Acasă Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti" Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: Sfântu Vladimir și marele „pizdeț” din Ucraina...

Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: Sfântu Vladimir și marele „pizdeț” din Ucraina („Moscova nu crede în lacrimi”). „Ucraina vrea să introducă și produse alimentare în țara noastră”

Ușurel, nu vă gândiți la prostii! Când rusul trece printr-o situație grea, el se încruntă și spune printre dinți: „Pizdeț!” În limba română, echivalente ar fi „am pus-o”, „e ca dracu”, „am belit-o”, „e nașpa”. Când situația este fără ieșire, rusul este devastat și urlă de-a dreptul: „Raspizdiaistvo!” Partea gravă este că și rușii, și ucainenii au dat de…„pizdeț”. Situația este albastră, de oriunde ai privi-o. Rusia a ajuns la mila Iranului care-i vinde drone, la mila Coreii de Nord, la mâna marelui Xi care nu i-a trimis nicio praștie. Încă. Și duc pe front tancuri sovietice de 60 de ani. Mi-a greu să cred că Moscova și-a epuizat arsenalul modern. Sau tocmai acel „arsenal modern” a fost o mare minciună sovietică spre încântarea lui Putin?

Vova l-a primit pe 15 aprilie pe ministrul chinez al Apărării, care a promis din nou, după care s-a dus la Înviere la Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, unde a făcut schimb de ouă închistrite cu generalul Gundiaev, alias Prea Fericitul Kirill, Patriarhul întregii Rusii. Și răfuiala creștinească și frățească a continuat și pe vremea vecerniei de Paști. Serviciile secrete britanice susțin că rușii se târăsc în ofensiva lor victorioasă și că pierd 50 de oameni la 100 de metri. Nu știu cum i-au numărat. În curând, vor ajunge față în față cecenii lui Kadîrov cu adevărații luptători ceceni pentru libertatea Icikeriei (Țara Lupilor). Este un război fratricid, nu un film cu monștri

Partidul „Edinnaia Rassiia” (Rusia Unită) al lui Putin le-a trimis soldaților ruși câte un pachet cu o icoană cu sfântul apostol Vova, în manieră bizantină, cu vreo două kile de fasole și un kil de bulgur (arpacaș pentru colivă). Să fie acolo, în tranșee, pentru ridicarea moralului…Ziarul „Pravda” (Adevărul) relatează cum s-a născut un nou erou al Rusiei: „Ofițerul Oleg Pivovarov, în vârstă de 24 de ani, din Krasnoiarsk și-a salvat unitatea, ordonând foc asupra sa din partea unor lansatoare de rachete rusești. Ministerul Apărării a informat că subunitatea motorizată a lui Pivovarov își apăra pozițiile ocupate anterior în direcția Herson. Fiind sub foc puternic, unitatea lui Pivovarov a distrus tancurile și transportoarele blindate ale ucrainenilor. În acel moment, elicoptere și obuziere ucrainene trăgeau asupra militarilor ruși, iar infanteria Forțelor Armate ale Ucrainei ataca din ambele părți. Oleg Pivovarov le-a ordonat militarilor lui să ocupe rapid altă pozițe pe câmpul de luptă, dar el a rămas pe loc. Și-a acoperit cu foc subunitatea și a indus în eroare artileria ucraineană să tragă mereu spre marginea pădurii, vechea poziție a subunității rușilor. A hotărât să se jertfească, a transmis coordonatele locului în care era el și a comandat unității de lansatoare de rachete multiple autopropulsate de 122 mm să tragă în direcția lui, unde erau și ucrainenii. Artileriştii Forţelor Armate ale Federației Ruse au lansat lovituri cu lansatoare de rachete asupra lui, majoritatea Forțelor Armate ale Ucrainei au fost distruse, iar forțele înaintate ale Forțelor Armate ale Ucrainei au fost înfrânte. Oleg avea numai 24 de ani. Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării, i-a conferit post mortem Steaua de Aur. Oleg Pivovarov a primit și titlul de Erou al Rusiei.”

Haholii au ajuns și ei în „pizdeț”: dârdâie de frig în tranșee și așteaptă armele promise de Occident. Mai trece Volo pe la ei și le promite că vor învinge. Au venit primele rachete Patriot pentru Kiev și primele tancuri Leopard. Va fi o primăvară fierbinte și nu vor mai cânta cucii prin Ucraina. Mai ales că s-au supărat și… extratereștrii. În noaptea de 19 aprilie, la ora 22h00, a apărut deasupra Kievului o lumină mare, ca un soare, ca o furtună magnetică. Îi durea capul și pe unii români de prin București… Andrei Yermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, a atribuit evenimentul activității sistemului de apărare antiaeriană. Ulterior, administrația militară a orașului a declarat că lumina nu are legătură cu apărarea antiaeriană, ci cu un satelit doborât. Incidentul a fost urmat de o alertă de raid aerian.

„La 19 aprilie, în jurul orei 22:00, pe cerul din Kiev a fost observată o lumină puternică a unui obiect aerian. Potrivit informațiilor preliminare, acest fenomen a fost rezultatul căderii pe Pământ a unui satelit spațial al NASA. Pentru a evita victimele provocate de căderea resturilor la sol–a fost declarată o alertă aeriană. Sistemul de apărare aeriană nu a funcționat”, a declarat șeful administrației, Serghei Popko. Agenția spațială americană a anunțat la începutul săptămânii că un satelit de peste 600 de kilograme va reintra în atmosferă miercuri, 19 aprilie. Nava spațială Rhessi, folosită pentru a observa erupțiile solare, a fost lansată pe orbita joasă a Pământului în 2002 şi a fost scoasă din uz în 2018, a precizat NASA. În noaptea de 20 aprilie, purtătorul de cuvânt al NASA, Rob Margetta, a declarat pentru BBC că satelitul se afla încă pe orbită atunci când lumina a strălucit deasupra Kievului. Fulgerul care a luminat miercuri seară cerul Kievului, declanşând o alertă antiaeriană, s-a datorat probabil unui meteorit, a declarat joi agenţia spaţială ucraineană, pista căderii unui satelit şi cea a unui sistem de armament fiind excluse, relatează AFP.

„Nu putem identifica exact obiectul. Ipoteza noastră este că este un meteorit, dar ne lipsesc datele pentru a stabili natura exactă”, a declarat pentru France Presse şeful adjunct al centrului de control al agenţiei spaţiale a Ucrainei, Igor Kornienko. „Instrumentele de observare au înregistrat o explozie puternică, noi am înregistrat-o şi am stabilit unde a avut loc” pe cer, a adăugat el. Potrivit acestuia, agenţia nu a putut „evalua dimensiunea” corpului care a pătruns în atmosfera Pământului, provocând fulgerul. Pe de altă parte, acesta nu a lovit solul. „Conform datelor noastre, nu a ajuns pe Pământ, nu a existat niciun impact, dat fiind că nu există date seismice”, a explicat Kornienko.

Puţin mai devreme, administraţia militară a capitalei Ucrainei a recunoscut că s-a înşelat cu o zi înainte afirmând că fenomenul ar fi fost cauzat de căderea unui satelit NASA, ceea ce agenţia spaţială americană infirmase la rândul ei. „Le revine experţilor să afle ce a fost exact”, a indicat Serghei Popko, şeful administraţiei militare a oraşului, pe Telegram. NASA a comunicat că nu a pierdut niciun satelit. Ufologii au însă convingerea că a fost o farfurie zburătoare, iar ucrainenii chiar au crezut că extratereștrii vin să-i ajute în războiul cu Putin. Doar ei…Și-atunci să te ții „pizdeț”!

Nota Autorului. Ucraina vrea să bage și produse alimentare în țara noastră

Șoferii ucraineni, dar și români au început să facă plajă pe la vamă, prin port, peste tot unde se înființează câte o coadă de 20 de kilometri de camioane. Așa-i viața de tirist…Este suficientă măsura sigilării tirurilor care intră din România în Ucraina, așa cum ne asigură ministrul Petre Daea? Cine verifică numărul mijloacelor de transport, care vin din țara vecină cu cereale, dar și cu produse alimentare? Clubul Fermierilor Români avertiza încă de anul trecut că ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) nu solicită certificate sanitar veterinare pentru produsele agricole din

Ucraina, țară care nu respectă legislația europeană în domeniu, iar după declanșarea războiului de către Rusia, toate măsurile de protecție s-au relaxat complet. „Eu cred că guvernanții actuali nu gândesc și nici nu ascultă de cei care gândesc încă, spune europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară. Este o problematică europeană, nu românească, fiindcă Uniunea Europeană a ridicat taxele vamale. Și atunci, așa cum ne pun pe noi să preluăm cote de imigranți, așa trebuie să le cerem și noi clienților care oricum cumpără: când marfa ucraineană intră în țară, trebuie să abă destinație verificabilă. Nu poate gestiona nimeni altfel 12 milioane de tone de cereale. Este singura măsură valabilă.”

În realitate, marii jucători de pe piață, când au văzut anul trecut că s-a făcut 1,9 lei kilogramul de grâu, în loc să vândă grâul adunat, au cumpărat repede altul de la ucraineni, mulți le-au făcut acte românești. „Știu de la jucători din piață, susține Eugen Tomac. Au profitat de context și le-au adus pe hârtie, improvizat, și le-au vândut în locul cerealelor noastre pe piețele unde aveau contracte. După ce s-a prăbușit prețul, au intrat în panică și țipă că nu mai pot vinde și grâul lor la același preț. Singura soluție este să se aprobe exclusiv tranzitul, cu elemente de verificare. Altfel, intră în țara noastră sigilat și la destinație îi schimbă încadrarea în port. Eu m-am documentat. Unii fermieri români mari aveau contracte cu marii traderi care le luau cerealele. Jucătorii mari au renunțat la contractele noastre, au cumpărat grâul de la ucraineni și au vândut în locul contractelor angajate deja pentru agricultorii români. Aici s-a produs marea mizerie.”


În consecință, statul român plătește despăgubiri și pentru marii traderi. „Aici este boala grea a Ministerului Agriculturii, crede europarlamentarul. Așa am ajuns să importăm 70% din alimentele de bază pentru că acolo avem niște impostori corupți.”. În paralel cu cerealele, intră în România mari cantități de carne, de pui, de ouă și lapte. Aceste produse nu se verifică și Ucraina nu respectă nici pentru aceste produse legislația europeană, mai ales că este război acolo. Intră produse cu aflatoxină, cu viruși de pestă porcină africană sau de gripă aviară. Senatorul George Scarlat a spus că a luat porumb din Ucraina și porcii lui refuză să-l mănânce. Problemele produselor alimentare nu au fost abordate la întâlnirea dintre Petre Daea și ministrul Agriculturii din Ucraina.

Ucrainenii nu mai au debușeu internațional și atunci pătrund unde pot. „Se va discuta la solicitarea polonezilor și această chestiune, spune Eugen Tomac. Într-adevăr, este o problemă foarte gravă. Crește cantitatea de produse alimentare, exportate din Ucraina. Până găsim soluții, chestiunea trebuie abordată unitar, pe cote. Cât permite piața română să intre și să se vândă rapid? Altă soluție nu există. Altfel, se vor prăbuși ramuri întregi din economia agricolă a țării noastre. Din Ungaria și din Polonia vine lapte ieftin pentru că îl procesează fermierii. La noi, lanțul este foarte lung între producător, procesator și magazin. M-am documentat bine și știu. Și atunci marii jucători Danone, Friesland, Delaco iau lapte ieftin și îl aduc în România. În Belgia, unde salariul minim este 1600 de euro, laptele este sub 1 euro litrul. La noi a ajuns 8-9 lei.”

Rămâne de văzut în ce măsură se poate ralia România la eforturile Poloniei pentru a stăvili intrarea acestor produse din Ucraina fără niciun fel de protecție sanitar veterinară și cu efect dezastruos asupra fermierilor noștri. Europarlamentarul Eugen Tomac susține că se poate rezolva numai prin controale suplimentare la vamă. Pentru ANSVSA, este o conjunctură foarte bună să ceară bani de la Uniunea Europeană pentru dotarea cu laboratoare omologate pentru produse alimentare.

Viorel Patrichi

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

A se vedea și alte articole ale autorului

Articole asociate

Conflictul armat (inter)național ruso – ucrainean văzut (în prezent) în diferite „plane concurente” și „unghiuri congruente” de ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi („Săriiiiți! Țăranii din Berzunți au ofensat Ucraina!”, „După ce a luat un stuchit între ochi, Klaus Iohannis s-a înfuriat. Rău!”, „Basarabia de vănzare!” și „Războaiele provocate de Rusia, pe care, ulterior, le-a pierdut”)

Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Un an de război și performanțele unui nebun”. Cele „7 păcate capitale” ale lui Vladimir Putin. Consecințele dramatice ale conflictului (războiului) ruso – ucrainean (după un an)

Nota redacției

 

Ziua de 23 Aprilie – „Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor” și „Ziua Bibliotecarului din România”, la Academia Română (cu participarea prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunt al trustului de presă cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare Jurnalului Bucureștiului și Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

Lansarea cărților cineastului Ionel (Nelu) Udrescu (președintele asociației „Bucureștiul creativ”, corespondentul Jurnalului Bucureștiului) și al fiului său Emanuel – Mihai Udrescu, în prezența ziaristului și editorului Emil Stanciu (Director coordonator al Jurnalului Bucureștiului și Manager PR al Fundaţiei Culturale Art Promo)

Ziua Mondială a Sănătății. „Eradicarea osteomielitei cronice – Procedeul Burnei” (Corespondență de la prof. dr. med. Gheorghe Burnei, lucrare prezentată la cel de-al 33 Congres internațional al Universității Apollonia din Iasi „Pregătim viitorul. Promovăm excelența” 2-5 martie 2023)

Articolul precedentZiua de 23 Aprilie – „Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor” și „Ziua Bibliotecarului din România”, la Academia Română (cu participarea prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunt al trustului de presă cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare Jurnalului Bucureștiului și Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)
Articolul următorJurnal de călătorie (9) – Egipt (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.