Acasă Gifted Education Centrul Gifted Education. Ai fi vrut să crești mai liber, mai conștient...

Centrul Gifted Education. Ai fi vrut să crești mai liber, mai conștient de tine și de competențele tale? Pentru cine este „neșcoala”? Cine și-ar putea permite „neșcoala”?

Thomas CSINTA, Profesor de matematici aplicate în științe inginerești și social–economice, Director de studii CUFR (Consultanță Universitară Franco–Română) de pe lângă Școlile Superioare Franceze de Înalte Studii (Les Grandes Ecoles), Cofondator IRSCA Gifted Education, Vicepreşedintele Consortiului EDUGATE   (Consorțiul Român pentru Educația Copiilor și Tinerilor Supradotați și Talentați)

Franța (Le Parisien)

„Ccca 98% dintre copii se nasc cu un potențial intelectual extrem de ridicat. După şcoală, doar 2% și-l mai păstrează.”​​

„Neșcoala” e un mindset. Și dacă vrei să ajungi aici, ai nevoie de ceva curaj, să construieșți niște abilități noi. „A mindset is an „established set of attitudes, esp. regarded as typical of a particular group’s social or cultural values; the outlook, philosophy, or values of a person; (now also more generally) frame of mind, attitude,  disposition.” It may also arise from a person’s worldview or philosophy of life. A firmly-established mindset could create an incentive to adopt (or accept) previous behaviors, choices, or tools, sometimes known as cognitive inertia or „groupthink”. Within these concepts, it may be difficult to counteract its effects on analysis and decision-making. In cognitive psychology, a mindset is the cognitive process activated in response to a given task (French, 2016). According to French and Chang (2016), scholarly concepts of mindset shift „to the varied definitions and conceptualizations” which „demarcates this literature via a novel categorization using the construct of mindset.””

Autoreflecția. Metagândirea.
Alt proces primordial pentru un unschool-er: abilitatea să reflectezi asupra ta–să fii auto-reflexiv – să cauți propriile lacune din cunoașterea ta, și să le acoperi cu lectură, proiecte, sau cursuri. Un alt proces conștient de învățare.

Încrederea
Un unschool-er poate să se și piardă. Are sau nu are un grup de studiu? Dacă are o comunitate, sunt mici șanse să se piardă de grup, să se simtă un inadaptat, sau să nu înțeleagă cam ce face lumea la vârstă lui. Pasiunile se nasc din incursiuni cu oameni curioși că ține, întâmplări de tip „coincidențe” în care te întâlneșți cu fix persoană potrivită, din comunicare pe subiect cu alții că ține. Ai nevoie de încredere că vei găși răspuns. Ai nevoie de convingerea că într-o lume deschisă vei găși orice , dacă „rămâi în întrebare” și cauți.

Feedback-ul
Să ceri și să primeșți feedback? E absolut necesar, e o competență pe care un copil gifted o poate avea dacă se lucrează conștient pe această abilitate, într-un mediu care valorizează feedback-ul și toți sunt deschiși legat de asta.

Metalearning-ul
Înseamnă să te autoeduci să mergi dincolo de „învățarea de suprafață”. Vrei să fii o persoană de „formă T”! Să ai brațele deschise să mergi spre cunoaștere, și să mergi și mai adânc, să cunoșți puțîn despre toate lucrurile. Goethe spunea așa: „am știi mai multe lucruri dacă nu am vrea să le știm atât de bine”. Să înveți despre ceea ce vrei să înveți, în timp ce renunți la altele, este o negociere pe care o vei avea de făcut.
Un copil gifted s-ar împrăștia în toate direcțiile, pentru că poate, și e tare curios, și are nevoie să înțeleagă și când să se oprească, și când să meargă înainte. Barometrul acesta cum îl stabileșți? Păi învățând să îți apreciezi propria învățare, și să îți permiți să decizi, „știu destule”, voi șți mai multe la anul, sau fac o pauză. Această negociere internă și externă este un proces de învățare! Fratele meu avea un mod de a se poziționa inedit față de „a șți” care m-a ajutat. Mi-a spus o dată despre niște matematici superioare: știu sigur că într-o bună zi le voi șți și pe-astea, îmi propun, dar acum mă interesează altceva. Mi-a dat un sentiment de flexibilitate, de eliberare, și chiar am simțit spațiul de a explora și de a mă întoarce la ceva ce nu am înțeles, ce nu pot acum, sau nu simt că are sens să merg mai departe.

Plăcerea de a învață
Să înveți și să depui efort, poate însemna plăcere. Această este feedback-ul natural de când ne naștem, stabilit de natură, să primim și dopamină, plăcere. Dacă ai fost în medii unde această plăcere a fost distrusă, da, ai nevoie de un proces să recapeți încrederea că există plăcere în învățare. Și să îmbrățișezi pozitiv, și relaxat, orice eșec legat de învățare. Cam cum spunea fratele meu: sunt sigur că voi știi asta cândva foarte bine. Aceste „convingeri” interne sunt extrem de importante.

Mentorii
Să creadă cineva în ține. Familia crede automat în ține, au investit în relații pozitive în ține. Însă ai nevoie de feedback și încrederea pe care o investește și altă persoană, cu autoritate și cu competență în viață ta. Da, un unschool-er are nevoie de feedback și de o perspectiva obiectivă. Să îți  întinzi antenele și să ai ablitatea de a contacta persoane din afară cercului tău social, înseamnă să dai și de mentori, de persoane care să te inspire. E o șansă incredibilă să dai de persoanele potrivite așa, întâmplător… Dacă însă ai atitudinea să le cauți, le vei găși.

Formulează-ți intenția în scris
Aici ai linkul unde îți poți formulă intenția pentru nescoala. Te contactăm și vei află detalii. Fă-ți curajul de a îți asumă să fi altfel și de a face lucrurile diferit decât până acum. „Un vas este în siguranță în port, dar nu pentru asta au fost făcute vasele”.

Contact Monica Gheorghiu, Centrul Gifted Education

Articole asociate

Gifted education. Teoria educației. Misiunea noastră „Gifted Education” în România!

Gifted Education. Profesorul Florian Colceag: „Intrăm în altă eră – fie redevenim oameni, fie ne îndreptăm spre distrugere…”

Notă. Alte articole despre Gifted Education în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Articolul precedentMicro-expoziția „Maria Rosetti – simbol al României Moderne”,  la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) partenerul cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului  
Articolul următorDeschiderea expoziției „Jandarmeria Română 1850 – 2020” la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio - judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/, profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică,teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări (științifice) de investigații jurnalistice în domeniul marii criminalițăți (crimă organizată), care, în mai multe dosare criminale (de mare anvergură) au contribuit la restabilierea adevărului istoric. Motto preferat: „Pe mine mă puteţi arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteţi distruge. Secolele viitoare mă vor înţelege şi mă vor preţui” ! (Giordano Bruno-Filippo Bruno, erudit filozof, teolog, umanist, matematician, poet și teoretician al universului, italian, ars pe rug pe 17 februarie 1600 în Piața Campo dei Fiori la Roma, pentru concepția sa panteistă și ideile sale eretice despre univers - ca precursor al teoriei heliocentrice)]. https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator alături de profesorul Florian Colceag, expert internațional în gifted educational IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), celebrele și prestigioasele concursuri Centrale-Supélec,Mines Ponts,HEC,ESSEC,ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România). Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc.–în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române.  Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO–Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins, pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice, cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). A fost și este implicat activ în dosare criminale internaționale majore, numele lui apărând în mai multe cărți la „mulțumiri”, alături de cei mai mari jurnaliști de investigație, pentru contribuțiile sale la restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale. Un exemplu este cazul cvadruplului asasinat Leprince, tratat în cartea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas, intitulată „Ils ont volé ma vie”. Thomas Csinta este și autorul prestigioasei lucrări „Împreună Contra Pedepsei cu Moartea”, care nu este doar o carte de sine stătătoare–publicată într-un volum de mare anvergură, cu cca 3.300 de pagini în format aproape A4–ci reprezintă și o amplă serie de investigații, cronici jurnalistice și eseuri de cercetare publicate în format serial, pe mai multe părți și capitole, în Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică cu caracter academic) unde acesta deține funcția de director și redactor-șef. Această lucrare colectează corespondențele, analizele criminologice și rapoartele sale de la marile congrese internaționale dedicate abolirii pedepsei capitale. Pilonii principali ai operei sunt: 1. Monitorizarea Congreselor ECPM–Structura de bază a textelor urmărește activitatea organizației internaționale franceze ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort/Together Against the Death Penalty). Autorul a documentat și analizat dezbaterile de la congresele mondiale și regionale organizate la Strasbourg, Paris, Geneva, Oslo sau Berlin, la care a participat ca invitat. 2. Analiza juridică și criminologică–În calitate de jurnalist de investigații criminale, autorul abordează contextul aboliționist global, prezentând rezoluțiile internaționale, actele finale ale summiturilor–cum a fost „Actul Final de la Oslo” sau cele de la Paris, Bruxelles ori Berlin–și conflictul ideologic dintre susținătorii pedepsei cu moartea și apărătorii drepturilor omului. 3. Studiile de caz (Erorile judiciare)–În cadrul acestei serii, Csinta investighează cazuri celebre de condamnați la moarte, utilizând expertiza sa în jurnalismul de investigație penală. Un accent deosebit este pus pe românii Ionuț-Alexandru Gologan, Daniel-Ionel Țurcan și Marian-Laurenţiu Peity (condamnați la moarte în Malaezia), și pe francezul Serge-Areski Atlaoui (condamnat la moarte în Indonezia), cazuri intens analizate în articolele sale 4. Metodologia științifică–Ca profesor și cercetător în modelizare matematică aplicată în științele sociale, recunoscut în Franța și România pentru cercetările sale din sfera comportamentului infracțional (criminal), el folosește analiza structurală pentru a demonta eficiența pedepsei capitale, arătând că aceasta nu are un efect real de descurajare a criminalității.