1.jpg)
Într-o eră în care accesul la informații este la îndemâna noastră cu doar câteva click-uri, este crucial să fim conștienți de puterea pe care o deține mass-media și societatea asupra percepțiilor și acțiunilor noastre. Prezentarea excesivă și unilaterală a tragediilor și a aspectelor negative ale realității poate avea consecințe semnificative asupra mentalității și comportamentului individual și colectiv. De exemplu, atunci când suntem expuși constant la dezastre, știri tragice, scandaluri și alte știri care amplifică doar aspectele negative ale unei situații sau eveniment, devenimmult mai pesimiști și mai anxioși în legătură cu lumea înconjurătoare, ajungem să trăim în frică și să credem ce e mai rău unii despre alții. Prezentarea excesivă și unilaterală a tragediilor și a aspectelor negative ale realității nu ar trebui să fie scopul jurnalismului sau al comunicării publice, dar din păcate fac vizualizări, ratinguri, bani! Noi, ca societate, mai degrabă, ar trebui să ne îndreptăm atenția către informarea echilibrată și contextualizată, care să ofere o imagine completă a lumii din jurul nostru.
La televizor, prea puțin sunt prezentate lucrurile bune, reușitele, talentele și oamenii de valoare care ar inspira și motiva oamenii să-și urmărească propriile vise și să-și dezvolte talentele, exemplele de succes i-ar încuraja să creadă în potențialul lor. Știrile pozitive ar contribui la o perspectivă mai optimistă asupra lumii și a viitorului și ar ajuta oamenii să se concentreze mai mult pe soluții decât pe probleme, ar putea îmbunătăți starea de spirit generală, expunerea la povești inspiraționale și la oameni care fac o diferență ar putea reduce stresul și anxietatea. Accentul pe valori, compasiune și unitate ar putea promova o societate mai empatică și unită.
Media, în schimb promovează idoli cu o frumusețe artificială și îi prezintă ca exemple ale perfecțiunii fizice, alimentând astfel un sentiment de nemulțumire față de propria aparență și încurajând comparațiile constante între indivizi care ajung astfel să își bazeze valoarea de sine pe baza numărului de urmăritoriși like-uri. Ne simțim stânjeniți de felul în care arătăm și recurgem la filtre pentru a ne prezenta într-o lumină mai favorabilă, deseori ajungând să ne distanțăm complet de realitate. Mai mult decât atât, manipularea prin mass-media și societate poate duce la divizarea și polarizarea comunităților. Prin focalizarea excesivă pe aspecte controversate și prin alimentarea conflictelor artificiale, unii actori pot încerca să obțină și să mențină puterea politică sau economică. De exemplu, campaniile de manipulare prin intermediul rețelelor de socializare sau a tabloidelor pot promova stereotipuri și prejudecăți, alimentând tensiunile sociale și chiar contribuind la polarizarea politică și socială. În plus, presiunea constantă exercitată de mass-media și societate pentru conformitate și uniformitate poate inhiba creativitatea și originalitatea. Oamenii sunt încurajați să se conformeze la standardele impuse de societate și să urmeze trendurile dominante, în detrimentul exprimării autentice a sinelui și a explorării propriilor identități.
În contextul drepturilor omului, este esențial să recunoaștem că presiunea mediatică și influența societății asupra percepțiilor și comportamentelor noastre pot afecta în mod semnificativ drepturile individuale. De exemplu, prezentarea excesivă și unilaterală a standardelor de frumusețe artificială poate contribui la perpetuarea discriminării și a stereotipurilor legate de aspectul fizic, încălcând dreptul la egalitate și non-discriminare. De asemenea, dependența de platformele digitale și de evaluarea bazată pe numărul de like-uri și vizualizări poate submina dreptul la intimitate și autonomie personală, întrucât indivizii sunt adesea constrânși să-și modifice comportamentul și să-și adapteze valoarea personală în funcție de normele impuse de mediul online. În plus, utilizarea filtrelor și a altor tehnologii de modificare a imaginii poate influența negativ dreptul la libertatea de exprimare și la a fi înțeles așa cum suntem cu adevărat, subminând astfel principiul fundamental al drepturilor omului de a fi recunoscuți și respectați în întreaga noastră diversitate.
Este foarte important să recunoaștem și să contracarăm abordările manipulative și dăunătoare ale mass-mediei și societății și să lucrăm în mod activ pentru a promova o cultură a respectului și a acceptării, în care fiecare individ să fie liber să se exprime și să fie tratat cu demnitate și egalitate. Educația și dezvoltarea unei gândiri critice sunt instrumente esențiale și ne ajută să ne formăm propriile noastre opinii, bazate pe informații echilibrate și perspective diverse. Prin promovarea diversității de voci și perspective în media și prin cultivarea empatiei și înțelegerii în societate, putem contribui la construirea unei societăți mai echitabile și mai înțelegătoare pentru toți membrii să. În lumina conflictelor militare care amenință cu consecințe catastrofale la nivel global, OADO (Ecosoc–ONU) susține și continuă să promoveze un echilibru constant în raportarea știrilor, angajându-se activ la nivel național și internațional, atât prin declarații publice, cât și prin intermediul Monitorului Drepturilor Omului.
Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale) în colaborare cu Thomas Csinta- redactor șef
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
