Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Cca 82% dintre români își aleg locul de muncă în funcție de salariu, însă echilibrul între viața personală și cea profesională îi menține loiali. Jumătate dintre angajați iau în calcul un al doilea job pe măsură ce prudența economică se accentuează și apelează la AI pentru sfaturi profesionale
- Cca 43% dintre talente ar demisiona dacă jobul nu s-ar potrivi cu viața lor personală
- Locurile de muncă vacante care solicită competențe AI au crescut cu 1.587%
- Cca 50% dintre angajați apelează la AI pentru sfaturi profesionale
- Cariera liniară este înlocuită de „cariera de portofoliu”
Salariul este criteriul principal pentru 82% dintre angajații români atunci când își caută un nou loc de muncă, în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată a depășit salariul și siguranța locului de muncă ca prim motiv pentru a rămâne în rolul actual, relevă datele cercetării Workmonitor 2026, realizată de Randstad România, lider pe piața serviciilor de resurse umane. 47% dintre angajații români afirmă că au sau caută un al doilea job, mult peste media globală (40%). În același timp, o treime declară că și-au mărit sau plănuiesc să își mărească numărul de ore de lucru la actualul loc de muncă—în creștere față de unul din cinci angajați, în 2025. Aceste constatări semnalează o forță de muncă mai prudentă, axată pe stabilitatea veniturilor și bunăstarea personală, în detrimentul mobilității profesionale.
„Ca la fiecare ediție, raportul de referință al Randstad România surprinde tendințe și nevoi esențiale din sfera resurselor umane. Într-un context marcat de incertitudine economică și creșterea costurilor de trai, talentele din România au devenit tot mai pragmatice: își gestionează activ cariera și caută un control mai mare asupra viitorului lor profesional. Această schimbare creează o tensiune clară în mediul de lucru actual: deși angajatorii recunosc faptul că autonomia stimulează performanța, mulți încă întâmpină dificultăți în a o operaționaliza în practică. Totodată, într-un mediu în care jumătate dintre angajați apelează la AI pentru sfaturi profesionale, modelele de leadership trebuie să evolueze pentru a rămâne relevante și credibile”, declară Dagmara Chudzińska-Matysiak, Managing Director, Randstad România.
Adaptarea la contexul economic—al doilea loc de muncă și ore suplimentare
Pe fondul presiunii economice pe care o resimt atât companiile, cât și angajații, formatele tradiționale de lucru devin tot mai fluide. Pe lângă cei 47% care explorează opțiunea de a avea un al doilea loc de muncă (față de media globală de 40%), aproximativ o treime dintre respondenți declară că și-au mărit sau plănuiesc să își mărească numărul de ore de lucru în rolul actual (în creștere față de unul din cinci angajați, în 2025). Deși 82% dintre talente menționează salariul ca fiind cel mai important criteriu pe care îl au în vedere atunci când își caută un nou loc de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată (48%) rămâne principalul motiv pentru păstrarea rolului actual, înaintea salariului (30%) și a siguranței locului de muncă (17%). Comparativ cu anul trecut, angajații români par mai reticenți la risc. Mai puțini respondenți raportează că au solicitat măriri salariale sau că au amenințat cu demisia pentru a negocia condiții mai bune. Nemulțumirea nu se mai traduce la fel de rapid în demisie, iar lipsa sentimentului de apartenență—în alți ani un motor puternic pentru schimbarea jobului—reprezintă, de asemenea, o motivație mai mică de a pleca față de 2025. Pentru angajatori, diversificarea formatelor de lucru și menținerea unui sentiment de siguranță sunt acum factori majori pentru retenție.
Cariera tradițională liniară, înlocuită de „cariera de portofoliu”
Angajatorii pun tot mai mult preț pe competențe și experiență în detrimentul calificărilor formale (80%) și consideră depășit parcursul tradițional de carieră liniară (o singură carieră sau evoluția într-o companie, pe bază de promovări regulate). Aproape doi din cinci respondenți (37%) declară că își doresc o „carieră de portofoliu” (un model de lucru flexibil în care o persoană își diversifică veniturile și competențele gestionând simultan mai multe roluri, proiecte sau clienți, în loc să aibă un singur angajator, ceea ce combină adesea activități de freelancing, consultanță, roluri part-time sau antreprenoriat, oferind autonomie și adaptabilitate la o economie volatilă), respectiv să activeze în diverse sectoare și roluri pe parcursul vieții profesionale (global: 38%). În același timp, 42% preferă în continuare un parcurs de carieră liniar tradițional (global: 41%). Flexibilitatea rămâne un factor decisiv pentru români: cca 40% nu ar accepta un nou loc de muncă fără flexibilitatea locației, iar 42% ar refuza un rol fără flexibilitatea orelor de lucru (global: 43% pentru ambele). Cca 43% dintre angajați declară că au părăsit locuri de muncă care nu se potriveau cu viața lor personală (global: 39%), în timp ce 30% au demisionat pentru că le lipsea independența în modul de execuție a muncii (global: 25%). În comparație, cca 75% dintre angajatori sunt de acord că o autonomie mai mare duce la angajament, productivitate și retenție mai ridicate (față de 72% la nivel global). Cu toate acestea, 85% nu le permit angajaților să își stabilească propriul program.
Românii pun preț pe încredere și colaborare
Mediul profesional se află sub presiune, dar rămâne o forță de echilibru într-un mediu economic tot mai imprevizibil. Încrederea este cheia stabilității: peste 70% dintre angajații români au încredere în conducerea companiei și în colegii lor. Mai mult de 60% au o relație solidă cu managerul lor și se simt mai conectați cu acesta decât cu compania, în ansamblul ei. Totuși, 50% dintre aceștia folosesc inteligența artificială (AI) pentru sfaturi legate de muncă în loc să își consulte managerul. Colaborarea este o altă valoare apreciată: cca 84% se simt mai productivi atunci când colaborează (global: 78%), iar 77% se bazează pe colaborarea între generații (global: 74%). Aproape 100% consideră diversitatea generațională ca fiind o pârghie de productivitate și își doresc ca managementul să aloce mai mult timp îmbunătățirii colaborării în echipă (global: 90%).
Decalajul AI—nevoia de cursuri și teama de pierdere a locurilor de muncă
Adoptarea AI a accelerat semnificativ în ultimul an, evoluând de la stadiul experimental la cel de instrument de business esențial. Cca 80% dintre angajatori, în special din tehnologie și logistică, au investit în această direcție în ultimele 12 luni. Cererea de competențe în domeniu continuă să crească, iar programele de formare specializată se numără printre primele trei domenii de învățare dorite de angajați, crescând de la 40% la 44% față de anul anterior. Două treimi dintre salariați își doresc investiții mai consistente din partea companiilor pentru dezvoltarea acestor abilități. În contextul în care posturile vacante care solicită cunoștințe legate de acest domeniu au explodat, cu o creștere de 1.587%, 21% dintre români consideră că transformările tehnologice nu le vor afecta deloc jobul, în timp ce 34% se tem că locul lor de muncă ar putea dispărea în următorii cinci ani. Totodată, 70% dintre angajatori estimează că tehnologiile vor influența sarcinile de lucru, comparativ cu 48% dintre angajați. Cca 63% consideră că aceste instrumente le ușurează munca și le permit să se concentreze pe activități mai satisfăcătoare, însă 44% cred că principalii beneficiari ai adoptării lor vor fi companiile, mai degrabă decât salariații. Cu toate acestea, există încă incertitudini privind implicațiile structurale ale AI asupra carierei lor.
Notă. Randstad este lider global în industria talentelor, având viziunea de a fi cea mai echitabilă și specializată companie de talente din lume. În calitate de partener pentru talente și prin cele patru specializări–Operațional, Profesional, Digital și Enterprise–oferă clienților săi forța de muncă de înaltă calitate, diversă și agilă de care au nevoie pentru a reuși într-o lume marcată de deficitul de talente. Ajută oamenii să obțină roluri semnificative, să își dezvolte competențe relevante și să își găsească scopul și sentimentul de apartenență la locul de muncă. Prin valoarea pe care o crează, se angajează să construiască un viitor mai bun și mai sustenabil pentru toți. Cu sediul central în Țările de Jos, Randstad operează pe 39 de piețe și are aproximativ 40.000 de angajați. În 2024, a sprijinit peste 1,7 milioane de talente să își găsească un loc de muncă și am generat venituri de 24,1 miliarde EUR. Randstad N.V. este listată la bursa Euronext Amsterdam.
Randstad România are prezență în București, Slatina, Sibiu, Brașov și Timișoara, deservind companii care caută un partener de HR cu perspective aprofundate asupra pieței, instrumente apreciate la nivel mondial și expertiză locală, pentru nevoile lor privind forța de muncă, de la recrutare la muncă temporară, mobilitate internațională, outsourcing, programe de dezvoltare, outplacement, consultanță. Cu o echipă entuziastă de peste 100 de profesioniști și peste 2.500 de angajări pe an, Randstad Româniacontribuie la nivel local, de peste 9 ani, la evoluția pieței muncii. Randstad Workmonitor 2026 explorează opiniile persoanelor încadrate în muncă din Europa, Asia-Pacific și cele două Americi. Sondajul a fost realizat între 10-28 octombrie 2025 în rândul a 27.062 de angajați și între 9-30 octombrie 2025 în rândul a 1.225 de angajatori, în 35 de piețe. Pentru această cercetare, Randstad a colaborat cu Evalueserve, o firmă globală de cercetare și analiză. Datele secundare au fost compilate de Randstad Market Intelligence din peste 3 milioane de anunțuri de angajare. Ediția pentru România a fost realizată online, în rândul a 500 de angajați cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani.
Articol asociat
Notă. Articole despre Randstad România în Juurnalul Bucureștiului
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
