1.jpg)
https://www.youtube.com/watch?v=lq49R3hO1zE
În fiecare an, pe 7 aprilie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Sănătății (una dintre cele 11 campanii oficiale de sănătate la nivel mondial marcate de OMS împreună cu World Tuberculosis Day, World Immunization Week, World Malaria Day, World No Tobacco Day, World AIDS Day, World Blood Donor Day, World Chagas Disease Day, World Patient Safety Day, World Hepatitis Day și Antimicrobial Awareness Week) o ocazie de a reflecta asupra importanței accesului universal la servicii medicale de calitate. Sănătatea este un drept fundamental al omului, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), dar în multe părți ale lumii, inclusiv în România, realitatea din spitale și lipsa resurselor arată că acest drept este departe de a fi garantat tuturor cetățenilor. Decizia organizării Zilei Mondiale a Sănătății pe 7 aprilie a fost luată la prima Adunare Mondială a Sănătății în 1948 și este sărbătorită oficial începând cu 1950.
Accesul la servicii medicale de calitate este o componentă esențială a drepturilor omului. Fiecare individ are dreptul la tratament echitabil, la medicamente esențiale și la un sistem sanitar care să răspundă nevoilor sale. Cu toate acestea, România se confruntă cu probleme majore în sectorul sanitar, de la lipsa acută de personal medical până la infrastructura învechită a spitalelor. În multe unități sanitare, pacienții sunt nevoiți să își cumpere singuri medicamentele sau materialele necesare tratamentului. Deficitul de medici și asistente este alarmant, iar exodul specialiștilor către alte țări continuă să lase goluri uriașe în sistem. În acest context, asigurarea unui act medical de calitate devine o provocare majoră, iar pacienții sunt cei care suferă cel mai mult.
O gravă problemă a spitalelor de stat este criza medicamentelor, care afectează numeroși pacienți, în special pe cei cu afecțiuni cronice. Mulți bolnavi se confruntă cu situații dramatice, fiind nevoiți să caute tratamente alternative sau să le achiziționeze din alte țări la prețuri mult mai mari. Această situație nu doar că afectează sănătatea pacienților, dar pune și presiune financiară pe familiile acestora. Pentru a remedia această problemă, este necesară o strategie clară și eficientă din partea autorităților, care să asigure disponibilitatea medicamentelor esențiale și să prevină crizele de aprovizionare care pun în pericol viețile pacienților.
De ani de zile, autoritățile promit investiții masive în infrastructura sanitară, însă realitatea arată că spitalele din România rămân subfinanțate, supraaglomerate și insuficient dotate. Construirea celor opt spitale regionale, un proiect promis de mai multe guverne succesive, este o necesitate stringentă pentru îmbunătățirea sistemului sanitar. Aceste unități ar urma să ofere servicii moderne și să reducă presiunea asupra spitalelor existente, dar procesul birocratic și lipsa fondurilor au întârziat semnificativ implementarea acestora. Uniunea Europeană alocă fonduri substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, însă este crucial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a accesa și utiliza aceste resurse. Orice întârziere poate costa vieți.
În contextul Zilei Mondiale a Sănătății, este esențial să evidențiem inițiativele societății civile care contribuie semnificativ la îmbunătățirea sistemului medical din România. Un exemplu remarcabil este proiectul Spitale Publice din bani privați, demarat de Fundația Metropolis. Până în prezent, această inițiativă a sprijinit 40 de spitale din 18 orașe, îmbunătățind condițiile de internare pentru peste 400.000 de pacienți, cu o investiție totală de peste 5 Mil€. Un proiect deosebit de ambițios al fundației este construcția unei noi clinici de psihiatrie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia din București. Aceasta va fi cea mai mare clinică de acest tip din țară și va include facilități moderne pentru tratamente complexe, terapii de grup, evaluări psihologice și tratamente pentru tulburările cauzate de consumul de substanțe psihoactive. Investiția este estimată la peste 7 Mil €, iar termenul de finalizare este prevăzut pentru 2026. Este important de menționat că, în România, rata sinuciderilor la adolescenții sub 15 ani este de 2,3 ori mai mare decât media europeană. Statisticile locale arată că 1 din 2 adolescenți români a avut cel puțin o dată gânduri de suicid, semnificativ mai mult decât media europeană. Depresia și tulburările de dispoziție sunt principalii factori determinanți ai suicidului la tineri.
Rata sinuciderilor la vârste sub 15 ani, de două ori mai mare în România faţă de media europeană
Un alt exemplu de inițiativă privată de succes în domeniul sănătății este asociația Dăruiește Viață, cunoscută pentru proiectele sale de modernizare a spitalelor din România. Cel mai ambițios proiect al asociației este primul spital oncologic pediatric din România, construit exclusiv din donații și sponsorizări. Această unitate medicală de ultimă generație, situată în curtea Spitalului Marie Curie din București, include săli de operație moderne, secții de terapie intensivă și spații dedicate terapiilor inovatoare pentru copiii bolnavi de cancer.
De asemenea, asociația a inițiat mai multe proiecte de reabilitare a secțiilor de oncologie pediatrică din spitale din întreaga țară, îmbunătățind considerabil condițiile de tratament pentru mii de copii. Prin aceste eforturi, Dăruiește Viață demonstrează că implicarea societății civile poate completa și accelera modernizarea sistemului medical românesc, oferind pacienților acces la tratamente la standarde europene. Astfel de inițiative demonstrează că, prin colaborare și implicare activă, se pot aduce îmbunătățiri semnificative în sistemul sanitar, complementând eforturile autorităților și contribuind la asigurarea dreptului fundamental la sănătate pentru toți cetățenii. Este esențial ca toate instituțiile implicate să lucreze împreună pentru a îmbunătăți sistemul sanitar. Avem o colaborare deschisă și constructivă cu Ministerul Sănătății, iar împreună putem găsi soluții pentru problemele majore ale sistemului medical. Printre măsurile urgente care trebuie luate se numără:
- Accelerarea procesului de construire a spitalelor regionale prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, care este finanțat în mare parte din fondurile Uniunii Europene, prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) și al programului NextGenerationEU. Scopul acestui plan este de a atenua efectele socioeconomice ale crizei cauzate de pandemia de Covid-19, criza energetică și costurile vieții ridicate, prin reforme și investiții.
- Creșterea investițiilor în infrastructură și dotarea unităților sanitare cu echipamente moderne;
- Măsuri concrete pentru stoparea exodului medicilor și atragerea specialiștilor în țară prin salarii competitive și condiții de muncă mai bune;
- Asigurarea continuității tratamentelor pentru pacienți printr-o mai bună gestionare a aprovizionării cu medicamente;
- Campanii de prevenție și educație sanitară, care să ajute populația să își protejeze sănătatea și să reducă presiunea asupra spitalelor.
Ziua Mondială a Sănătății nu reprezintă doar o ocazie de a comemora, ci și o chemare la acțiune. Este momentul să acordăm prioritate sănătății pentru că reprezintă un drept fundamental al fiecărui cetățean și să punem presiune pe autorități pentru a lua măsuri concrete. Fără investiții urgente și o strategie clară, România riscă să rămână într-o criză sanitară continuă. Prin colaborare și responsabilitate, putem construi un sistem medical mai eficient, accesibil și pregătit să răspundă nevoilor populației. Sănătatea nu trebuie să fie un lux, ci o prioritate națională!
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică franco –română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Notă. OADO (Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite) este acreditată pentru a va fi prezentă la Alegerile prezidențșiale din 2025 în calitate de observator intern.
Thomas Csinta, redactor șef al Jurnalului Bucureștiului, atașat de presă al (OADO-Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite), la Curțile cu Jurați ale Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur a Drepturilor Omului (Națiunile Unite)
Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Articole asociate
Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
De ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor
Ghidul prizonierului în MCF (Mediul Carceral Francez) și istoria marii criminalități organizate conteporane (crime de sânge, crime sexuale, crime economico-financiare, atentate, terorism, jafuri armate, kidnapping, erori judiciare) prin intermediul „Faptului Divers”.
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
