Acasă Supliment Cultural Poezie dedicată Mănăstirii Sinaia în 1866 și cărți recente intrate la Biblioteca...

Poezie dedicată Mănăstirii Sinaia în 1866 și cărți recente intrate la Biblioteca „Carmen Sylva” din Sinaia. Elevi silitori din Sinaia de altă dată (Corespondență de la PhD Candidate Simona – Nicoleta Lazăr – poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

De către

Thomas Csinta, French Director & Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Press attached OADO (Organization for Human Defense - Ecosoc, United Nations) Paris (didactic & pedagogical works)

13 octombrie 2023

1224

La începutul anului 1866 (încă se afla pe tronul Principatelor Române domnitorul Alexandru Ioan Cuza), Antonin Roques, profesor de franceză în București, amic cu Vasile Alecsandri, publica, în săptămânalul parizian „Journal pour tous”, poezia „Monastère de Sinaia”-asta după ce, în anul precedent, publicase în același hebdomadar mai multe texte de inspirație folclorică (unele traduceri ale textelor lui Alecsandri) și poezii despre România. Născut în 1810 în departamentul Cantal, (regiunea administrativ-teritorială Auvergne-Rhône-Alpes, cu capitala la Lyon Métropole) după câțiva ani în Belgia, Roques ajunge în România, unde avea să învețe destul de bine limba română, astfel încât să fie în stare să scrie chiar o piesă de teatru despre moartea lui Constantin Brâncoveanu, semnată „Rucăreanu”. În Franța, pseudonimul său este „Rocaresco”.

În 1879, Roques publică o antologie de legende și doine, culese și „imitate” de Alecsandri și traduse de el, căreia îi alătură un capitol de „poezii diverse” care îi aparțin. Între acestea, se găsesc și versurile închinate Mănăstirii Sinaia. În 1881, scriitorul se stinge din viață. Poezia amintită, tradusă în limba română, avea să fie publicată din nou în a doua jumătate a anilor 1930, într-o ediție a ziarului „Cuget clar” (cunoscut și ca „Noul Semănător”), condus de Nicolae Iorga, între 15 iulie 1936 și 17 noiembrie 1940.

Mănăstirea Sinaia (România)

(Scrisă în cartea destinată călătorilor.)

Stai aproape de cer, de aici rugăciunea înaripată

Se ridică neîncetat spre bolta înstelată;

Chivotul Sfânt, întotdeauna e deschis pe o parte

Călătorului, iar pe cealaltă către nemurire.

Fericit cel care, în vremurile noastre, poate trăi în lumina ta,

În mijlocul munților tăi cu bogatele lor haine verzi,

Departe de o lume atât de nebună, atât de ticăloasă și atât de perversă,

Căci, de la palat la cabană,

Omul nebun nu vrea

Să se închine decât materiei,

Niciunui alt Dumnezeu decât Vițelul de Aur!

Cărți recent intrate în Biblioteca Sinaia-Fondul Personalia.

„Viața de basm a lui Badea Cârțan: cu o prezentare în limba italiană de dl prof. Silvio Guarnieri și trei portrete ale ciobanului”, autor: Octavian Metea. Editura „Fruncea”, Timișoara, 1939. Cartea conține autograful autorului pentru Mimi Cigăreanu. Personalitate: Badea Cârțan-sub acest nume este cunoscut Gheoghe Cârțan din Cârțișoara (Sibiu), un țăran făgărășan care a luptat pentru libertatea românilor din Transilvania și a trecut, clandestin, cărți românești, din Regat, în Ardeal. A mers pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian, „certificatul de naștere al neamului românesc”. N. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara, Sibiu–d. 7 august 1911, Sinaia, este înmormântat în cimitirul din Sinaia. Autor: Octavian Matea– avocat și publicist, a cărui familie era orginară din Făgăraș, a scris mai multe lucrări despre Badea Cârțan. După instaurarea regimului comunist, a făcut închisoare politică și muncă forțată la Canal. Mimi (Ana-Angela) Cigăreanu este fiica lui Liviu-Ioan-Ștefan Cigăreanu, membru important al familiei Rațiu, din Ardeal. Mimi Cigăreanu a murit în 1944. Tatăl său a fost avocat și om politic, deținut politic la Mănăstirea Văcărești, unde a murit în 1952. Sinaia de altădată. Prețul „trăsurilor și mașinilor de piață” (taxiurile epocii), în 1939. Universul, (Anul 56, nr. 204), din 28 iulie 1939, p. 10.

Elevi silitori din Sinaia de altădată

Puiu Bortnowski și Miorica, de la Școala Carmen Sylva. Dimineața copiilor, (Anul 20, nr. 6052), din 10 septembrie 1923, Copii silitori, p. 1. Tot astfel e amintit și Achill Petrescu, clasa a III-a, Școala primară Carmen Sylva, în Dimineaţa Copiilor – serie nouă (Anul 7, nr. 343), din 7 septembrie 1930, Copiii silitori cari au obţinut premiul I-iu la învăţătură, p. 11. În 1933, aceeași publicație o amintește printre premianți pe Lucia Gorănescu, clasa a III-a, Școala Carmen Sylva. Dimineaţa Copiilor-serie nouă (Anul 10, nr. 505), din 15 octombrie 1933, Fotografiile cititoarelor şi cititorilor cari au luat la şcoală premiul I-iu, p. 6. Recunoaște cineva numele și chipul copiilor de atunci?

Ce mai aflăm despre școlarii sinăieni, înainte de al doilea război mondial? În „Universul copiilor” (nr. 6/2 februarie 1927, p. 97) este menționat numele copilului Neagu Djuvara (clasa a IV-a) din Bulevardul Ghica nr. 75, Sinaia, care s-a înscris în „Asociația Bunilor Copii din România” (ABC), aflată sub înaltul patronaj al ASR. Principesa Elena și sub președinția ASR. Principele Mihai (era cu câteva luni înainte de decesul Regelui Ferdinand I și urcarea pe tron a regelui-copil Mihai I). Și tot atunci se înscrie și colegul său de clasă Mircea Cantoreanu, rezident la Orfelinatul de război din Sinaia, str. Furnica nr. 53.

Aprilie 1882. În imaginea mare, Castelul Peleș, încă în construcție (se observă schelele, în partea stângă); în medalion, Cabana de vânătoare a Regelui Carol I. La vremea respectivă, familia regală încă locuia în chiliile de la Mănăstirea Sinaia. Sursa: Familia, Anul 18, nr. 15, din 11 aprilie 1882, p. 177.

Notă. În lunile iulie-august 2023, la Biblioteca orașului Sinaia s-a desfășurat programul de practică și voluntariat al studenților și masteranzilor de la departamentul de Științe ale Informării și Documentării, în cadrul unui parteneriat cu Facultatea de Litere București. Cei 10 participanți au introdus în catalogul online al bibliotecii 4,700 de cărți. Le mulțumim și așteptăm următoarea serie!

Simona-Nicoleta Lazăr (poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR–Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului

Cu Simona-Nicoleta Lazăr (poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR–Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului, la Biblioteca Centrului Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia

Articole asociate

Călinescu, perechea lui Eminescu (PhD Candidate Simona – Nicoleta Lazăr – poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

„Eminescologie” la Centrul Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia cu ocazia Zilei Culturii Naționale și a zilei de naștere a marelui nostru poet național Mihai Eminescu cu Jurnalul Bucureștiului (magazin cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragmente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Nota redacției

Sesiunea științifică a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra