1.jpg)
Pe 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, un moment crucial pentru viitorul țării noastre, unde organizația noastră OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului–Ecosoc–ONU), a avut observatori în secțiile de votate din țară și străinătate, unde apreciază că alegerile s-au desfășurat în mod corect și armonios. După o perioadă marcată de provocări economice, tensiuni sociale și speranțe pentru schimbare, alegătorii au decis cine sunt candidații care vor avansa în turul doi. În acest context, campania electorală din acest an s-a dovedit a fi una intensă, cu teme de dezbatere variind de la justiție și economie, până la valorile europene și drepturile fundamentale ale omului.
În cursa electorală favoriții arătați de sondaje erau:
- Marcel Ciolacu (PSD)
- George Simion (AUR)
- Elena Lasconi (USR)
- Mircea Geoană (independent) și
- Nicolae Ciucă (PNL)
Pe lângă acești favoriți, alți candidați au completat tabloul electoral, contribuind la diversitatea de opțiuni și idei dintre care primul tur al alegerilor prezidențiale a adus pe podium o mare surpriză: Călin Georgescu (n.1962, doctor în pedologie, expert în dezvoltare durabilă, absolvent al unui program postuniversitar la Colegiul Național de Apărare „Carol I”, lector universitar la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București–Centrul universitar Pitești) un nume practic necunoscut publicului larg până de curând, a ieșit detașat pe primul loc. Inginer agronom și cunoscut pentru pozițiile ultranaționaliste, pro-rus, Georgescu a fost implicat în controverse și chiar dosar penal pentru promovarea unor figuri istorice responsabile de crime de război. De asemenea, retorica sa anti-NATO și anti-europeană a generat critici intense din partea analiștilor politici.
Succesul său fulminant este atribuit unei campanii agresive pe rețelele de socializare precum TikTok, Instagram și Facebook, care a culminat în ultima lună. Platformele au fost inundate de postări și comentarii care îndemnau la votarea lui Georgescu, chiar și pe pagini cu conținut nepolitic, cum ar fi cele culinare, ceea ce ridică suspiciuni, deoarece majoritatea conturilor utilizate pentru promovare nu aveau un istoric, bibliografie sau conținut propriu, sugerând posibile practici coordonate. Această situație inedită generează întrebări privind influența rețelelor sociale asupra procesului electoral și impactul campaniilor de promovare, mai ales în contextul în care verificarea autenticității conturilor online rămâne o provocare iar sursele majore de informare pentru diaspora rămân platformele social-media.
Într-un context internațional în care tot mai multe femei ajung să ocupe funcții de conducere, faptul ca Elena Lasconi a ajuns în turul doi al alegerilor după ce s-a confruntat într-un duel tensionat într-o luptă strânsă pentru locul al doilea cu Marcel Ciolacu, reprezintă o rază de speranță pentru progresul egalității de gen în România. Alegerea unei femei în funcția supremă ar fi o premieră pentru țara noastră și un semnal puternic că valorile democratice și egalitatea devin pilonii principali ai societății. Nu putem știi în acest moment dacă eventualele contestații mai pot răsturna clasamentul dar este foarte puțin probabil.
Faptul că alegerile din acest an au loc în perioada Postului Crăciunului, ne face să ne gândim că este o perioadă de speranță și pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Pentru mulți dintre noi, această coincidență este una simbolică, și evocă dorința de renaștere și schimbare. Într-un context marcat de incertitudini, noi căutăm nu doar lideri competenți, ci și un viitor mai bun pentru noi și țara noastră. În această atmosferă, mesajul de unitate, toleranță și solidaritate rămâne esențial. Alegerile prezidențiale nu sunt doar despre alegea unui conducător, ci și despre definirea valorilor care vor ghida România în următorii patru ani. Încrederea într-un viitor mai luminos depinde de responsabilitatea fiecăruia dintre noi, atât ca alegători, cât și ca cetățeni activi. În ultima lună atenția ne-a fost îndreptată spre alegerile prezidențiale, în timp ce majoritatea îmbunătățirilor pe care le dorim se referă de fapt la atribuțiile Parlamentului.
Ce așteptări avem de la alegerile de anul acesta și de la viitorul președinte al României? În contextul alegerilor din acest an, așteptările cetățenilor sunt mai presante ca niciodată, iar Parlamentul și viitorul președinte al României trebuie să răspundă nevoilor reale ale societății. Este esențial ca noii lideri să abordeze cu maximă seriozitate problemele fundamentale ale țării și să acționeze ca o forță unificatoare pentru societate. Printre prioritățile urgente se numără:
- Reformarea sistemului de justiție și combaterea corupției: Este necesar un angajament ferm pentru asigurarea independenței justiției și pentru aplicarea legii fără excepții. Faptele de corupție nu trebuie să se prescrie, iar bunurile și banii obținuți prin mijloace ilegale trebuie recuperați și redirecționați în beneficiul public.
- Reducerea inegalităților și protecția drepturilor fundamentale: Viitorul președinte trebuie să susțină politici menite să reducă disparitățile economice și sociale, asigurând acces egal la educație, sănătate și oportunități economice. Este imperativă promovarea unui climat de toleranță și incluziune pentru toate categoriile sociale.
- Reformă economică sustenabilă: Reducerea poverii fiscale pe salariul minim, astfel încât veniturile populației să crească în mod real, și atragerea de investitori strategici care să creeze locuri de muncă bine plătite în țară sunt vitale. Totodată, trebuie eliminate furturile și risipa din sectorul public, iar cheltuielile bugetare să fie gestionate eficient.
- Sprijinirea agriculturii românești: Creșterea subvențiilor pentru fermele de familie este esențială pentru a promova autosuficiența alimentară, reducând dependența de importuri. Produsele românești trebuie susținute pentru a ajunge pe mesele consumatorilor, nu la groapa de gunoi.
- Angajamente pentru mediu și sustenabilitate: Nu trebuie neglijată nici protecția mediului, iar politici clare privind tranziția verde și digitalizarea trebuie implementate pentru a menține România în linie cu standardele europene.
Românii așteaptă de la viitorul președinte integritate, competență și empatie. Este momentul ca liderul ales să fie un simbol al unității și al progresului, capabil să readucă încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Alegerile prezidențiale și parlamentare nu sunt doar un exercițiu democratic, ci și o oportunitate de a trasa un nou curs pentru viitorul nostru comun. Într-o perioadă în care țările europene se confruntă cu diverse provocări, de la migrație la criza climatică, România are acum șansa să își consolideze locul în Uniunea Europeană printr-o guvernare responsabilă și să facă un pas important în definirea viitorului ei. Indiferent de rezultat, ni se oferă șansa de a reflecta la valorile și principiile care ar trebui să ne unească, nu să ne divizeze. Alegerea este a noastră. Votul este nu doar un drept, ci și o responsabilitate.
Corespondenţă de la Amiral Lord Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Articolele Lord Sir prof. dr. av. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Redactat de către Cătălin Asavinei, jurist, asistent-atașat de presă OADO, Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora-România) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- În Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Alegerile prezidențiale din România – Prima etapă spre viitorul țării. Corespondenţă de… […]