Oameni suntem…la fel de mici–cu toții–în fața puterii incomensurabile a forțelor naturii. Toți oamenii se nasc și mor egali. Diferențierile survin între cele două momente ale vieții, prin educație: în casa părintească, la grădiniță, la școală, precum și în mediul prietenilor. Aici se nasc barierele puse între oameni de diferite credințe, limbi sau/și naționalități; ele sunt obstacole artificiale puse în calea înțelegerii. Apartenența la tradiție împrumută o senzație plăcută de comuniune, sprijin reciproc ceea ce însă nu ar trebui să excludă respectul față de obiceiurile altora. Lumea va fi mai bogată dacă va păstra diversitatea tradițiilor–spre bucuria tuturor… Cu toții suntem la fel, singura diferență vizibilă între oameni este ceea dintre un bărbat și o femeie! Cât caz se face uneori din problema căsătoriilor mixte dintre doi oameni care au crescut în tradiții diferite !? Deși toate căsătoriile sunt mixte atâta vreme cât se leagă între cele două sexe!
O perioadă îndelungată, cei interesați încercau sentimentul de cert optimism în așteptarea Conferinței ONU de la Glasgow cu privire la schimbările climatice. Participarea masivă a statelor per se a constituit o promisiune serioasă pentru ca rezultatul convorbirilor să conducă spre soluții concrete în încercarea de a rezolva problemaîncălzirii globale, într-un viitor apropiat. Din păcate rezultatele nu s-au apropiat de așteptările scontate. Greta (Tintin Eleonora Ernman) Thunberg (n.2003, activistă de mediu suedeză angajată în bătălia contra încălzirii globale și a schimbărilor climatice) tânăra care a devenit conștiința lumii deja de ani de zile, a tras concluziile de rigoare la sfârșitul convorbirilor multilaterale în cadrul întrevederii internaționale: „bla-bla-bla” a conchis ea–probabil pe bună dreptate… În consecință va trebui să acceptăm–vrând nevrând– aserțiunea lui Vasile Ghica (n.1940, cunoscut publicist român și apreciat mai ales în calitate de scriitor de aforisme) potrivit căreia „poluarea este cel mai recent pluton de execuție ?”
Sofia Gelman–Kiss (Dr. în Muzicologie, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)
Alte articole ale autoarei Sofia Gelman–Kiss în Jurnalul Bucureştiului
Nota redacției
Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26). Summitul liderilor mondiali, Glasgow, Regatul Unit. Principalele rezultate ale Summitului liderilor mondiali
Summitul liderilor mondiali din 1 noiembrie 2021 a lansat cea de a 26-a Conferință a părților (COP26) la Convenția Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. În perioada 31 octombrie‑12 noiembrie, COP26 a reunit cele 197 de părți la Acordul de la Paris–Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Printre acestea se numără UE și toate statele membre ale acesteia. Delegația UE a fost condusă de Charles Michel (n.1975, om politic belgian, desemnat în data de 2 iulie 2019 în funcția de Președinte al Consiliului European), Ursula Gertrud von der Leyen (n.1958, om politic creștin-democrat german, între decembrie 2013-iulie 2019 ministru al Apărării, în guvernele III și IV ale lui Angela Merkel–CDU) și de prim-ministrul sloven, Janez Janša (n.1958, președintele Partidului Democrat Sloven din 1993, prim-ministru al Sloveniei între 2004–2008, 2012–2013 și din 3 martie 2020), reprezentând președinția slovenă a Consiliului UE. Luând cuvântul în numele UE, împreună cu președinta Von der Leyen, președintele Michel a subliniat că omenirea trebuie să acționeze acum pentru a limita încălzirea globală. În cadrul evenimentului liderilor „Dezbatere privind acțiunea și solidaritatea–deceniul critic”, dedicat solidarității cu țările cele mai vulnerabile, președintele Michel a enumerat domeniile-cheie asupra cărora trebuie să se concentreze comunitatea internațională: mobilizarea fondurilor publice, colaborarea cu sectorul privat și stabilirea prețului carbonului, coerența politicilor economic
Principalele rezultate ale conferinței COP26
S-au înregistrat progrese semnificative la conferința privind schimbările climatice de la Glasgow, care s-a încheiat la 13 noiembrie, după două săptămâni de negocieri între părțile la Acordul de la Paris. Printre inițiativele-cheie s-au numărat: majorarea fondurilor destinate țărilor în curs de dezvoltare pentru combaterea schimbărilor climatice, lansarea angajamentului mondial referitor la metan și finalizarea cadrului de reglementare de la Paris.
Cu toate acestea, Pactul pentru climă de la Glasgow lasă loc pentru eforturi suplimentare în anii următori pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade Celsius. Conferința a fost găzduită de Regatul Unit, care a deținut președinția COP26, în parteneriat cu Italia. Programată inițial pentru 2020, aceasta a fost amânată cu un an din cauza pandemiei de Covid-19.
Poziția UE pentru COP26
Poziția UE în ansamblu a fost adoptată de Consiliu la 6 octombrie 2021. În concluziile sale, Consiliul:
- a invitat toate părțile să prezinte contribuții stabilite la nivel național (CSN) ambițioase
- a invitat alte țări dezvoltate importante să își majoreze contribuțiile la angajamentul privind suma de 100Md$US pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice
- a stabilit poziția UE privind normele pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând țărilor să comercializeze reduceri ale emisiilor
- a stabilit poziția UE în ceea ce privește calendarele comune pentru angajamentele de reducere a emisiilor incluse în CSN-ul fiecărei țări
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
