Acasă Avocat - Jurisprudență Regimul juridic al nomazilor digitali în România (The legal status of digital...

Regimul juridic al nomazilor digitali în România (The legal status of digital nomads in Romania). Corespondență de la Cabinetul „Pavel, Mărgărit & Asociați” (Pavel, Margarit & Associates Romanian Law Firm)

La data de 17 ianuarie 2022, a intrat în vigoare Legea 22/2022 pentru modificarea și completarea OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, reglementare ce conturează regimul juridic aplicabil nomazilor digitali în România, noutate legislativă considerabilă având în vedere schimbarea condițiilor de muncă în contextul pandemiei. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în dreptul muncii, imigrare și cetățenie și în drept fiscal care poate proceda la efectuarea tuturor demersurilor obținerii vizei de lungă ședere în România, fie a prelungirii dreptului de ședere pe teritoriul României, orientând clientul către instituțiile abilitate în acest sens, ajutându-l totodată în parcurgerea formalităților necesare.

Conceptul de nomad digital în România

Nomadul digital în România este definit în lege drept străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii pentru aceasta prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat fizic ori de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Dreptul de ședere în România. Permisul de ședere temporară. Viza de lungă ședere

Odată cu intrarea în vigoare a Legii 22/2022, observăm o serie de modificări legislative semnificative, pornind de la definirea conceptului de nomad digital în România, până la conturarea cadrului juridic al acestora, acestea vizând dispoziții referitoare la obținerea vizei de lungă ședere, precum și la obținerea permisului de ședere temporară. Viza de lungă şedere este acordată și nomazilor digitali, fiind necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții, și anume:

  • dispun de mijloace de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
  • desfăşoară activităţile din care obţin venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Îndeplinirea acestor condiții trebuie reflectată în înscrisuri ce sunt prezentate și înregistrate la organele competente din România. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în dreptul muncii, imigrare și cetățenie și în drept fiscal pentru depunerea acestora, având în vedere că este posibilă solicitarea și a altor documente decât cele prevăzute expres în lege, în mod adițional.

,,De-a lungul timpului am reprezentat numeroase companii, liber profesioniști din domeniul tehnologiei, media și telecomunicații. Conceptul de nomad digital este nou în România și poate dezvolta un hub internațional al industriei IT în România” spune Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății de Avocați Pavel, Mărgărit & Asociații. Nomazii digitali intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

  • prezintă contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada deţinerii de cel puţin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
  • prezintă un document eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul companiei, precum şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei;

Străinului căruia i s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări din România un permis de şedere. Mai exact, acesta este un permis de şedere temporară fiind acordat străinului căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară acordat prin viza de lungă şedere, cu excepţia dreptului de şedere temporară în scop de muncă sau de detaşare, ori, după caz, căruia i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obţinerii unei vize.

Permisul de ședere temporară este valabil pentru o perioadă de 6 luni, iar prima prelungire a dreptului de şedere temporară se acordă pentru aceeași perioadă. În permisul de şedere temporară acordat nomadului digital în România se înscrie menţiunea nomad digital”. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit &Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în dreptul muncii, imigrări și cetățenie și în drept fiscal, având în vedere că aceste prelungiri presupun depuneri de noi documente doveditoare către instituțiile statului, iar exigențele față de precizia informațiilor cuprinse se mențin.

Regimul juridic al nomazilor digitali este astfel pentru prima dată conturat în România, eveniment ce marchează o deosebită importanță atât din punct de vedere economic cât și legislativ, intrucât necesitățile actuale impun un astfel de cadru, dovadă fiind acțiunile altor state europene care au luat de asmenea măsuri în această direcție. Un avocat specializat în dreptul muncii, imigrări și cetățenie și în drept fiscal va orienta clientul către căile și procedurile corecte, având în vedere că această nouă reglementare prezintă neconcordanțe față de legislația fiscală. Așadar, este necesar ca orice persoană care dorește să devină ,,nomad digital” să aibă cunoștințe inclusiv despre regimul fiscal al acestora în România.

Notă. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2021, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații s-a situat în acest an pe locul 2 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Coporate 2021. De asemenea, Pavel, Mărgărit & Asociații este singura societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution.

English version

The legal status of digital nomads in Romania

Romanian Law no. 22/2022 entered into force for amending and supplementing the Emergency Ordinance no. 194/2002 regarding the status of foreigners in Romania, a regulation that outlines the legal status of the concept of digital nomads in Romania. This regulation represents a considerable legal novelty given the changes of work conditions in the context of pandemic. Pavel, Mărgărit & Asociații Romanian Law Firm recommends addressing to a specialized lawyer in labor, tax law, immigration and citizenship who can proceed with all the steps to obtain a long-stay visa, or to extend the right of residence in Romania, assisting the client in front of the competent authorities, and also helping the client in completing the necessary formalities in order to carry out the activity as a digital nomad in Romania.

The concept of digital nomad

The digital nomad is defined as a foreigner who has an employment agreement concluded with a company registered abroad, outside Romania, who provides services for it by using the information and communication technology or who owns a company registered outside Romania, where he provides services by using the information and communication technology and he can work physically or remotely, by using the information and communication technology.

The right of residence. Temporary residence permit. Long stay visa

With the entry into force of the Romanian Law 22/2022, there were many significant legal changes, starting with the definition of the concept of digital nomad in Romania, to outlining their legal status, which concern provisions regarding the possibility of obtaining a long-stay visa, as well as a temporary residence permit in Romania. The long-stay visa in Romania is also granted to digital nomads, who meet the following two conditions:

  •  They have the means of support obtained from the activity carried out, in the amount of at least three times the average gross monthly earnings in Romania for each of the last 6 months prior to the date of submitting the visa application, as well as for the entire period registered in the visa;
  • They carry out the activities from which they obtain income, remotely from Romania by using the information and communication technology.

The fulfillment of these conditions must be reflected in the documents which are registered at the competent authorities in Romania. Pavel, Mărgărit & Asociații Romanian Law Firm recommends addressing to a specialized lawyer in labor, immigration and citizenship and tax law for the submission, given that other documents may be required in addition.

Over time, we assisted several companies and freelancers in IT, technology, media and telecommunications sector in Romania. The concept of digital nomad in Romania is new and can develop an international IT hub in Romania”, says Pavel, Mărgărit & Asociații Radu Pavel, the Managing Partner of Pavel, Pavel, Mărgărit & Asociații Romanian Law Firm. The digital nomads may request the extension of the right of temporary residence, on the basis of a long-stay visa, if they meet the following conditions:

  •  They show the employment agreement concluded with a company registered abroad, outside Romania, proving the provision of remote services, using the information and communication technology, or proving the possession of a company incorporated abroad, for at least three years prior to the date of visa application, which it manages remotely by using the information and communication technology;
  • They show a document issued by the company incorporated abroad with which they had concluded an employment agreement or by the company incorporated abroad owned by them through which is presented all the identification and contact data of the company, the field of activity, the status of the shareholders, as well as the information about the legal representative of the company.

For a foreigner citizen who has been granted or extended the right of temporary residence in Romania will be issued a residence permit by the Romanian General Inspectorate for Immigration. This is a temporary residence permit granted to a foreigner citizen whose right of temporary residence in Romania has been granted by long-stay visa, except the right of temporary residence for work or secondment, or to whom this right has been granted without the obligation of obtaining a visa.

The Romanian temporary residence permit is valid for a period of 6 months, and the first extension of the right of temporary residence is granted for the same period. The term „digital nomad” is mentioned in the Romanian temporary residence permit. Pavel, Mărgărit and Associates Romanian Law Firm recommends addressing to a specialized lawyer in labor, immigration, citizenship and tax law, given that these extensions require the submission of new documents to the competent authorities and the requirements for the accuracy of the information are maintained.

The legal status of the digital nomads is for the first time outlined in Romania, an event that marks an important step both economically and legislatively, because the current needs require Romanian legislation, as evidenced by the actions of other European countries that have also taken measures in this direction. A lawyer specialized in labor, immigration, citizenship and tax law will guide the client to the right legal procedures, given that this new regulation is inconsistent with tax law. Therefore, it is necessary for anyone who wants to become a „digital nomad” in Romania to have knowledge, including the tax regime in Romania.

Note. Pavel, Mărgărit & Asociații Romanian Law Firm is one of the top law firms in Romania, offering top legal advice. The Romanian law firm clients are foreign and top local companies and high worth individuals. In 2021, the success stories of the Romanian Law Firm have brought recognition from the most prestigious international guides and publications. The firm was ranked second place in Romania by the Legal 500 publication. The Romanian law firm is also recognized by IFLR 1000 Financial and Corporate Guide 2021. Pavel, Mărgărit & Asociații Romanian Law Firm is also the only law firm in Romania recommended by the Global Law Experts Director in London in the Dispute Resolution area of Practice.

Articol asociat

Cum poți beneficia de dreptul de azil în România? (How can you obtain the right of asylum in Romania?). Corespondență de la Cabinetul „Pavel, Mărgărit & Asociați” (Pavel, Margarit & Associates Romanian Law Firm)

Nota redacției

Articolul precedentAl 6-lea Congres al IPA (Internation Police Association) de la Tirana (Albania) cu imagini inedite, în exclusivitate, pentru Jurnalul Bucureștiului. Corespondență de la Amiral H. E. HRH Lord Sir Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)
Articolul următorÎn direct de la „Forumul de afaceri România – Estonia”, cu jurnalistul Geo Scripcariu (Radio Punct Londra), îmreună cu Georg Nikolajevski (Business Development Executive la SK ID Solutions, Tallin, Estonia), Sorin Dobircianu (Chief Editor la Defence Unlimited NATO) și Jaan Hein (VP of Government Programs la DefSecIntel Solutions OÜ, fost ambasadorul Ucrainei)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.