În fiecare an, pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, ostași romani care au ales să rămână credincioși lui Hristos cu prețul vieții. Sărbătoarea lor nu este doar o amintire istorică, ci o lecție vie despre credință și curaj–două valori care au biruit frica, frigul și moartea. În anul 320, în vremea persecuțiilor declanșate de împăratul Licinius, patruzeci de ostași creștini din Legiunea a XII-a Fulminata au fost chemați să aducă jertfă idolilor, așa cum le cerea porunca imperială. Erau soldați disciplinați, formați în spiritul loialității față de Imperiu, dar mai presus de orice Îl mărturiseau pe Hristos. În fața ordinului de a se lepăda de credință, au răspuns simplu și ferm: ei nu vor trăda ceea ce sunt.
Pentru această mărturisire au fost întemnițați timp de opt zile, bătuți cu pietre și supuși torturii pentru a-i sili să renunțe la credința lor și a-i face să se închine zeilor din panteonul imperial cum ar fi Marte, Jupiter sau alți zei locali. Guvernatorul Agricola i-a ademenit cu daruri dar ei au rămas neclintiți. După ce au fost supuși la chinuri severe, au fost dezbrăcați și aruncați într-un lac înghețat din Sevastia Armeniei, într-o noapte cu un ger cumplit. Pe mal era pregătită o baie caldă pentru cei care ar fi ceda–o ispită dureroasă, o ultimă șansă de a scăpa cu viață în schimbul renunțării la credință. Tremurând în apa înghețată, s-au rugat împreună, cerând lui Dumnezeu să le întărească sufletele așa cum trupurile le slăbeau.
Tradiția păstrează amintirea unei minuni: o lumină cerească s-ar fi pogorât asupra lor, iar cununi strălucitoare au fost văzute deasupra capetelor lor. Unul dintre ostași, copleșit de suferință, a ieșit din apă și a murit în baia caldă, însă un străjer, mișcat de tăria lor, și-a lepădat haina și a intrat în lac, mărturisind credința și împlinind din nou numărul de patruzeci. După o noapte de chin, văzând că încă trăiesc, călăii le-au zdrobit fluierele picioarelor cu ciomege, iar apoi le-au fost arse trupurile și aruncate rămășițele în lac, pentru a li se pierde urma. Dar jertfa lor nu a fost zadarnică. Biserica i-a păstrat în pomenire sub numele de Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, ca simboluri vii ale credinței neclintite și ale curajului dus până la capăt. Ce impresionează cel mai mult la acești mucenici nu este doar suferința lor, ci unitatea și demnitatea cu care au înfruntat moartea. Nu au fost eroi de legendă, ci oameni obișnuiți puși în fața unei alegeri decisive. Ei au demonstrat că:
- adevărata credință nu se negociază în funcție de confort
- curajul nu înseamnă absența fricii, ci fidelitatea față de convingeri
- solidaritatea întărește voința–au rămas împreună până la capăt
Pentru noi, cei de astăzi, poate că nu lacul înghețat este marea încercare, ci compromisurile mărunte, presiunile sociale, tentația de a tăcea când ar trebui să mărturisim adevărul. Exemplul lor rămâne actual: verticalitatea are un preț, dar și o lumină. În credința tradițională a românilor, ziua de 9 martie marchează retragerea iernii fără zgomot și începerea primăverii și a noului an agricol. Pe dealuri se aprind focuri mari ca să risipească gerul din aer. Plugurile sunt scoase din grajduri și șoproane și curățate, unse cu seu sau untură, uneori împodobite cu crengi de brad, și pregătite pentru noua brazdă.
Alte informații legate de această zi
- Mucenicii (Bradoșii)–Gospodinele pregătesc colăcei în formă de „8”, simbol al infinitului și al jertfei neîntrerupte. În Moldova, sunt copți, unși cu miere și presărați cu nucă; în Muntenia și Dobrogea, sunt fierți în sirop cu scorțișoară și coajă de lămâie.
- Cele 40 de pahare–În unele zone, bărbații beau simbolic 40 sau 44 de pahare de vin roșu în memoria sfinților mucenici. Vinul simbolizează sângele lor vărsat, transformându-se în putere de muncă și sănătate pentru întregul an. Dincolo de folclor, gestul marchează vitalitatea și începutul sezonului agricol.
- Ziua bărbatului–În mentalul popular, este o zi dedicată bărbaților, amintind de curajul ostașilor mucenici din Legiunea a XII-a Fulminata, când se fac urări de putere, sănătate și rodnicie.
- Ritualuri de primăvară–Se curăță curțile, se scot uneltele agricole, se aprind focuri pentru alungarea frigului și a spiritelor rele. Focul devine semn de purificare și reînnoire.
Sfinții 40 de Mucenici nu sunt doar o pagină de istorie bisericească. Ei reprezintă forța credinței care încălzește chiar și în gerul cel mai aspru și curajul de a rămâne drept atunci când este mai ușor să cedezi. În plan spiritual, sărbătoarea ne cheamă la întărire interioară, credincioșii sunt îndemnați să mediteze la răbdarea și credința mucenicilor din Sevastia, căutând în ei înșiși curaj împotriva ispitelor și greutăților vieții. Există o punte nevăzută între focurile de primăvară din satele românești și lacul înghețat al Sevastiei: biruința vieții asupra morții, biruința luminii asupra întunericului.
Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
