Studiu Randstad Romania HR Trends 2026 – 85% dintre angajatori planifică măriri salariale – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Studiu Randstad Romania HR Trends 2026 – 85% dintre angajatori planifică măriri salariale, dar „războiul pentru talente” se mută pe terenul beneficiilor  Ingineria și producția, domeniile unde se fac cele mai multe angajări

• Aproximativ un sfert dintre angajatori spun că oferă salarii mai mici decât concurența;
• Cca 28% dintre angajați își dau demisia din cauza volumului de muncă prea mare;
• Cca 50% dintre angajatori se confruntă cu lipsa de experiență specifică în domeniu a candidaților, recalificarea fiind o prioritate în 2026;
• Cca 3% dintre angajatorii români au implementat săptămâna de lucru de 4 zile;
• Ccca 53% dintre respondenți consideră că numărul locurilor de muncă va scădea din cauza AI.

După un an marcat de o creștere moderată a veniturilor, peste 80% dintre angajatori planifică măriri salariale în 2026, conform studiului HR Trends 2026, realizat de Randstad România, lider pe piața serviciilor de resurse umane. Anul acesta, companiile se vor concentra pe beneficii ca factor cheie de diferențiere, bonusurile individuale și asigurările medicale fiind într-o tendință ascendentă. Pachetul salarial și de beneficii competitiv rămâne, de departe, cel mai important factor de atragere a talentelor, urmat de echilibrul dintre viața profesională și cea privată și politicile flexibile de lucru.

„Pentru CEO și liderii de HR, 2026 reprezintă un an al menținerii echilibrului între dezvoltare și prudență operațională; în timp ce majoritatea companiilor planifică măriri salariale, doar 34% se așteaptă la o creștere a veniturilor. Leadership-ul trebuie să depășească etapa creșterilor salariale reactive și să adopte o strategie de compensare completă-îmbinând beneficiile financiare cu cele de wellbeing-și eficiența bazată pe AI, pentru a-și asigura un avantaj competitiv pe o piață în care 53% dintre lideri prevăd că tehnologia va remodela forța de muncă”, declară Dagmara Chudzińska-Matysiak, Managing Director, Randstad România.

În acest an, 83% dintre companii intenționează să crească salariile pentru personalul white-collar (TESA-tehnic, economic și socio-administrativ), în timp ce 85% estimează creșteri pentru personalul blue-collar (muncitori). Doar 17% (pentru poziții white-collar) și 14% (pentru blue-collar) dintre angajatori se așteaptă ca salariile să rămână neschimbate. Dintre companiile care au implementat creșteri în 2025, 27% au raportat o mărire salarială de 4–5% pentru angajații white-collar, față de 23% pentru rolurile blue-collar, evidențiind o abordare ușor mai prudentă față de rolurile operaționale. Majoritatea respondenților consideră că nivelurile lor salariale sunt aliniate cu cele ale concurenței, totuși 23% admit că oferă o remunerație mai mică decât piața pentru poziții similare, factor care poate complica eforturile de recrutare.

Cca 38% dintre companii nu intenționează să implementeze/acceseze aranjamente de lucru flexibil în 2026, în timp ce 29% explorează modele mai agile cum ar fi munca de tip part-time, pe bază de proiect sau forța de muncă temporară. O tendință interesantă, aflată în creștere, este pentru aranjamentele de tip „Digital Nomad”, care permit independența totală față de locație, pentru a atrage talente de nișă. În organizațiile cu politici de muncă de acasă, lucrul la domiciliu două zile pe săptămână rămâne cel mai întâlnit model, în vreme ce se observă o ușoară creștere a modelelor complet flexibile, față de anul trecut. Sunt vizibile și noi paradigme de lucru: 3% dintre angajatori au implementat săptămâna de lucru de 4 zile.

• De ce își dau demisia angajații români. Studiul evidențiază o realitate interesantă: deși salariul rămâne principalul motor al fluctuației de personal (79%), angajatorii pierd talente și din motive non-financiare. Cca 39% dintre plecări sunt cauzate de lipsa oportunităților de avansare, în timp ce 29% dintre angajați aleg să plece din cauza volumului de muncă excesiv. În acest context, câștigătorii „războiului pentru talente” vor fi cei care investesc în designul rolurilor și în cultura organizațională, oferind mai mult decât simple corecții salariale.
• Tendințele forței de muncă în 2026. Dinamica forței de muncă rămâne relativ echilibrată. În 2025, 37% dintre companii și-au extins personalul, 38% l-au menținut stabil și 25% au redus numărul de angajați. Majoritatea creșterilor au fost limitate la 1–6%, în timp ce o creștere mai semnificativă, de peste 15%, a fost raportată de 22% dintre companiile aflate în expansiune.

Privind spre viitor, 30% dintre respondenți plănuiesc să crească numărul de angajați în 2026, dezvoltarea afacerii rămânând principalul motiv al angajărilor, deși la niveluri ușor mai scăzute față de anii precedenți. Cererea de recrutare este cea mai puternică în inginerie și producție, în timp ce intențiile de angajare în departamentele de relații cu clienții au scăzut, ceea ce ar putea fi un semn al consecințelor automatizării, având în vedere că 44% dintre companii plănuiesc integrarea AI în acest domeniu.

Atragerea talentelor, în special în IT și vânzări, rămâne o provocare — nu doar din cauza așteptărilor salariale (considerate nerealiste de 49% dintre angajatori), ci și a unui deficit real de competențe: jumătate dintre companii raportează lipsa de experiență specifică domeniului a candidaților. Angajarea din țări non-UE/SEE (Spațiul Economic European) rămâne limitată, dar stabilă, fiind preferată de 6% dintre companii pentru poziții white-collar și de 15% pentru blue-collar.

Direcția evoluției afacerilor și a AI. Investițiile în tehnologie cresc. Cca 38% dintre companii susțin activ și plănuiesc să extindă utilizarea AI, față de 35% în 2025. Lansarea de noi sisteme IT și AI se numără printre măsurile cu cea mai rapidă creștere adoptate pentru a răspunde provocărilor de HR. De remarcat faptul că mai mult de jumătate dintre liderii de business prevăd o scădere potențială a numărului de locuri de muncă din cauza automatizării. Principalele domenii în care AI va fi utilizat în acest an sunt managementul personalului și HR, analiza de piață, planurile și strategiile de dezvoltare, marketing și publicitate, finanțe și contabilitate, precum și servicii clienți/suport. Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre companiile respondente nu au o viziune clară asupra utilizării AI. Cele mai mari beneficii ale AI pentru respondenți sunt automatizarea sarcinilor repetitive, procesarea mai rapidă a datelor, predicții mai precise și productivitate ridicată a muncii. În același timp, apar provocări precum lipsa personalului calificat pentru a lucra cu AI, costul ridicat de implementare și operare, precum și neîncrederea managementului în beneficiile sale.

Optimismul privind veniturile a scăzut de la 43% anul trecut, la doar 34% pentru 2026, iar incertitudinea aproape s-a dublat (19%). Contracția marjelor comerciale și scăderea cererii  sunt noile provocări principale ale mediului de afaceri, alături de presiunea salarială, forțând companiile să devină mai eficiente din punct de vedere digital. Cercetarea Randstad România HR Trends 2026 se bazează pe un sondaj realizat în rândul a peste 217 lideri de business din multiple industrii, în perioada octombrie-decembrie 2025. Pentru cercetarea, analiza și designul acestui raport, Randstad colaborează cu firma globală de cercetare și analiză Evalueserve.

Notă. Randstad este lider global în industria talentelor, având viziunea de a fi cea mai echitabilă și specializată companie de talente din lume. În calitate de partener pentru talente și prin cele patru specializări ale noastre–Operațional, Profesional, Digital și Enterprise–le oferim clienților forța de muncă de înaltă calitate, diversă și agilă de care au nevoie pentru a reuși într-o lume marcată de deficitul de talente. Ajutăm oamenii să obțină roluri semnificative, să își dezvolte competențe relevante și să își găsească scopul și sentimentul de apartenență la locul de muncă. Prin valoarea pe care o creăm, ne angajăm să construim un viitor mai bun și mai sustenabil pentru toți. Cu sediul central în Țările de Jos, Randstad operează pe 39 de piețe și are aproximativ 40.000 de angajați. În 2024, am sprijinit peste 1,7 milioane de talente să își găsească un loc de muncă și am generat venituri de 24,1 Mld€. Randstad N.V. este listată la bursa Euronext Amsterdam. 

Randstad România are prezență în București, Slatina, Sibiu, Brașov și Timișoara, deservind companii care caută un partener de HR cu perspective aprofundate asupra pieței, instrumente apreciate la nivel mondial și expertiză locală, pentru nevoile lor privind forța de muncă, de la recrutare la muncă temporară, mobilitate internațională, outsourcing, programe de dezvoltare, outplacement, consultanță. Cu o echipă entuziastă de peste 100 de profesioniști și peste 2.500 de angajări pe an, Randstad România contribuie la nivel local, de peste 9 ani, la evoluția pieței muncii. 

Articole asociate

Studiu Randstad Romania HR Trends 2025 – Salarii mai mari cu 6-10% pentru angajații români, în 2025 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Studiu Randstad Romania HR Trends 2024 – Cca 1/3 din companii vor crește salariile cu 6-10% dar Intențiile de angajare în departamentele de IT au scăzut de la 46%, în 2023, la 27%, în 2024

Transformare strategică la Randstad România – specializare și digitalizare sub conducerea unui nou Country Manager, Dagmara Chudzińska-Matysiak – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Randstad Romania Employer Brand Research 2025 – Angajații români își doresc salarii competitive și apreciere – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Chic-Elite marchează cea de-a 9-a aniversare prin relansarea site-ului, oferind o nouă experiență digitală – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Numărul copiilor care au urmat online cursuri de programare s-a dublat, în ultimul an – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Notă. Articole despre Randstad România în Juurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…