Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), anunţă deschiderea micro-expoziţiei „Noul Testament greco-latin, editatșitipărit de Valentin Wagner la Brașovîn 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam. Proiectul expoziţional se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi va fi accesibil publicului în cepând de joi, 21 aprilie 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.
Brașovul devine în secolul al XVI-lea capitala tiparului din spațiul românesc medieval. În prestigiosul oraș săsesc se remarcă, în perioada de început a tiparului, trei personalități culturaledeosebite: Johannes Honterus (1498-1549), Valentin Wagner (1510-1557) și Diaconul Coresi (1556-1583). În Brașov este atestată o tipografie, începând cu anul 1539, când se tipăresc primele manuale, în contextul reformei școlare declanșate de umanistul Johannes Honterus. Activitatea tipografică inițiată de Honterus și dezvoltată de Wagner, poate fi considerată, fără îndoială, o filă de istorie a culturii și progresului socio-politic și religios dintre românii și sașii ardeleni. Așa cum unii dintre juzii Brașovului au sprijinit tipărirea cărților religioase în limba română veche, destinate întăririi în credință a românilor, editarea și tipărirea, la Brașov, în 1557, de către Valentin Wagner a Noului Testament greco-latin, tradus de Erasmus din Rotterdam, se înscrie într-un context general de excepție privind relațiile interetnice și interconfesionale locale.
Succesul Școlii Honteriene din Brașov a antrenat o adevărată revoluție a sistemului transilvănean de învățământ, mai ales dacă privim procesul în lunga sa durată. Greaca veche, ca și celelalte discipline specifice școlii umaniste vor fi integrate treptat în programele de studii din alte centre urbane transilvănene, animate de un spirit de emulație. Stimulat, desigur, de progresele Reformei protestante, interesul lui Valentin Wagner pentru greacă nu se limitează în fapt la literatura și știința produse de cultura antică, ci include sursele grecești ale tradiției creștine. Nu întâmplător, vocația sa de elenist și teolog va fi încununată de ediția greco-latină a Noului Testament, tipărită în 1557 (NOVVM Testamentum Graece, ac Latine iuxta postrema D. Erasmi Rot. Translationem)… Deoarece a criticat aspecteale organizării Bisericii Catolice a timpului său, Erasmus din Rotterdam a fost considerat precursor al Reformei religioase, deși el însuși nu a aderat la protestantism, militând pentru spiritul de toleranță religioasă.
Între anii 1517-1524 traduce în limba latină („Novum instrumentum omne”) versiunea greacă a Noului Testament, traducere însoțită de comentarii critice, superioară ca stil și fidelitate în comparație cu Vulgata (versiunea latină oficială a Bibliei) aflată în circulație. Această traducere i-a servit și lui Martin Luther ca bază pentru traducerea în limba germană a Bibliei. Originar din Brașov, eruditul umanist Valentin Wagner (care a introdus în gimnaziul umanist matricola școlară (1544), cea mai veche matricolă din sud-estul Europei) a editat la Brașov, în 1557, spre sfârșitul vieții, o carte de cult fundamentală pentru creștinism. Noul Testament greco-latin este tipărit pe hârtie manuală, cu cerneală tipografică pe un total de 8+659+2 pagini (pagini liminare, blocul tematic și datele editoriale). Legătura este formată din scoarțe din lemn, acoperite cu piele, iar cotorul are trei nervuri profilate. Textul tematic al Noului Testament greco-latin prezintă pe fiecare pagină două coloane bilingve, în greacă și latină; două pagini cu gravuri sub formă de medalioane ale evangheliștilor, dispuse la începutul și sfârșitul cărții și o altă gravură, cu multiple simboluri creștine, plasată la începutul Epistoleilui Pavel către romani. Pe ultima filă tipărită, verso, se găsește colofonul explicit al cărții. Ediția este însoțită de numeroase comentarii critice folosite în edițiile anterioare ale traducătorului. De asemenea, în cuprinsul cărții se întâlnesc o multitudine de însemnări marginale, de redacție latină, scrise cu cerneală fero-galică. Curator: Dr. Ginel Lazăr, cercetător științific, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)
Micro-expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) începând cu data de 21 aprilie 2022, de miercuri până duminică, în treorele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
