Acasă Opinii Târgoveţul cu mere. Greierele şi furnica (Corespondență de la Conf. dr....

Târgoveţul cu mere. Greierele şi furnica (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Târgoveţul cu mere

Parodie la adresa mentalităţilor şi a modului inechitabil de stabilire
a impozitelor şi de înfăptuire a principiilor de echitate fiscală.

Într-o dimineaţă, Prim-ministru, aflat într-o vizită de lucru cu miniştrii într-un oraş din provincie, fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: Hai la mere! Mere măi, mere dulci cum n-aţi mai mâncat!”. Prim-ministru, ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse Prim-ministru şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său consilier şi îi spuse: Ia 5 lei şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”.

Primul său consilier îl chemă pe ministrul finanţelor şi îi spuse:
Uite 4 lei, du-te şi cumpără mere pentru Dl. Prim-ministru”. Ministrul finanţelor se adresă, la rândul său, Preşedintelui ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală): Poftim 3 lei, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela pentru Dl. Prim-ministru”. Preşedintelui ANAF îl chemă pe şefului Şeful finanţelor din oraşul respectiv, îi dădu 2 lei şi îl trimise în piaţă să cumpără mere pentru Dl. Prim-ministru. Şeful finanţelor locale dădu un leu Inspectorului pieţei respective cu care să meargă să cumpere mere pentru Dl. Prim-ministru. Inspectorului pieţei se duse la târgoveţ şi îl luă la rost: Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul Primului ministru, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa cu mere”. Zis şi făcut: confiscă imediat căruţa cu mere.

Întors la şeful său, Inspectorului pieţei se lăudă: Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un leu am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a târgoveţului”. Şeful finanţelor locale merse la Preşedintele ANAF: M-am târguit cam mult, dar am reuşit: cu cei 2 lei pe care mi i-aţi dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Preşedintele ANAF – repede la Ministrul finanţelor: Cu 3 lei am luat o tolbă întreagă cu mere”. Ministrul finanţelor dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul consilier:  Iată, cei 4 lei mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”. Iar consilierul şef se înfăţişă dinaintea şefului său şi glăsui: Iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei 5 lei n-am reuşit să târguiesc decât 5 mere”.

Prim-ministru, muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm … ! ? 5 mere pentru 5 lei. Scump, foarte scump! Şi, cu toate acestea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu impozitele!. Şi le-a mărit! Nu-i aşa că de la „Târgoveţul cu mere” s-au inspirat guvernanţii pentru a mări impozitele, şi că acesta este vinovat pentru creşterea fiscalităţii ?

Greierele şi furnica

Parodie la adresa mentalităţilor şi a modului dezastruos de înfăptuire a principiilor de echitate fiscală, economică, socială şi a concepţiei despre muncă şi viaţă.

1.1. Greierele şi furnica în versiunea Americană
1.2. Greierele şi furnica în versiunea Românească
1.3. Greierele şi furnica în relatările din Biblie

1.1. Greierele şi furnica în versiunea Americană
Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.
Îşi clădeşte casă şi pregăteşte provizii pentru iarnă.
Greierele, crezând că furnica e proastă, râde, dansează, joacă şi se joacă.
Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine.
Greierele, tremurând de frig, fără hrană şi adăpost, moare în dispreţul tuturor, fără să-i pese cuiva de el.

1.2. Greierele şi furnica în versiunea Românească
Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.
Îşi clădeşte casă şi pregăteşte provizii pentru iarnă.
Greierele, crezând că furnica e proastă, râde, dansează, joacă şi se joacă.
Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine.
Greierele, fără hrană, fără adăpost, tremurând de frig, ajuns în situaţia de a muri de foame, dă interviuri, organizează conferinţe de presă în care strigă în gura mare: de ce furnica are dreptul să stea la căldură şi să mănânce bine în timp ce alţii, precum el, nu au nici casă, nici ce mânca, suferă de frig şi vor muri ?
Televiziunile, inclusiv cele publice (de stat, plătite de furnici) realizează emisiuni în direct prin care arată ce greu o duce greierele şi difuzează extrase video cu furnica stând frumos la căldură într-o casă confortabilă, cu o masă plină de provizii.
În mass-media apar dezbateri, interviuri, se iau atitudini şi se întreabă, răspicat şi agresiv, Guvernul şi Parlamentul:
1) de ce unii trăiesc în huzur, în timp ce alţii mor de foame ?
2) de ce nu se iau măsuri de redistribuire echitabilă a veniturilor şi a averilor, în special pe calea impozitelor, pentru a se elimina asemenea grave inechităţi şi discrepanţe sociale ?
Românii, sub influenţa mass-media, sunt şocaţi de faptul că, în ţara lor, unii sunt lăsaţi să moară de foame (precum bietul greiere), în timp ce alţii trăiesc în huzur (precum furnica).
Greierii, lăcustele, ţânţarii, păianjeni, muştele, gândacii, tăunii şi alţi asemenea paraziţi organizează manifestaţii în faţa casei furnicii.
Salariaţii „de stat” decid să facă grevă de solidaritate cu greierele, timp de o oră pe zi, până când se rezolvă problema acestuia.
Un „formator de opinie în vogă” scrie o carte în care demonstrează legăturile furnicii cu torţionarii de la Auschwitz.
Ca răspuns la presiunile mass-media şi a concluziilor rezultate din sondaje, Parlamentul emite, în regim de urgenţă, atât o „Lege privind egalitatea economică şi socială”, cât şi o „Lege anti-discriminare”, ambele cu aplicare retroactivă, respectiv de la data de când furnica a început să agonisească.
Impozitele furnicii sunt mărite şi, în plus, aceasta mai primeşte şi o amendă pentru că nu l-a angajat pe greiere ca „manager”.
Casa furnicii este confiscată de autorităţi pentru că aceasta nu are destui bani ca să-şi plătească impozitele şi amenda.
Furnica, împreună cu tot mai multe surate ale sale, pleacă din România şi se instalează în SUA unde, prin muncă cinstită şi asiduă, trăieşte în bunăstare, contribuind şi la bunăstarea economică şi socială a acestei ţări.
După ce greierele s-a mutat în casa furnicii, ziarele şi televiziunile din România fac reportaje şi arată cât de bine o duce acesta acum.
Casa este invadată de tăunii, lăcustele, ţânţarii, păianjeni, muşte, gândacii etc. organizaţi sub stindardul „Paraziţi din toate colţurile lumii uniţi-vă în România, statul bunăstării noastre”.
În fosta casă a furnicii, în care domneşte acum greierele, se perindă politicieni, parlamentari, guvernanţi, (de)formatori de opinie, care ţin întruniri şi dezbateri, prezentate pe larg în mass-media, în care se arată, pe exemplul greierului, „un succes al măsurilor de protecţie socială”.
Cântăreţul Tontilică Ş. Nemuncă compune cântecul „Odihneşte-te înainte de-a obosi”, care ajunge foarte repede şlagăr şi „un principiu de viaţă” pentru numeroşi tineri, iar (de)formatorul de opinie Rău D. Muncă înfiinţează „Societatea de binefacere pentru cei care s-au născut obosiţi şi care trebuie să trăiască pentru a se odihni” care, în scurt timp, a ajuns să aibă o mulţime de membri.
Toate aceste „omagii la adresa binefacerilor sociale oferite greierului” ţin până se termină belşugul lăsat de furnică.
La asemenea ospeţe este uşor de înţeles că, oricât de mari au fost proviziile lăsate de furnică, acestea s-au terminat înainte de sosirea primăverii.
Fosta casă a furnicii, devenită locuinţă socială pentru greiere, se deteriorează pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreţine.
Mass-media intervine şi îi reproşează Guvernului şi Parlamentului insuficientele ajutoare sociale acordate greierului.
În fiecare judeţ s-a înfiinţat şi câte o „comisie socială de protecţie a greierilor”, cu activitate permanentă, formată din zeci de tăuni, lăcuste, ţânţari, păianjeni, muşte, gândaci şi alţi asemenea paraziţi, care sunt plătiţi cu salarii de mii de euro lunar (fiecare).
Cu toate măsurile de protecţie socială luate, greierele moare după ce a luat o supradoză cu etnobotanice.
Ziarele şi televiziunile comentează eşecul Guvernului şi al Parlamentului de a rezolva corespunzător problema inechităţilor economice şi a protecţiei sociale.
Paraziţii organizează tâlhării, cămătăria, prostituţia, taxele de protecţie, traficul de droguri şi, în numele „dreptului forţei”, terorizează comunitatea de furnici care, rămase din ce în ce mai puţine şi mai neputincioase în faţa acestor agresiuni, părăsesc tot mai mult România.
Guvernanţii, parlamentarii şi politicienii se felicită pentru că au ajuns să facă din România un stat al bunăstării sociale parazitare, şi o ţară multiculturală, multietnică şi multidemocratică, în care fiecare face ce vrea în numele democraţiei şi al libertăţilor individuale şi colective.
Foarte adevărat, da?

1.3. Greierele şi furnica în relatările din Biblie

Cartea „Proverbele sau Pildele lui Solomon”.
Capitolul 6, versetele 6-11. Fereşte-te de lenevie.
6 Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei şi înţelepţeşte-te!
7 Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân,
8 totuşi, îşi pregăteşte hrana vara şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului.
9 Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!…
11 Şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ şi lipsa, ca un om înarmat.
Capitolul 30, versetul 24 şi 25.
24 Patru vietăţi sunt mai mici pe pământ, şi totuşi dintre cele mai înţelepte
25 furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Alte lucrări ale autorului

Distincţia dintre „religie” și „credinţă” (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Stimularea firmelor care au lucrat pe perioada stării de urgenţă și propuneri la reglementarea deplasărilor în afara localităţilor după expirarea stării de urgenţă (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Precizări de ordin semantic privind noţiunile virus, virusuri și viruşi (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Puterea minţii și religia (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Şomajul tehnic în condiţiile coronavirusului și propuneri la „Declarația pe proprie răspundere” (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Arca paranoicilor aspiranţi la supremaţia mondială şi Potopul cu viruşi – arme biologice (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Articolul precedentProtejat: Noi „elemente noi”, în celebrul dosar criminal secular Guillaume Seznec, favorabile revizuirii procesului său și restabilirii adevărului istoric, după 14 tentative soldate cu eșec.
Articolul următorOare ce ne-a învăţat pandemia coronavirus? Partea IV. (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului-Naţiunile Unite)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.