Ziua Mondială Împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor (Comunicat din partea președintelui – fondator OADO – Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: 

–  Democracy cannot exist without opposition

– Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

În fiecare an, pe 12 iunie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor. Această zi are un scop vital: să atragă atenția asupra extinderii globale a acestui fenomen și să promoveze eforturile necesare pentru a-l elimina. Ziua a fost instituită de către Organizația Internațională a Muncii (International Labour Organization (ILO) în 2002. Aceasta reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra consecințelor grave ale exploatării copiilor în diverse activități lucrative. Tema din 2024 este: Să acționăm în conformitate cu angajamentele noastre: Să punem capăt muncii copiilor! Organizatorii susțin că exploatarea copiilor poate fi eliminată prin acțiuni internaționale, inclusiv ratificarea convențiilor relevante și implementarea eficientă a inițiativelor precum „Durban Call to Action”.

Ziua mondială din acest an se va concentra pe celebrarea celei de-a 25-a aniversări a adoptării Convenției nr. 182 a ILO privind cele mai grave forme de muncă a copiilor (1999), care, în 2020, a fost prima convenție a ILO care a fost ratificată în mod universal. În timp ce se face apel la toate statele membre rămase care nu au făcut acest lucru să ratifice Convenția nr. 138, Ziua Mondială este, de asemenea, o ocazie de a reaminti tuturor părților interesate să îmbunătățească punerea în aplicare a celor două convenții fundamentale ale ILO privind subjugarea și exploatarea copiilor–Convenția ILO nr. 182 și Convenția ILO nr. 138 pentru vârsta minimă de admitere la angajare (1973).

Deși de-a lungul anilor s-au înregistrat multe progrese în ceea ce privește reducerea exploatării prin muncă a copiilor, în ultimii ani s-a înregistrat o inversare a tendințelor globale și, acum mai mult ca niciodată, este important să ne unim forțele pentru a accelera acțiunile în vederea eliminării muncii pentru copii sub toate formele sale.    Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului interzice explicit exploatarea economică a copiilor. Articolul 32 al Convenției subliniază importanța educației și protecției copiilor împotriva muncii periculoase. Începând cu anul 2000, pentru aproape două decade, în lume s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea exploatării copiilor. Din păcate însă fenomenul persistă, în ultimii ani, conflictele, crizele și pandemia Covid-19, au aruncat tot mai multe familii în sărăcie-și au forțat alte milioane de copii să lucreze. Creșterea economică nu a fost suficientă și nici suficient de incluzivă pentru a ușura presiunea pe care o simt prea multe familii și comunități și care le determină să recurgă la munca prestată de copii. În prezent, 160 de milioane de copii (63 de milioane de fete și 97 de milioane de băieți) sunt încă implicați în muncă. Aceasta reprezintă aproape unul din zece copii din întreaga lume.

Africa se clasează pe primul loc între regiuni atât în ceea ce privește procentul de copii care muncesc-o cincime-cât și în privința numărului total de copii care muncesc-72 de milioane. Asia și Pacificul se situează pe locul al doilea în ceea ce privește aceste două măsuri-7% din totalul copiilor și 62 de milioane din total. Africa, Asia și Pacific reprezintă laolaltă aproape nouă din zece copii care muncesc la nivel mondial. Restul numărului de copii care lucrează este împărțit între Americi (11 milioane), Europa și Asia Centrală (6 milioane) și statele arabe (1 milion).

Statisticile privind numărul total de copii care muncesc în fiecare grupă națională de venituri indică faptul că 84 de milioane de copii care muncesc, reprezentând 56% din totalul copiilor care muncesc, trăiesc de fapt în țările cu venituri medii, iar alte 2 milioane trăiesc în țările cu venituri ridicate. Deși procentul de copii care muncesc este cel mai ridicat în țările cu venituri mici, numărul lor este de fapt mai mare în țările cu venituri medii. Cca 9 % din totalul copiilor din țările cu venituri medii inferioare și 7 % din totalul copiilor din țările cu venituri medii superioare sunt supuși la munca infantilă. Anual, pe 12 iunie, Organizația Internațională a Muncii își unește forțele cu reprezentanții și partenerii ILO din întreaga lume pentru a sărbători Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor.

Ziua mondială din acest an se va concentra pe celebrarea celei de-a 25-a aniversări a adoptării Convenției nr. 182 a ILO privind cele mai grave forme de exploatare a forței de muncă a copiilor (1999), care în anul 2020 a constituit prima convenție a ILO ratificată la nivel mondial. Se face apel la toate statele membre rămase care nu au făcut acest lucru să ratifice Convenția nr. 138, Ziua Mondială va fi, de asemenea, o ocazie de a reaminti tuturor factorilor interesați să își îmbunătățească punerea în aplicare a celor două convenții fundamentale ale ILO privind munca pentru copii. Guvernele din întreaga lume au ratificat convențiile ILO privind munca copiilor (Convenția nr. 182, ratificată de toate cele 187 de state membre ale ILO, și Convenția nr. 138, ratificată de 176 de state membre) și s-au angajat să le implementeze. Îndemnul la acțiune de la Durban, adoptat de delegați în urma celei de-a 5-a Conferințe mondiale privind eliminarea muncii pentru copii din 2022, arată care este calea de urmat.  Ziua Mondială împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor ne amintește că drepturile omului trebuie să fie garantate pentru fiecare copil. Prin acțiuni concertate, putem crea un viitor mai echitabil și sigur pentru toți cei mici. Acum este momentul să facem din eliminarea muncii pentru copii o realitate.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Redactat de Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) – Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Notă. Articolele Lordului Sir Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Articole asociate

Migrația internațională (intercontinentală) și consecințele ei dramatice (Corespondență de la Paris – prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

CIDE (Convenția Internațională privind Drepturile fundamentale ale Copilului – 20 noiembrie 1989). Copilul în lumea contemporană. Nașterea sub anonimat, flagelul pruncuciderii, traficul de ființe umane și cyberpedofilia. (Corespondență de la întruniri științifice internaționale, prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Problemele copilului în lumea contemporană (Poliția Capitalei – Mondo Police), corespondență de la prof. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Aspecte juridice privind pensia alimentară din străinătate

„Marile probleme ale copilului în lumea contemporană. Abandonul și Infanticidul (Pruncuciderea)”. Subiect de teză de doctorat în Mass (Matematici aplicate în științe sociale – Sisteme complexe). Corespondență din Franța (prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization) Paris

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite), prin intermediul prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, atașat de presă OADO în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului