Siguranța în trafic și educația rutrieră pentru copii (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Ecosoc – Naţiunile Unite, partener al Jurnalului Bucureștiului)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.

That’s our main and only purpose!

Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

–  Democracy cannot exist without opposition

– Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Anual, pe lângă cei prinși de poliție în trafic sub influența alcoolului sau a drogurilor, există mii de conducători auto care conduc fără permis de conducere. De asemenea, mulți șoferi cu permise suspendate sau anulate continuă să conducă, iar amenzile pentru aceste infracțiuni sunt încă destul de blânde. Un număr semnificativ de minori conduc pe drumurile publice și provoacă accidente, punând în pericol atât propria lor siguranță, cât și pe a celorlalți participanți la trafic.

Din păcate, foarte multe victime ale accidentelor rutiere sunt copii. Cea mai recentă tragedie implică un minor care, conducând fără permis, a lovit violent doi copii, frate și soră. În urma accidentului, băiatul a decedat, iar fetița a rămas fără un picior. Această realitate funestă subliniază necesitatea unor măsuri urgente și eficiente pentru a proteja tinerii participanți la trafic care sunt vulnerabili din multe motive, inclusiv lipsa de experiență, înțelegerea insuficientă a regulilor de circulație și comportamentul imprevizibil.

Din cauza staturii mici, ei sunt greu de observat de conducătorii auto, iar fiind firavi au o probabilitate mai mare de a fi răniți într-un accident rutier. Copiii acționează impulsiv și au dificultăți în aprecierea distanțelor și vitezelor. Mulți tineri  sunt „curajoși” ca să nu spunem teribiliști și încalcă deliberat regulile de circulație în  calitate de pietoni și pasageri pe dispozitive care nu necesită un permis de conducere (cum ar fi bicicletele, trotinetele, trotinetele electrice, skateboard-urile)

Zonele școlare și alte locuri frecventate de copii au în multe locuri trotuare foarte înguste, obligându-i pe aceștia să meargă pe carosabil, și nu întotdeauna sunt echipate cu semne de circulație, treceri de pietoni, denivelări pentru reducerea vitezei sau măsuri potrivite de calmare a traficului. Cei mai mulți copii nu au o educație rutieră adecvată, ceea ce conduce la situații de trafic nesigure, dar în primul rând, șoferii care nu respectă limitele de viteză sau care conduc sub influența alcoolului și a drogurilor sunt un pericol real pentru copii. 

Statisticile din ultimii ani arată că numărul copiilor decedați sau răniți în  accidente rutiere este unul destul de ridicat. Un studiu al Uniunii Europene arată că accidentele rutiere sunt principala cauză de deces și rănire a copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani și reprezintă 34% din decesele cauzate de rănirea copiilor în fiecare an, fie ei pietoni, bicicliști sau ocupanți ai automobilelor.          

Recomandăm autorităților competente să impună predarea siguranței rutiere copiilor prin introducerea unui curriculum obligatoriu în cadrul școlilor. Această inițiativă ar trebui să includă lecții teoretice și practice, adaptate diferitelor grupe de vârstă, pentru a se asigura că toți elevii înțeleg regulile de circulație și riscurile asociate nerespectării acestora. De asemenea, colaborarea cu experți în siguranță rutieră și cu forțele de ordine ar putea aduce un plus de valoare programului educațional, asigurând astfel o pregătire completă și relevantă pentru realitățile din trafic.

Pentru predarea siguranței rutiere copiilor, este important să se folosească metode interactive și adaptate vârstei lor. Activitățile practice, precum jocurile interactive în care copiii pot juca roluri de pietoni, șoferi sau semafoare, sau parcursul de obstacole, care să simuleze o stradă, unde copiii pot exersa traversarea corectă a străzii, respectând semnele de circulație, îi pot ajuta să învețe regulile de circulație într-un mod amuzant. Educația vizuală, prin folosirea de postere sau ilustrații, materiale vizuale care ilustrează semnele de circulație, echipamentele de siguranță (cască, centură de siguranță) și comportamentele corecte în trafic, sau videoclipuri educaționale, care demonstrează comportamentele sigure în trafic, cum ar fi traversarea pe trecerea de pietoni sau utilizarea centurii de siguranță.

Discuțiile interactive, precum întrebările și răspunsurile sau povestirile, pot captiva atenția copiilor și îi pot ajuta să înțeleagă importanța regulilor de siguranță rutieră. De asemenea, colaborarea cu părinții prin ateliere pentru aceștia sau distribuirea de pliante sau broșuri cu informații despre siguranța rutieră, pe care părinții să le poată citi și discuta cu copiii lor acasă. Evaluarea cunoștințelor poate fi făcută prin teste interactive care să fie distractive și accesibile.  

Prin implementarea acestor metode, copiii vor învăța importanța siguranței rutiere într-un mod plăcut și memorabil, contribuind astfel la formarea unor comportamente responsabile în trafic. Începând cu cele mai fragede vârste, copiii trebuie să se familiarizeze cu regulile de circulație și să înțeleagă riscurile care există în trafic și pe stradă. Această educație timpurie este esențială pentru a dezvolta reflexe și atitudini care îi vor proteja pe tot parcursul vieții. De asemenea, implicarea activă a părinților și educatorilor în acest proces asigură o învățare continuă și consecventă, adaptată nevoilor fiecărui copil.

Comunitatea joacă un rol crucial în protejarea copiilor. Implicarea activă a tuturor membrilor comunității, de la părinți și profesori până la autorități locale și forțe de ordine, este esențială pentru a crea un mediu sigur pentru copii. Colaborarea între aceste grupuri poate duce la dezvoltarea unor programe de educație rutieră mai eficiente și la implementarea unor măsuri de siguranță mai adecvate.

Prevenirea accidentelor rutiere în care sunt implicați copii necesită un efort concertat și continuu. Educația, infrastructura, legislația și implicarea comunității trebuie să se îmbine armonios pentru a asigura un mediu de trafic sigur pentru cei mai vulnerabili participanți la trafic. Numai prin adoptarea unor măsuri extinse și prin educarea constantă a tuturor participanților la trafic putem spera la o reducere semnificativă a numărului de victime în rândul copiilor.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)

Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

La Cour Criminelle – la nouvelle réforme de la justice française. Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului