1.jpg)
Timpul va decide dacă demisia lui Klaus Iohannis va aduce schimbările de care România are nevoie sau dacă este doar o nouă pagină într-o criză politică profundă. Cert este că fostul președinte și-a încheiat brusc mandatul după ani de lipsă de transparență, absență de pe scena politică și sfidare a cetățenilor care l-au votat.
Un președinte absent și ignorant
Klaus Iohannis a intrat în ultimul an al mandatului său cu un nivel de încredere de doar 16%, o cădere spectaculoasă față de susținerea masivă pe care a avut-o la început. Ce l-a dus la acest nivel atât de mic? Secretizarea, înfumurarea, indiferența față de problemele reale ale țării și prioritizarea intereselor personale au contribuit decisiv la această prăbușire. În timpul mandatului său, președintele a fost absent din spațiul public și decuplat de la realitățile cu care românii se confruntă zilnic. În loc să fie un lider activ, implicat în rezolvarea crizelor economice și sociale, Iohannis a ales să fie un președinte al luxului și călătoriilor extravagante. Absent și ignorant la problemele reale ale oamenilor s-a așezat deasupra tuturor romanilor și s-a prăbușit complet. A lasat ca lucrurile sa se întâmple de la sine in timp ce domnia sa era, ba la ski, ba la golf, prin vizite oficiale si mai puțin oficiale in toate colturile lumii cu avioane de lux, toate astea în condiții de criză bugetară – A fost singurul lider din UE care a ales să meargă la încoronarea regelui Charles al III-lea cu un avion privat. Zborurile sale ajungând sa coste statul român și sute de mii de euro fiecare. Turneul asiatic și sud-american, a costat peste 1 Mil€. Costurile vizitei în America Latină (Brazilia, Chile și Argentina), aproximativ 1,2 Mil €. De asemenea, a ascuns cheltuielile publice pentru călătoriile sale de lux, efectuate cu avioane private, a adus la guvernare partidul pe care îl arăta cu degetul atunci când a cerut votul românilor și a încercat să-si asigure o funcție puternică în UE, a ignorat constant presa, toate astea au conturat imaginea unui lider rupt de cetățenii săi.
Demisia sa, o soluție sau un simplu gest de retragere?
Demisia lui Klaus Iohannis ridică întrebări serioase despre viitorul politic al României. Pe de o parte, plecarea sa poate fi văzută ca un act de responsabilitate, recunoscând eșecul și oferind șansa unei noi direcții. Pe de altă parte, fără măsuri concrete din partea celor care îi urmează, această demisie poate rămâne doar un gest simbolic, fără efecte reale asupra îmbunătățirii vieții cetățenilor. Cu toate acestea, are vreun efect această demisie? Să fie oare „schimbarea domnitorilor, bucuria nebunilor”? Este suficient ca Romania să nu se întoarcă în trecut? Să nu o vedem din nou condusă de diferiți foști care colaborează cu Moscova? Din păcate, rezolvarea problemelor nu poate fi obținută prin demisia președintelui. Este esențial ceea ce va face guvernul pentru a restabili credibilitatea economică și politică! O mare parte dintre români se întreabă acum dacă această plecare va contribui cu adevărat la schimbare sau dacă nu cumva este doar o strategie politică. România rămâne vulnerabilă la jocurile de culise și la influențele celor care, din umbră, trag sforile puterii.
Ce urmează pentru România?
Plecarea lui Iohannis lasă în urmă un guvern slăbit și un premier, Marcel Ciolacu, care a demonstrat că este dispus să facă orice compromis pentru a rămâne la putere. Deficitul bugetar exploziv, incapacitatea de a accesa fondurile europene și măsurile economice populiste care doar amână dezastrul sunt realități cu care România se confruntă. În loc să fie concentrat pe reforme și pe stabilitatea economică a țării, Ciolacu a permis acumularea unor deficite uriașe, sacrificând interesele naționale pentru câștiguri politice pe termen scurt.
Acest guvern a ales să se împrumute la dobânzi uriașe, în loc să implementeze măsurile necesare pentru a atrage investiții și a asigura un viitor economic sustenabil. Marcel Ciolacu continuă să provoace indignare publică prin numirile nesăbuite, cum ar fi Piedone, director la ANPC, a început 2024 cu 5% deficit si l-a terminat cu aproape 9%, pentru pomeni electorale, asta nu e buna guvernare.
Problema României nu s-a terminat. În acest context, rolul președintelui interimar devine esențial. Ilie Bolojan, cel care a preluat frâiele temporar, are o misiune extrem de dificilă:
- Asigurarea unor alegeri corecte, fără interferențe și fără fraude electorale care să compromită procesul democratic.
- Reintegrarea României în dialogul internațional, mai ales în contextul negocierilor privind viitorul Ucrainei și stabilitatea regiunii.
- Coordonarea eficientă a instituțiilor de securitate națională, evitând schimbări bruște care ar putea destabiliza și mai mult țara.
Ilie Bolojan primește o șansă de a se afirma la nivel național și de a demonstra potențialul său. În ceea ce privește politica de securitate națională și externă, ar putea avea loc progrese semnificative dacă va avea și consilieri care să-și îndeplinească obiectivele. Deși mandatul său este scurt, el are puterea de a schimba dinamica politică și de a demonstra că România poate fi guvernată cu viziune și responsabilitate. Ca președintele interimar are putere, are toate prerogativele, cu excepția dizolvării parlamentului, a discursului în fața camerelor reunite și a inițierii unui referendum. În câteva luni, se poate face istorie. Cu toate acestea, aceste luni sunt prea scurte pentru a schimba ceva în sistemul birocratic. Pentru transferul de putere, acei, „nemuritorii”, comunismul, capitalismul și legionarismul, sunt întotdeauna prezenți, așteptând noul șef.
România între trecut și viitor
Istoria ne-a demonstrat că schimbarea unui lider nu este suficientă pentru a transforma o națiune. România nu își mai poate permite să fie condusă de politicieni care își urmăresc doar interesele personale. Reformele trebuie să devină realitate, iar cetățenii trebuie să își facă vocea auzită. Acum, mai mult ca oricând, este nevoie de un guvern care să pună în prim-plan interesele românilor și nu jocurile politice de culise. Speranța rămâne în alegerile care urmează, în votul fiecărui cetățean și în dorința reală de a construi o Românie mai echitabilă și mai transparentă. Timpul va decide dacă această demisie a fost începutul unei schimbări reale sau doar o altă piesă în teatrul politic românesc.
VIDEO | ‘Look After Romania!’ President Klaus Iohannis leaves office after 10 years
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică franco –română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Thomas Csinta, redactor șef, atașat de presă al (OADO-Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite), Cavaler al Ordinului Crucea de Aur a Drepturilor Omului (Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite)
Articolele Lord Sir prof. dr. av. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
