Acasă Apărarea Drepturilor Cetățenilor (Omului) Body shaming în spațiul public. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin...

Body shaming în spațiul public. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Libertatea de exprimare este una dintre cele mai importante cuceriri ale democrației. Fără ea, nu există pluralism de idei, nu există dezbatere publică, nu există progres. Dar, în ultimul timp, asistăm la o deturnare gravă a acestui drept: libertatea de exprimare este tot mai des invocată pentru a justifica ura, violența verbală, jignirea, umilirea și anularea valorii umane.

Spațiul online a devenit, pentru mulți, un loc unde orice limită pare să fi dispărut. Sub masca „libertății de exprimare”, spațiul public a devenit pentru mulți un loc în care își revarsă frustrările prin jigniri, insulte, înjurături, amenințări și campanii de discreditare. Nu este vorba despre opinii diferite, despre dezacord exprimat civilizat sau critică argumentată, ci despre hate pur, lipsit de orice responsabilitate și empatie. Sub protecția anonimatului sau a distanței digitale, oameni care nu și-ar permite niciodată astfel de comportamente în viața reală își scuipă veninul în comentarii pline de vulgaritate, insulte grosolane, apelative degradante și atacuri la persoană. 

Fenomenul a ajuns la un nivel absurd și îngrijorător. Sunt ținte ale urii online inclusiv oameni care reprezintă excelența în România de astăzi: sportivi precum David Popovici sau Simona Halep, jurnaliști și profesioniști respectați precum Andreea Esca, artiști, oameni de cultură, creatori, persoane publice care, indiferent dacă ne plac sau nu, au performanțe și contribuții reale. Postările lor sunt pline de comentarii în care sunt numiți „nulități”, „pupincuriști”, sunt înjurați, caricaturizați, comentarii pline de batjocură, dispreț și denigrare, care îi desființează, îi trivializează, îi înjură, îi reduc la zero. Nu se mai admiră excelența – se diminuează, se anulează, se murdărește. Aceasta nu este libertate de exprimare. Este anulare simbolică a valorii. Într-o societate sănătoasă, excelența este admirată sau, cel puțin, respectată. Astăzi însă, vedem cum performanța este minimalizată, competența este ironizată, iar meritul este suspect. Ura devine mai vocală decât aprecierea, iar mediocritatea își găsește alinarea în dispreț.

Liberté d'expression en danger aux Comores : Une marche organisée ce samedi à Moroni | HabarizaComores.com | Toute l'actualité des Comores

Fenomenul este cu atât mai grav atunci când vorbim despre body shaming, umilirea persoanelor cu dizabilități, afecțiuni medicale sau tulburări de dezvoltare neurologică. Batjocorirea, glumele degradante. ridiculizarea diferențelor fizice sau psihice au devenit aproape „normalizate” în online. Umorul prost mascat ascunde, de fapt, cruzime, iar cruzimea repetată devine violență psihologică. Atacurile la adresa unor persoane pentru ceea ce sunt–nu pentru ceea ce fac–reprezintă o formă de violență simbolică profund toxică. Faptul că aceste derapaje sunt tolerate sau chiar aplaudate spune multe despre degradarea spațiului public. De prea multe ori, cei care aruncă insulte și comentarii pline de ură o fac cu impresia că „nu se întâmplă nimic”. Că sunt doar cuvinte. Că, din spatele unui ecran, nimeni nu suferă cu adevărat. Realitatea este însă mult mai gravă.

Consecințele acestor comportamente sunt reale și dramatice. Numeroase studii și cazuri documentate arată că expunerea constantă la hate online poate duce la anxietate severă, depresie, izolare socială, pierderea stimei de sine și, în unele situații tragice, chiar la sinucidere. Cuvintele nu sunt inofensive. Ele pot răni profund, pot distruge vieți și pot împinge oameni vulnerabili dincolo de limita suportabilului. Este esențial să înțelegem că hate-ul repetat nu este o simplă „opinie dură”. Este o formă de agresiune psihologică. Iar atunci când este ignorată, tolerată sau banalizată, societatea accepta complicitate tăcută cu violența.

Nimeni nu știe ce lupte duce celălalt dincolo de imaginea publică. Nici sportivii de elită, nici artiștii apreciați, nici jurnaliștii cunoscuți nu sunt imuni la efectele degradării constante. Cu atât mai vulnerabili sunt copiii, adolescenții, femeile, persoanele cu dizabilități sau cu tulburări de sănătate mintală. De aceea, responsabilitatea nu este doar individuală, ci și colectivă. Platformele, instituțiile, presa și fiecare dintre noi avem datoria de a nu normaliza violența verbală și de a interveni atunci când spațiul public devine ostil și periculos.

Este important de reamintit un lucru esențial: calomnia, defăimarea, insulta, amenințările și instigarea la ură nu înseamnă libertate de exprimare. Aceste fapte sunt definite și sancționate de legislația în vigoare, inclusiv de Codul Penal, iar existența lor nu este o întâmplare, ci o protecție necesară a demnității umane. Dreptul de a vorbi liber nu anulează responsabilitatea pentru ceea ce spunem. Libertatea vine la pachet cu răspunderea pentru efectele cuvintelor noastre. Din păcate acest noroi nu se scurge doar pe platformele de social media. Îl vedem și în televiziune, unde unii jurnaliști sau realizatori de emisiuni confundă opinia personală cu informarea publică. Clipuri scoase din context, acuzații neverificate, insinuări prezentate ca fapte au devenit practici curente, deși profesia jurnalistică presupune obligații clare: documentare, verificarea surselor, citarea corectă, respectarea adevărului, a demnității umane respectarea dreptului la replică, respectarea Codului Deontologic și a legislației audiovizuale. Libertatea presei nu înseamnă libertatea de a manipula sau de a linșa public. Dimpotrivă: cu cât ai o voce mai puternică, cu atât răspunderea ta este mai mare.

image

De aceea, este normal să vorbim despre limite, reguli și aplicarea legii, nu pentru a cenzura opinii, ci pentru a proteja demnitatea, adevărul și conviețuirea. Într-o societate matură, libertatea de exprimare protejează dezbaterea și nu poate funcționa într-un climat de ură permanentă. Protejează diversitatea de opinii, nu violența verbală. Protejează critica onestă, nu distrugerea reputației și a demnității. A trage o linie clară între exprimare și abuz nu înseamnă cenzură, ci civilizație. Poate că a sosit momentul să ne întrebăm nu doar ce avem dreptul să spunem, ci și de ce spunem, cum spunem și ce efecte produc cuvintele noastre. O societate în care ura este lăsată să curgă liber nu devine mai liberă – devine mai crudă, mai fragmentată și mai periculoasă pentru toți.

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin ScaleţchiPreşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului 

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization) Paris

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Distincții prestigioase – Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Les sujets du „Concours – Agrégation de mathématique” 2025 (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2025

Subiect de teză de doctorat în științe sociale (socio – judiciare). Incursiune în istoria execuțiilor celei de a V-a Republici Franceze (4 octombrie 1958 – 9 octombrie 1981). Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale în combaterea erorilor judiciare

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului – Invitație din partea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) cu participarea OADO la evenimentul din 2028 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Articolul precedentArticol tehnologic bilingv. PPC Renewables România a depășit 1,5 GW în capacități regenerabile instalate și continuă strategia sa de creștere (PPC Renewables Romania exceeds 1.5 GW generation capacity and continues to pursue growth strategy) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Articolul următorRomânia își poate accelera creșterea economică fără costuri suplimentare majore și fără măsuri împovărătoare pentru mediul privat – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.