Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, evidențiază faptul că al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare reprezintă una dintre cele mai ample schimbări legislative din ultimii ani, cu impact direct asupra mediului de afaceri din România. Noile reglementări privind capitalul social minim, obligativitatea deținerii unui cont bancar, restricțiile la cesiunea părților sociale și regimul sever al inactivității fiscale impun un nivel crescut de conformare și o atenție sporită din partea antreprenorilor. Aceste modificări nu numai că restructurează modul de funcționare al societăților comerciale, dar generează și riscuri juridice semnificative pentru firmele care nu se aliniază la noile obligații, motiv pentru care consultanța juridică de specialitate devine esențială în procesul de adaptare la legislația aplicabilă din 2026.
Al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare, asumat de Guvern și trecut prin filtrele Parlamentului și Curții Constituționale a României, aduce o serie de modificări semnificative la Codurile fiscale, dar și la legislația privind societățile comerciale și insolvența. Proiectul, care așteaptă promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, prevede o limitare drastică a cheltuielilor deductibile pentru multinaționale și o majorare a impozitelor pe anumite venituri din investiții și criptomonede, alături de o creștere a impozitelor locale pe clădiri și vehicule. În același timp, se înăspresc procedurile fiscale, obligând firmele să dețină un cont bancar și să accepte plata cu cardul, și crescând valoarea minimă a capitalului social. Un aspect notabil este și cel legat de firmele inactive, care, după un an de inactivitate, sunt expuse riscului de dizolvare, procedurile de eșalonare la plată devenind, de asemenea, mai restrictive. Prezentul articol analizează impactul acestor modificări asupra proprietarilor și antreprenorilor, oferind un cadru legal relevant pentru prevederile ce vor fi aplicabile majoritar din 2026.
Impozite mai mari pe locuințe și autoturisme din 2026: Cum sunt afectați proprietarii
De asemenea, noul pachet legislativ introduce măsuri de intensificare a controlului, incluzând obligativitatea ca personalul Vămii, Direcției Antifraudă ANAF și Inspecției Muncii să poarte camere video de corp în timpul inspecțiilor. Totodată, se instituie o taxă nouă de 25 lei pentru coletele sosite din afara UE cu valoare sub 150€. O altă prevedere importantă este majorarea semnificativă a amenzilor pentru munca la negru, acestea ajungând la 40.000 lei per persoană identificată, cu un plafon total de un milion de lei.
Impozite majorate pentru locuințe și autovehicule începând cu 1 ianuarie 2026
Noile măsuri fiscale vizează o creștere a impozitelor locale pe clădiri, terenuri și vehicule, cu aplicare din 2026. Conform proiectului legislativ, se modifică regulile de calcul pentru a crește semnificativ nivelul impozitelor datorate, concomitent cu reducerea numărului de excepții de la plata acestora. Printre cele mai notabile schimbări se numără majorarea cotei de impozit de la 0,3% la 0,9% pentru clădirile și vehiculele considerate de mare valoare (așa-numita taxă pe lux). Această modificare are un impact direct asupra proprietarilor de bunuri imobile și autovehicule, afectând piața imobiliară și costurile de deținere. De asemenea, se reglementează formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat cu datele despre bunurile imobile din România, menit să eficientizeze colectarea taxelor și impozitelor.
Pe lângă modificările la impozitele locale, pachetul fiscal introduce reglementări noi care afectează impozitul pe profit, veniturile independente și pe cele din investiții. În privința impozitului pe profit, pentru multinaționalele care nu sunt încadrate la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA–adică cele cu o cifră de afaceri anuală sub 50Mil €), se limitează drastic cheltuielile deductibile cu drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță. În ceea ce privește veniturile independente, se includ acum și cele obținute din prestarea de servicii de cazare, respectiv din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală, pentru care se stabilesc reguli speciale de determinare a impozitului pe venit. Mai mult, baza maximă anuală de calcul a contribuției la sănătate pentru veniturile independente crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară.
În ceea ce privește veniturile din investiții, se majorează impozitul reținut la sursă aplicat câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate (efectuate prin brokeri): de la 1% la 3% pentru deținerile vândute după mai mult de un an, respectiv de la 3% la 6% pentru deținerile vândute după mai puțin de un an. Pentru operațiunile similare neefectuate prin brokeri, impozitul crește de la 10% la 16%, iar impozitul pe câștigurile din operațiuni cu criptomonede crește de la 10% la 16%, menținându-se totuși regula conform căreia câștigul sub nivelul de 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei.
Capital social minim la înființarea firmelor în 2026 și obligația deținerii unui cont bancar pentru persoane juridice
O serie de prevederi vizează modificări esențiale în ceea ce privește înființarea societăților comerciale și modul lor de operare. Una dintre cele mai importante modificări se referă la valoarea minimă a capitalului social. Începând cu 2026, firmele nou-înființate vor trebui să aibă un capital social de minim 500 lei, o majorare capital semnificativă față de pragul simbolic actual de 1 leu introdus în 2020. Pentru firmele existente care înregistrează o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social va crește la 5.000 lei. În plus, se introduce obligativitatea pentru toate firmele de a deține fie un cont bancar de plăți în România, fie un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului. Nerespectarea acestor obligații atrage riscul de inactivitate fiscală, urmând să fie declarată inactivă de către ANAF și chiar dizolvată de drept. Aceste măsuri urmăresc o mai bună trasabilitate financiară și o disciplină sporită în rândul persoanelor juridice.
Restricții la cesiunea părților sociale pentru firmele cu datorii din 1 ianuarie 2026
Proiectul de lege introduce reguli noi cu impact semnificativ asupra tranzacțiilor și structurii societăților comerciale, în special asupra operațiunilor de cesiune a părților sociale ale asociatului care deține controlul societății. Cesiunea devine opozabilă ANAF numai dacă este notificată în termen de 15 zile, iar în situația existenței unor obligații fiscale restante sau alte creanțe bugetare supuse recuperării, societatea sau cesionarul trebuie să constituie garanții care să acopere întregul debit. Emiterea dovezii necesare înregistrării cesiunii la Registrul Comerțului este condiționată de acordul fiscal privind garanțiile. Această măsură urmărește să protejeze interesele statului și să asigure șanse mai mari de recuperare a creanțelor fiscale în cazul tranzacțiilor de cesiune.
Totodată, se introduc reguli noi și restrictive privind împrumuturile de la sau către acționari/asociați ori persoane afiliate, precum și în legătură cu distribuirea de dividende și majorările de capital social. În același timp, proiectul extinde obligația comercianților de a accepta plăți cu cardul, indiferent de nivelul încasărilor în numerar, înlocuind plafonul anterior de 50.000 lei. Pentru a se conforma noilor prevederi și a evita complicațiile juridice și fiscale, firmele trebuie să gestioneze cu prudență cesiunea părților sociale și relațiile financiare cu asociații.
De asemenea, se înăspresc condițiile pentru acordarea eșalonărilor la plată clasice, solicitând prezentarea unui contract de fideiusiune, o garanție prin care statul se asigură că are șanse mai mari să încaseze bani, și se introduc limite maxime ale datoriilor pentru care poate fi accesat mecanismul eșalonărilor simplificate la plată (100.000 lei pentru persoane fizice, respectiv 400.000 lei pentru firme). Mai mult, în materia valorificării bunurilor sechestrate, proiectul introduce posibilitatea organizării licitațiilor online, derulate printr-o aplicație electronică dedicată, concretizând astfel o intenție mai veche a autorităților de a digitaliza procedurile de executare silită și de a crește transparența procesului.
Rezidență fiscală și cetățenie română: Ghid practic pentru persoane fizice și juridice
Riscul de inactivitate și dizolvare a societăților comerciale în 2026
Noul cadru legislativ introduce norme mult mai riguroase privind funcționarea persoanelor juridice, accentuând obligațiile de conformitate în materia fiscală și contabilă. O societate poate fi declarată inactivă de ANAF dacă nu deține un cont bancar sau la Trezorerie, precum și nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la termenului legal. Regimul devine mult mai sever pentru entitățile care ajung la un an de inactivitate, acestea urmând să fie dizolvate de drept. Această prevedere reprezintă un risc major pentru societățile care nu își îndeplinesc obligațiile minime.
Totodată, pentru societățile deja declarate inactive, legea stabilește termene scurte pentru reactivare (30 sau 90 de zile, în funcție de durata anterioară a stării de inactivitate) în lipsa cărora intervine dizolvarea prin sesizarea organului fiscal sau, pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, prin procedura specifică derulată de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Publicarea listelor societăților ce urmează a fi dizolvate în Buletinul electronic, precum și pe site-urile ONRC și ANAF, marchează un pas ferm către un regim juridic mai strict, menit să elimine firmele inactive din circuitul economic și să responsabilizeze mediul de afaceri în privința obligațiilor legale, de la menținerea unui cont bancar funcțional până la respectarea normele fiscale privind taxele și impozitele.
Cum se închide o firmă în România în 2025: Dizolvare, Lichidare și Radiere
„Noile reglementări privind inactivitatea fiscală și dizolvarea trebuie tratate cu atenție sporită și impun o conformare riguroasă, întrucât neîndeplinirea obligațiilor minimale pot avea consecințe financiare și juridice semnificative.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații. În concluzie, pachetul de modificări legislative aplicabile din 2026 aduce schimbări substanțiale atât în dreptul fiscal, cât și în cel comercial. De la creșterea impozitelor locale pentru locuințe și autovehicule, la obligația deținerii unui cont bancar și majorarea capitalului social minim la înființarea SRL-urilor, până la noile restricții privind cesiunea părților sociale și riscurile asociate inactivității fiscale, mediul de afaceri se confruntă cu provocări semnificative.
Notă. Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2025, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution.
English version
Dr. Radu Pavel, Managing Partner of the Romanian Law Firm Pavel, Mărgărit and Associates, highlights that the second package of fiscal-budgetary reforms represents one of the most significant legislative changes in recent years, with a direct impact on the Romanian business environment. The new regulations regarding the minimum share capital, the obligation for companies to hold a bank account, the restrictions on the transfer of shareholdings, and the stricter regime of fiscal inactivity impose a higher level of compliance and increased attention from entrepreneurs. These changes not only reshape the way companies operate but also generate substantial legal risks for businesses that fail to align with the new obligations, making specialized legal assistance essential for adapting to the legislation applicable from 2026. The second package of fiscal-budgetary reforms, assumed by the Government and approved by both Parliament and the Constitutional Court of Romania (CCR), introduces significant amendments to the Fiscal Codes, as well as to legislation governing commercial company structures and insolvency. The bill, pending promulgation and publication in the Official Gazette before entering into force, provides for a drastic limitation of deductible expenses for multinational firms and an increase in taxes on certain investment income and cryptocurrency, together with higher local taxes on buildings and vehicles.
The 2025 Wave of NAFA tax audits in Romania: Legal remedies against tax decisions
At the same time, fiscal procedures are tightened, obliging company operators to hold a bank account and to accept card payments, while also increasing the minimum share capital requirements. A notable aspect concerns inactive entities, which, after one year of inactivity, face the risk of dissolution, while debt rescheduling procedures also become more restrictive. This article analyzes the impact of these changes on owners and entrepreneurs, providing a relevant legal framework for the provisions that will be applicable for the most part from 2026. In addition, the new legislative package strengthens inspection procedures by requiring customs officers, the Anti-Fraud Directorate and the Labor Inspectorate to wear body cameras during inspections. A new fee of 25 Ron is introduced for parcels arriving from outside the EU valued below 150€. Another important change is the substantial increase in fines for undeclared labor, now reaching 40,000 Ron per identified worker, with a total cap of one million Ron.
Fiscal Package 2: ANAF Declares Companies Inactive in Romania – Consequences and Statistics
Increased taxes for residential properties and vehicles starting January 1, 2026
The new fiscal measures introduce higher local taxes on buildings, land and vehicles, applicable from 2026. Under the legislative proposal, new calculation rules significantly increase the level of taxes owed while reducing the number of available exemptions. Among the most notable changes is the increase of the tax rate from 0.3% to 0.9% for buildings and vehicles considered high-value assets (the so-called luxury tax). This modification directly affects property owners and vehicle owners, impacting the real estate market and the cost of holding assets. The e-Property system, a centralized register containing data on immovable assets in Romania, is formally regulated to improve tax collection efficiency.
Besides the changes to local taxes, the fiscal package introduces new provisions affecting corporate income tax, independent income and investment income. For multinational corporations not subject to the minimum turnover tax (IMCA – those with annual turnover below 50 million euros), deductible expenses for intellectual property rights, management and consultancy are drastically limited. Regarding independent income, the law now includes income from providing accommodation services or renting out more than seven rooms located in personal dwellings, for which special rules on income tax calculation apply. Furthermore, the annual maximum base for computing the health contribution for independent income increases from 60 to 72 gross minimum wages. Regarding investment income, the withholding tax applied to gains from the transfer of securities and derivative instruments executed through brokers increases from 1% to 3% for holdings sold after more than one year, and from 3% to 6% for holdings sold within one year. For similar transactions not executed through brokers, the tax rises from 10% to 16%, and the tax on gains from cryptocurrency operations increases from 10% to 16%, while maintaining the rule that gains below 200 Ron per transaction are not taxed, provided total annual gains do not exceed 600 Ron.
Minimum share capital for company formation in 2026 and the obligation for legal entities to hold a bank account
A series of provisions introduce essential changes regarding the incorporation of commercial company structures and their operational conduct. One of the most significant changes concerns the minimum share capital requirement. Beginning in 2026, newly incorporated company entities will be required to have a minimum share capital of 500 Ron, a substantial increase compared to the symbolic threshold of 1 Ron introduced in 2020. For existing company structures with a net annual turnover exceeding 400,000 Ron, the minimum share capital will increase to 5,000 Ron, raising the threshold of minimum share capital for corporate compliance. Additionally, all company entities are required to hold either a bank account in Romania or an account with the State Treasury. Failure to comply exposes the company to the risk of fiscal inactivity, classification as inactive by ANAF and even dissolution by operation of law. These measures aim to increase financial traceability and strengthen discipline among legal entities, particularly those seeking to start a business in Romania, engage in company formation in Romania, or otherwise set up a company.
Restrictions on transferring social shares for companies with debts from January 1, 2026
The draft law introduces new rules with significant impact on transactions and the internal structure of commercial company entities, particularly regarding the transfer of shareholdings held by the controlling associate. The transfer becomes opposable to ANAF only if notified within 15 days, and where outstanding tax liabilities or other recoverable public debts exist, the company or the transferee must provide guarantees covering the full amount of the debt. Issuance of the certificate required for registration of the transfer at the trade registry depends on the fiscal authority’s approval of the guarantees. This measure aims to protect the interests of the state and to increase the likelihood of recovering fiscal claims in business transfer transactions, particularly in the context of those who intend to start a business in Romania or restructure an existing Romanian company.
At the same time, new and restrictive rules are introduced regarding loans to or from shareholders/associates or affiliated persons, as well as regarding the distribution of dividends and increases in share capital. The project also expands the obligation for merchants to accept card payments regardless of cash revenues, eliminating the previous threshold of 50,000 Ron. To comply with the new provisions and avoid legal and fiscal complications, company operators must exercise prudence in shareholding transfers and in managing financial relations with associates or affiliated entities. Furthermore, the conditions for granting classic payment rescheduling are tightened, requiring submission of a suretyship contract as a guarantee ensuring the state’s increased likelihood of recovering amounts owed. Maximum debt limits are also introduced for simplified rescheduling mechanisms (100,000 Ron for individuals and 400,000 Ron for company entities). Additionally, in the area of asset enforcement, the draft introduces the possibility of conducting online auctions through a dedicated electronic platform, thereby advancing the long-standing intention of authorities to digitalize enforcement procedures and enhance transparency.
Higher Property and Vehicle Taxes starting 2026: How owners are affected in Romania
Risk of inactivity and dissolution of companies in 2026
The new legislative framework introduces far stricter rules on the operation of legal entities, emphasizing compliance obligations in fiscal and accounting matters. A company may be declared inactive by ANAF if it does not maintain a bank account or State Treasury account, or if it fails to file its annual financial statements within 5 months after the legal deadline. The regime becomes significantly more severe for entities that remain inactive for one year, as they will be dissolved by operation of law. This poses a major risk for company entities that fail to meet minimum obligations, particularly those seeking to start a business in Romania, set up a company, or ensure consistent compliance as part of broader company formation in Romania.
Moreover, for company entities already declared inactive, the law establishes short deadlines for reactivation (30 or 90 days depending on the prior duration of the inactive status), failing which dissolution follows upon referral by the fiscal authority or, for companies governed by Law No. 31/1990, through the specific procedure conducted by the trade registry. Publication of lists of entities to be dissolved in the electronic bulletin, as well as on ONRC and ANAF websites, marks a firm step toward a stricter legal regime intended to eliminate inactive companies from economic circulation and encourage responsibility regarding legal obligations, from maintaining a functioning bank account in Romania to respecting fiscal norms on taxes and duties. These rules have significant consequences for entrepreneurs who wish to maintain the legal viability of their company, operate within the capital market, or prepare a future business transfer.
„The new regulations on fiscal inactivity and dissolution must be treated with heightened attention and require rigorous compliance, as failure to fulfill even minimum obligations can have significant financial and legal consequences,” said Dr. Radu Pavel, Managing Partener of the Romanian law firm Pavel, Mărgărit and Associates. In conclusion, the package of legislative amendments effective from 2026 brings substantial changes in fiscal and commercial law. From increased local taxes on housing and vehicles, to the obligation of holding a bank account and raising the minimum share capital for newly incorporated SRLs, to restrictions on share transfers and the heightened risk of a company being declared inactive, the business environment faces new challenges.
Note. Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is one of the top law firms in Romania, providing high-quality legal services. The firm’s clients include multinational and domestic companies of great magnitude. In 2025, the law firm’s success stories brought it international recognition from the most prestigious international guides and publications in the field. As a result, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm ranked 3rd in Romania in the Legal 500’s ranking of business law firms with the most relevant expertise. The law firm is internationally recognized by the IFLR 1000 Financial and Corporate 2025 guide. Additionally, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is the only law firm in Romania recommended by the international director of Global Law Experts in London in the Dispute Resolution practice area.
French version
Dr Radu Pavel, Avocat Coordinateur du Cabinet d’Avocats Roumain Pavel, Mărgărit et Associés, souligne que le deuxième paquet de réformes fiscalo-budgétaires constitue l’un des changements législatifs les plus importants de ces dernières années, ayant un impact direct sur l’environnement des affaires en Roumanie. Les nouvelles réglementations concernant le capital social minimal, l’obligation pour les sociétés de détenir un compte bancaire, les restrictions relatives à la cession des parts sociales ainsi que le régime renforcé de l’inactivité fiscale imposent un niveau de conformité accru et une vigilance sporită de la part des entrepreneurs. Ces modifications ne transforment pas seulement le mode de fonctionnement des sociétés, mais génèrent également des risques juridiques significatifs pour les entreprises qui ne se conforment pas aux nouvelles obligations, rendant indispensable l’assistance juridique spécialisée pour s’adapter à la législation applicable à partir de 2026.
Le deuxième paquet de la réforme fiscalo-budgétaire, assumé par le Gouvernement et adopté par le Parlement ainsi que par la Cour Constitutionnelle de Roumanie (CCR), introduit une série de modifications significatives aux Codes fiscaux ainsi qu’à la législation relative aux société commerciale et à l’insolvabilité. Le projet, qui attend sa promulgation et sa publication au Journal Officiel pour entrer en vigueur, prévoit une limitation drastique des dépenses déductibles pour les multinationales et une augmentation des impôts applicables à certains revenus provenant d’investissements et de cryptomonnaies, parallèlement à une hausse des impôts locaux sur les bâtiments et véhicules.
Dans le même temps, les procédures fiscales sont renforcées, imposant aux entreprises de disposer d’un compte bancaire et d’accepter les paiements par carte, et augmentant la valeur minimale du capital social. Un aspect notable concerne également les entreprises inactive, qui, après une année d’inactivité, s’exposent au risque de dissolution, tandis que les procédures d’échelonnement deviennent plus restrictives. Cet article analyse l’impact de ces modifications sur les propriétaires et les entrepreneurs, en fournissant un cadre juridique pertinent pour les dispositions qui seront majoritairement applicables à partir de 2026.
De plus, le nouveau paquet législatif introduit des mesures renforçant le contrôle, incluant l’obligation pour le personnel des Douanes, de la Direction Antifraude ANAF et de l’Inspection du Travail de porter des caméras corporelles pendant les inspections. Parallèlement, une nouvelle taxe de 25 Ron est instituée pour les colis provenant de pays hors UE d’une valeur inférieure à 150€. Une autre disposition importante est la majoration significative des amendes pour travail non déclaré, atteignant 40.000 Ron par personne identifiée, avec un plafond total d’un million de Ron.
Résidence fiscale et citoyenneté roumaine: Guide pratique pour les particuliers et les entreprises
Augmentation des impôts sur les logements et les véhicules à partir du 1er janvier 2026
Les nouvelles mesures fiscales prévoient une augmentation des impôts locaux sur les bâtiments, terrains et véhicules, avec application dès 2026. Selon le projet législatif, les règles de calcul sont modifiées afin d’augmenter significativement le montant des impôts dus, tout en réduisant le nombre d’exemptions. Parmi les changements les plus notables figure la hausse du taux d’imposition de 0,3 % à 0,9 % pour les bâtiments et véhicules considérés de grande valeur (la „taxe sur le luxe”). Cette modification affecte directement les propriétaires de biens immobiliers et automobiles, influençant le marché immobilier et les coûts de détention. Il est également prévu une régulation formelle du système e-Proprietate, un registre centralisé des biens immobiliers en Roumanie, destiné à améliorer l’efficacité de la collecte fiscale.
Outre les changements relatifs aux impôts locaux, le paquet fiscal introduit de nouvelles règles affectant l’impôt sur les sociétés, les revenus indépendants et les revenus issus d’investissements. Concernant l’impôt sur les sociétés, pour les multinationales qui ne relèvent pas de l’impôt minimal sur le chiffre d’affaires (IMCA –c’est-à-dire celles dont le chiffre d’affaires annuel est inférieur à 50 Mil€), les dépenses déductibles liées aux droits de propriété intellectuelle, au management et à la consultance sont drastiquement limitées. En ce qui concerne les revenus indépendants, sont désormais inclus ceux provenant de prestations de services d’hébergement, respectivement de la location à court terme de plus de sept chambres situées dans des logements personnels, avec des règles spéciales pour le calcul de l’impôt sur le revenu.
Pour les revenus provenant d’investissements, l’impôt retenu à la source sur les gains issus du transfert de titres de valeur et d’opérations avec instruments financiers dérivés (effectuées par des brokers) augmente de 1 % à 3 % pour les détentions vendues après plus d’un an, et de 3 % à 6 % pour celles vendues avant un an. Pour les opérations similaires effectuées sans intermédiaire, l’impôt passe de 10 % à 16 %, et le même taux de 16 % s’applique désormais aux gains issus des opérations avec cryptomonnaies, tout en maintenant la règle de non-imposition pour les gains inférieurs à 200 Ron par transaction, à condition que le total annuel n’excède pas 600 Ron.
Capital social minimum à la création des entreprises en 2026 et obligation pour les personnes morales de détenir un compte bancaire
Une série de dispositions modifient de manière essentielle les règles d’établissement des société commerciale et leur mode d’exploitation. L’une des modifications les plus importantes concerne la valeur minimale du capital social. À partir de 2026, les sociétés nouvellement constituées devront disposer d’un capital social d’au moins 500 Ron, une augmentation significative par rapport au seuil symbolique de 1 Ron introduit en 2020. Pour les sociétés existantes affichant un chiffre d’affaires net supérieur à 400.000 Ron, le capital social minimum sera relevé à 5.000 Ron. En outre, il devient obligatoire pour toutes les entreprises de disposer soit d’un compte bancaire en Roumanie, soit d’un compte ouvert auprès du Trésor Public. Le non-respect de ces exigences expose l’entreprise au risque d’être déclarée inactive par l’ANAF, avec possibilité de dissolution de plein droit. Ces mesures visent une meilleure traçabilité financière et une discipline renforcée des personnes morales, notamment pour celles impliquées dans la création d’une société en Roumanie, la creation d’un SRL en Roumanie, ou les démarches pour ouvrir un compte bancaire lors de la création d’entreprise en Roumanie.
Restrictions sur la cession des parts sociales pour les sociétés endettées à partir du 1er janvier 2026
Le projet de loi introduit de nouvelles règles ayant un impact significatif sur les transactions et la structure des société commerciale, en particulier sur les opérations de cession des parts sociales de l’associé détenant le contrôle de la société. La cession devient opposable à l’ANAF uniquement si elle est notifiée dans un délai de 15 jours, et en cas d’existence d’obligations fiscales impayées ou d’autres créances budgétaires en recouvrement, la société ou le cessionnaire doit constituer des garanties couvrant l’intégralité de la dette. L’émission de l’attestation nécessaire à l’enregistrement de la cession auprès du registre du commerce roumain est conditionnée par l’accord fiscal concernant les garanties. Cette mesure vise à protéger les intérêts de l’État et à assurer de meilleures chances de récupération des créances fiscales lors des cessions.
Par ailleurs, de nouvelles règles restrictives sont introduites concernant les prêts consentis par ou aux actionnaires/associés ou aux personnes affiliées, ainsi que sur la distribution de dividendes et les augmentations de capital social. Dans le même temps, le projet étend l’obligation pour les commerçants d’accepter les paiements par carte, quel que soit le niveau des encaissements en espèces, remplaçant le plafond antérieur de 50.000 Ron. Afin de se conformer aux nouvelles dispositions et d’éviter des complications juridiques et fiscales, les entreprises doivent gérer avec prudence toute cession de parts sociales, notamment lorsqu’elles procèdent à la création d’une société en Roumanie, à un changement de siège social, ou lorsqu’elles souhaitent ouvrir un compte bancaire destiné à une transaction impliquant une société commerciale. Le risque d’être déclarée inactive demeure un facteur majeur à surveiller.
Les conditions d’octroi des échelonnements de paiement classiques sont également durcies, en exigeant la présentation d’un contrat de caution (fidéjussion), garantissant à l’État une meilleure chance d’encaissement. S’y ajoutent des limites maximales pour les dettes pouvant bénéficier du mécanisme d’échelonnements simplifiés (100.000 Ron pour les personnes physiques et 400.000 Ron pour les entreprises). En matière de valorisation des biens saisis, le projet introduit la possibilité d’organiser des enchères en ligne via une application électronique dédiée, concrétisant ainsi l’intention ancienne des autorités de digitaliser les procédures d’exécution forcée et d’accroître la transparence.
Risque d’inactivité et de dissolution des sociétés en 2026
Le nouveau cadre législatif introduit des normes beaucoup plus strictes concernant le fonctionnement des personnes morales, renforçant les obligations de conformité en matière fiscale et comptable. Une société peut être déclarée inactive par l’ANAF si elle ne possède pas de compte bancaire ou de compte auprès du Trésor, ou si elle omet de déposer les états financiers annuels dans les cinq mois suivant le délai légal. Le régime devient nettement plus sévère pour les entités qui atteignent une année complète d’inactivité, celles-ci devant être dissoutes de plein droit. Cette disposition représente un risque important pour les société commerciale ne respectant pas leurs obligations minimales, en particulier lors d’un changement de siège social, d’une réorganisation, d’un processus de création d’une société en Roumanie ou de creation d’un SRL en Roumanie, ou lorsqu’elles tardent à ouvrir un compte bancaire.
Pour les sociétés déjà déclarées inactive, la loi fixe des délais courts pour la réactivation (30 ou 90 jours selon la durée de l’inactivité antérieure), faute de quoi intervient la dissolution sur saisine de l’autorité fiscale ou, pour les sociétés régies par la Loi n° 31/1990, via la procédure spécifique conduite par l’Office National du registre du commerce roumain. La publication des listes des sociétés devant être dissoutes dans le Bulletin électronique, ainsi que sur les sites de l’ONRC et de l’ANAF, marque une avancée vers un régime juridique plus strict, destiné à éliminer les entreprises inactive du circuit économique et à renforcer la responsabilité du milieu entrepreneurial en matière d’obligations légales, du maintien d’un compte bancaire fonctionnel jusqu’au respect des normes fiscales concernant taxes et impôts.
„Les nouvelles réglementations concernant l’inactivité fiscale et la dissolution doivent être traitées avec une attention accrue et imposent une conformité rigoureuse, car le non-respect des obligations minimales peut entraîner des conséquences financières et juridiques significatives”, a déclaré le Dr. Radu Pavel, Avocat Coordinateur de le Cabinet d’avocats en Roumanie Pavel Mărgărit et Associés. En conclusion, le paquet de modifications législatives applicable à partir de 2026 apporte des changements substantiels en droit fiscal et en droit commercial. De l’augmentation des impôts locaux sur les logements et véhicules, à l’obligation de détenir un compte bancaire et à la hausse du capital social minimum pour la création d’une société en Roumanie, en passant par les restrictions relatives à la cession des parts sociales et le risque accru pour les sociétés inactive, le milieu des affaires se confronte à de nouveaux défis.
Note. Pavel, Mărgărit et Associés est un cabinet d’avocats en Roumanie, fournissant des services juridiques en Roumanie de haute qualité. Ses clients incluent des sociétés multinationales et locales de grande envergure. En 2024, les réussites du cabinet lui ont valu une reconnaissance internationale par les guides et publications les plus prestigieux du domaine. Ainsi, Pavel, Mărgărit et Associés s’est classé 3ᵉ en Roumanie dans le classement Legal 500 des cabinets en droit des affaires. Il est également reconnu par le guide IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. En outre, Pavel, Mărgărit et Associés est le seul cabinet d’avocats roumain recommandé par le répertoire international Global Law Experts à Londres dans le domaine de la résolution de litiges.
Articole asociate
Notă. Toate articolele Societății de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
