laureaţi au impresionat și încântat publicul prezent. Iată categoriile de excelenţă și laureaţii:
- Jurnalism şcolar – Logopaper, Oradea
În Colegiul Naţional „Onisifor Ghibu”, tinerii învăţă tainele și meşteşugul muncii de presă, experimentând de la vârste mici lucrul cu mass media alături de profesori dăruiţi meseriei.
- Presa scrisă–Cuget liber, Constanţa
Opt decenii de continuitate, abnegaţie și profesionalism derulate în presa scrisă, încă din 1944, prin cotidianul tipărit, elaborat astăzi de redactor-şef Carmen Mocanu și echipa sa.
- Presa de investigaţie–Ziarul de Gardă–Mariuţa Nistor, Natalia Zaharescu, Republica Moldova
Cele două ziariste destoinice, curajoase păstrează vie esenţa meseriei de publicist, de observator al realităţii, de investigator și diseminator al adevărului și neajunsurilor într-o societate vitregită de o democraţie ca la carte, reuşind să deconspire mecanisme ale dezinformării și fraudei electorale.
- Management de presă – Dan Preda, Radio România Actualităţi
Avem o complexă și încercată scoală de radio, cu oameni pasionaţi de această meserie. Și experienţă și dedicarea unui om care a structurat în timp un management ce susţine cu fervoare și profesionalism actualităţile zilei.
- Jurnalism radio–Ioana Brușten
Chiar dacă la început se temea că e imposibil sa nu te cuprindă rutina în presa radiofonică, aceasta a devenit o pasiune pe viaţă pe care o derulează cu profesionalism.
- Fotojurnalism–Constantin Duma
Revoluţia ne-a marcat profund pe fiecare. Timpul măsurat în acele zile devine însă mai preţios odată transformat în imagini edificatoare, de neuitat datorită curajului, abilitaţilor și dedicării acestui fotoreporter de clasă.
- Jurnalism TV – emisiunea „Vorbeşte corect”–Cristina și Radu Dănilă
O preocupare constantă pentru vorbirea corectă a limbii române, pe care aceşti realizatori din Televiziunea Romană au demonstrat-o picurându-ne ani de zile o pastilă media de succes.
- Presa din diaspora–John Florescu
Despre România, despre valorile ei, despre membrii casei regale în textele unui ziarist de marcă, cu sânge de român, chiar dacă a crescut și s-a format în structuri de educaţie și presă din străinătate.
- Jurnalism de război–Adelin Petrişor
Un profesionist cu o nebunie semeaţă, tenacitate și dorinţă de a reuşi să transmită mersul evenimentelor din teatrele de luptă de pe glob, cu riscul vieţii la purtător și iubirea de ţară în inimă. „Să nu uităm utilitatea socială a jurnaliştilor” – spune el.
- Proiecte editoriale–revista Longevity
O preocupare către originalitate și orientarea către stil de viaţă longeviv, printr-un proiect complex, de actualitate, iniţiat de Mona Lisa Popa și lansat în presa scrisă, online și prin evenimente-workshop.
- Campanii de presă–Alex Dima (ProTV)
Grija pentru semeni, demonstrată prin solide și fabuloase campanii de sensibilizare faţă de ameninţări precum drogurile, sărăcia rurală, lipsa de educaţie civică, dar și de protejare a ambientului în care trăim.
- Carte despre profesia de jurnalist–Liviu Tofan
Evocarea editorială a unor oameni de presă de excepţie–ca cei ce au dus steagul libertăţii prin Radioul Europa Liberă–și a luptei pentru adevăr de către un jurnalist de excepţie.
- Omagiu (Opera omnia) – Florea Firan, Coman Șova
Încununarea unei munci de ani, prin mii de file de inestimabilă valoare, despre personalităţi emblematice ale României care şi-au definit evoluţia, din mersul istoriei, în afara graniţelor ţării.
Prin Gala Premiilor UZPR 2024, am asistat la un act de cultură consistent și dătător de încredere pentru breasla ziariştilor din România. În sala Teatrului Ion Creangă, audienţa s-a constituit, în mare măsură, din generaţiile de jurnalişti și directori de instituţii media ce au traversat istoria societăţii romaneşti și în etape de dinainte și în cele de după 1990. Un prilej de revederi, de schimburi de idei, de polemici frumoase și cristalizare de noi proiecte. Primul ministru al României a transmis Galei UZPR un mesaj de apreciere și sprijin, în care spunea, printre altele: „Misiunea jurnalistului profesionist nu a fost niciodată uşoară și a presupus spirit de sacrificiu în numele adevărului, dar provocările au fost mereu altele, de la o epocă la alta. Cele mai mari provocări ale prezentului sunt legate de volumul imens de informaţie, de viteza cu care circulă aceasta și, mai ales, de varietatea pe care o îmbracă dezinformarea, utilizată ca armă în conflictele fierbinţi la care asistăm și în jocurile de interese subterane. De aceea, ca societate democratică, ne bazăm mai mult ca oricând pe calitatea, rigoarea și integritatea dumneavoastră jurnalistică, pentru consolidarea democraţiei și protejarea valorilor noastre fundamentale”. Textul mesajului a fost prezentat audienţei de către Preşedintele UZPR, Sorin Stanciu.
Rezilienţa la incultură, la minciună, la dezinformare, la pericole, la degradare umană, la politici antisociale și antidemocratice, dar și adaptarea la schimbare, la trenduri, la noi reguli interne sau de geostrategii regionale, atitudinea proactivă, inventivitatea și propria evoluţie în cunoaştere au fost borne pe care premiaţii din acest an le-au depăşit cu succes. Laureaţi și personalităţi de avangardă ale presei româneşti, reuniţi sub acelaşi motto: „Împreună scriem istoria clipei!
Doina Tătaru (text) și Constantin Duma (imagini foto)
Articol asoiciat
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…