Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Ceva îmi spune că te am ca pe un dar, ca pe o carte, că tu ai fi miere şi lapte, nu umbră departe! Absurdă e şi fără sens puterea ce o am, să-ţi zugrăvesc iubirea şi visul despre rai, de parc-ai mai avea o viaţă cu mine să o stai! Pe corpul tău aş desena un râu, un copac, spice de grâu. Abia îmi ţin creioanele în frâu! Neliniştea mea tremurătoare ţi-aş da-o ţie s-o dai la soare. Ce faci azi, floare? Cum ştii să scoţi din buzunare fluturi sfioşi, păsări, o floare şi treci roşind fără asemănare? Nu-mi mai alerga cu ele în gând, gândurile mele, arse, ninse, mov şi grele! Lasă-mi-le jos, ca stele! Simţi? Stau cu tine la masă. Sunt îngeri anume lângă casă. Şi seara asta atât de frumoasă, pare a noastră! De ce mă laşi închisă-n vis? De ce pe lună nu-i deschis? De ce crezi doar în ce va fi apoi şi-atâta gol e între noi? De ce mă faci să te aştept, să-mi crească iarbă verde-n piept, tot spre cuvinte să mă-ndrept? Degeaba îţi scriu! Eşti de vină pentru pierduţii, plinii anii lumină şi pentru iubirea strânsă mocnind în surdină! Nu e noapte, nu e zi fără oarbe poezii! N-au nevoie de retuşuri, sunt urcuşuri, coborâşuri. Vară, simple mărunţişuri! Am hotărât! N-o să-ţi rezist! Nu sunt erou, nici alpinist! Ca pe-un artist te simt mereu, mereu mai trist! Vară, am devenit lucid de te văd, te simt prin zid şi am început s-aud iarba când creşte în gând şi-orice gust are alt gust, de la apă, pân’ la must!
Cuvintele nu te ameţesc când te vizitează? Nu te enervează că se foiesc, roşesc, aiurează? Dai formă iubirii şi umbre luminii. E iureş în gânduri, pe jos poezii. De se întâmplă ceva şi cu tine e rânduială de sus. Mai lasă-mă o zi şi înc-o zi să te alerg în vis prin păpădii, să-ţi scriu din stele poezii, să te aştept şi să nu vii! Nu-i fluture să te înmoaie, nici ploaie să te ia şiroaie! Cine sunt eu să port războaie? Te-aş desfrunzi ca pe-un mesteacăn cu greieri pe care nu poţi să îi culci. O să îţi placă ale toamnei brume dulci! Poţi răcori o gură arsă după o zi? Îţi voi arăta cerul de pe partea mea când vei veni cândva. Frunză verde usturoi, tu-mi dai timpul înapoi! Foaie verde şi-o sipică ce n-aş da să mai fiu mică, să mă porţi la cingătoare ca pe-o floare! O mie de ani şi-un război s-au dus de atunci între noi! Tu invizibil şi trist, eu imposibil exist…Cam de atunci străbat oceane. Cât eşti de trist! Te urmăresc. M-agăţ de tine. Desprinde-mă din naufragiul pământesc! Nu te simţi invadat de când sunt stăpână peste apele, umbrele tale, soldat? De-ai fi al meu decor vivant, nu ţi-aş vorbi în rime, nici savant. Dar tu rămâi un peisaj beligerant!
Alege tu de mă ridică, încât să nu-mi mai fie frică de viaţa asta de furnică! Ai acel ceva vrăjitoresc, că-n loc să dorm încep să scriu, călătoresc. Vezi? Aripi mov îmi cresc. Mi-am pus dorinţele în zid, în crăpături ce-n timp se-nchid. De cicatrice-ai corpul plin. Şi nu e tot! Mai am! Mai vin! La tine aleargă vorbele, zbaterea. Cu tine veşnicia m-o lăsa să ard o vară, căzătoare stea? De-o viaţă fugi amestecat, cu sângele şi gândurile date peste cap. Întreabă stelele: m-ai uitat? Nu asculţi a mea chemare: să fim aripi peste zare, luminiţe, o culoare…De ce, dor, n-ai înţeles că te plac din interes, că multe rime nu îmi ies, că timpu-i scurt şi n-am de-ales? Poezie de sertar cu parfum de crin amar, zboară într-un buzunar de zmeu mândru şi fugar, să îi duci din avatar un fir verde de mărar! Îţi scriu pentru-a nu muri, de dor şi jale poezii. De ce se-ntâmplă nici nu-ţi pasă că-n mintea mea e o angoasă! Poştaşii au falimentat, scrisorile nu-ţi mai încap în buzunare, pe sub uşă, la ferestre, nici în cap… Nu-ţi spun eu ţie ce să faci! Îmi spui tu mie cum te împaci cu visele puse în saci? Cum să plâng şi cui să spun c-am sonete de săpun de trimis cu diligenţa după tine la Florenţa? Nu puteai să răspunzi de câţi munţi ai în spate, de cât drum e-ntre noi şi de câte palate!
Dac-ai şti nişte poveşti cu crai mândri împărăteşti! Ce ţi-aş sparge trei fereşti! Poate-nveţi să povesteşti! Dac-o simplă poezie ar putea să-ţi vină ţie, o anume melodie ar putea să te învie şi armura, cu o cheie, vreun cuvânt să ţi-o descheie! Pe cap mi-aş pune pălării, la geam aprinse jucării, planete mov, portocalii şi acadele rozalii! Numai să vii! Ţi-am cântat absolut toată vara, destrămat, apăsat, chinuit, cu chitara, geloasă şi pe umbra ta, solitara! Nestăpâniţi caii visează. Păşunile şi iarba verde, de la fuga lor vibrează. Treci pe la amiază? Dacă de mâini nu te pot ţine, măcar în gând pot sta la tine? Numai tu ai rămas integru, fără frâu şi fără vină, neajuns de vreo maree, neatins de nicio rimă! Nu-i doar o carte ce atingi! Scriu aşa, în pripă. Am un înger în aripă, văd râuri, mări, risipă, munţi, coclauri…De la gripă! Dacă exişti cu-a ta sfială, ia-mă de gât sau mă doboară cu un răspuns, c-o lăcrămioară! În mintea ta în lanţuri ferecată ca un pârâu m-aş răsfăţa, de n-ar putea nici seceta să scadă avidă pofta mea de-a te-neca…
Orice cuvânt face în juru-ţi rime, zideşte ziduri, te apără de mine. Aşa îţi sapă ţie fântână o zână! Ţi-am arătat ce nu se-arată. Tu m-ai lăsat să curg până la poartă. Ca peste toate, iarba creşte înaltă… Te-ai lăsat ascuns între amăgitoare cuvinte de cristal, ocolit, fugărit orbital, atins digital, păstrat în buzunar la piept, experimental. Cu tine nu se întâmplă nimic. Dormi pe scrisori închise în plic aşteptând ceva să te răstoarne, să zic. De nu vezi stele-n jurul meu, e c-am ajuns un curcubeu sau nu ai ochii larg deschişi, sau noaptea nu o biruişi! Am să mă pierd de tot în rime călătorind zadarnic înspre tine, fără să ştii, fără să ştie nimeni! Eşti pregătit s-asculţi? Salut! Mai am ceva să îţi spun absolut, mai mult decât suma înţelesurilor cuvintelor de lut… E-un anotimp perfect de stat afară. Vrei o cafea amară, vară? Infinitul ni se potriveşte. E semnul purtat, puntea între cerul râvnit şi pământul de apă şi foc devastat. Nu te-ntrista! N-a fost să fie! Zâmbeşte! N-ai de unde să ştii ce va să vie! Miroşi a lemn, a tânără pădure. Ochii tăi, în esenţă de mure, cineva într-o zi o să ţi-i fure! În loc de amintiri văd în viitor imagini colorate, decupate cu noi. Nu privim înapoi. Covorul fermecat e oceanul din noi. Cât m-am putut apropia asimptotic, te-am tratat matematic, distant, congruent, filozofic. Ştii? În gând am un alt gând, un abis. Mi se întâmplă lucruri în vis conturate aievea, clare, precis. Erai în toate lucrurile deodată: un roi, o scânteie, o rimă, o poartă, imponderabil, previzibil, de piatră… Vântul le-ar duce, marea le-ntoarce… Nu mai e timp pentru două catarge! Ceva este nelalocul lui în spaţiu, în cer: chinul, lumina, culoarea, cuvântul. Vară, ce-ţi cer? Cuvintele nu ţi se par inutile, nepotrivite, rătăcind închise în sticle? Faptele vorbească! Tăcerea sfârşească! Iureşuri aşteaptă forma lor să-ţi dea, să te zăpăcească. Am să-ţi trimit doi fluturi mov, fluturi de mătase, să văd dacă într-o seară ai să-i prinzi în plase.
Între două pustiuri de tristeţe şi uitare te voi pierde ca şi cum nici n-am fi fost, ca şi cum o poezie nu ar putea fi un avanpost…Până la urmă nu ţi se pare frumos refugiul acesta, versul liber să curgă la tine în minte, sânge, os? Ce poate fi atât de rău? Doar am schimbat un semn, ceva neînsemnat, în cursul tău atent planificat. Cum oi fi la pipăit: aspru, tandru, ascuţit? Cum oi fi la mângâiat: aspru, verde, mâniat? Cum oi fi la infinit: transparent sau mărginit? Poate ne dăm pe rând ocol, poate suntem tu-hău, eu-gol, o mie de graţii, de îngeri, de vicii, o umbră ce nu e şi-un ghem de capricii. Nu se vede, nu se simte negura ce-o am în minte, tulburată şi fierbinte sub o ploaie de cuvinte! Dincolo de versul liber, fluent, măsurat, te găsesc în exil, devastat. Minus infinit o fi semnul tău preferat? Am să rămân tot însetată, în gând cu gândul tău de piatră. La tine nu o fi iubirea scrisă-n soartă! Mai bine nu te cunoşteam! E preţul cuvintelor care îmi vin la geam. Eşti la fel de neînduplecat cu tine şi acum? Pot face ceva să te întoarcă din drum? Mă tem că rima o să piară şi-o să rămâi din cerc pe-afară ca jumătatea mea amară. Au să rămână două stele şi cartea asta între ele să umple vidul, infinitul în tăcere. Am să te-aştept în noi volume umblând pe acoperiş cu gândurile-n spume. E-o stare absolută de a pierde: fără nume… Ţi-am agăţat lăstuni la butonieră şi păpădii ce mă disperă şi ochii mei verzui ce speră că îţi e greu să uiţi, să pleci, veneră! Nu voi putea opri nici poemul acesta s-ajungă la tine, să îţi dea vestea: e gata povestea! Cerul ochilor mei e atât de aproape! Să întinzi mâna după ei într-o noapte! După o vreme ne va fi mai uşor fără amintiri, dorinţe, zor. Dac-ai vrea să-mi fii aripă, de lumină risipită, dac-ai vrea să-mi fii izvor limpede, strălucitor, poate, poate n-am să mor…
Născută în 1971, în Drăgăşani, jud. Vâlcea, doctor în chimie din 1999, Iosefina Schirger lucrează ca economist în Bucureşti, a publicat peste 50 de volume în română, spaniolă, engleză, la edituri din Cluj-Napoca, Iași, Râmnicu Vâlcea, Brăila, București. Este membră a Societății Scriitorilor fără Frontiere.
- Publică în numeroase reviste: Monitorul de Poezie, Memoria Slovelor, Vâlcea Literară, Rusidava Culturală, Rotonda Valahă, Călimăneştiul Jurnalistic şi literar artistic, Clipa Literar-Artistică, Mirajul Oltului, Apollon, Boem@, Moldova Literară, eCreator, Thymes, Clubul artelor Giurgiu XXI, Steaua Dobrogei, Contrast Literar, Eminesciana, Regal Literar, Unora le Place Arta, Litere, Amfiteatrul Literar, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureșene, Cervantes, Impact, Urmuz, Iașul Cultural, Bogdania, Anghelos–Orizont Cultural, Claviaturi, Bilete de papagal, Cooltartis, Oltart, Acolada, Plumb, Caietele de la Ţinteşti, Reşiţa Literară, Banchetul, Al cincilea anotimp, Ecoul diurn, Constelaţii diamantine, Orizonturi Mureșene; Agenția de Presă Așii Români (Germania), Spania Literară, Cuvânt Românesc (din Madrid), Emoții şi lumină (din Sydney, Australia), Caietele Saga, Alchemia, Jurnal israelian (din Tel Aviv, Israel), Conexiuni Culturale (din Cleveland, Ohio, SUA), Lumină Lină (din New York, SUA), Observatorul (din Toronto), Poezii pentru sufletul meu şi Destine Literare (din Montreal, Canada), Condeierul diasporei (din Austria). Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien” (publicaţie cultural educațională şi științifică cu caracter academic franco-român). Are creaţii incluse în peste 25 de antologii din România, Bulgaria, Canada, Spania, Australia, SUA., China.
- Cărțile îi pot fi citite pe: Librăria Scriitorilor, Google Play, IBookSquare, Librăria Coresi, Google Books, Amazon, la Librăria Mihai Eminescu din București.
- Cărți tipărite: Pânze de păianjen (Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1997), Nouăzeci şi nouă (Editura Antim Ivireanul, Rm. Vâlcea, 1998), Al cincilea anotimp (Editura Moldova, Iași, 1999), Fântâna cu stele, Abstracțiuni, Poezii în nisip, Vorbiri la limită, Poezii cu aripi şi nerv, Acuarele, Întâlniri lirice, Meandre cu noi, Scrieri, Cartea mea fermecată, Răsfățuri. Insomnii, Frazări, Flori de hârtie, Cuvinte sfere, Iureşuri, Războaiele mele (Editura ePublishers, București, 2022), Iarna începe cu tine, Goana după zmeie, Parcă te iubesc, Aviones de papel, Poems in a line (Editura Coresi, 2023). Sub tipar: Acolo unde nu se întâlnesc paralelele (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2026, coautor Petru Ababii)
- Volume online: Poezii din 2000, Studii, Fantezii, Geometrii, Ipostaze, Călătorii, Stări fără nume, Dezordini, Orbitale, Nonsensuri, Variațiuni, Fantasme de cretă, Cai verzi, Dinamică, Diversiuni, Ulciorul cu poezii, Totul e poezie, Piramida de euri, Integrala de retorică, Colecția de zmeie, Lecție de zbor în gând (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2018 – 2021), Poveste fără sfârșit, O mare-ntr-o carte, Neîntâmplate, Accente, Planete în dar, Nocturne, Aventură în cer, Școala de vise, Cum să-ți spun, Poeme cu noi, Unul spre altul (Editura Sfântul Ioan, 2021)
A avut lansări la târguri de carte: cu Editura Coresi la Gaudeamus Bucureşti, 2022; Biblioteca Județeană Giurgiu, 2023, Bookfest, 2023; Plaza UNESCO Madrid, 2023, Casa Cărții Iași, 2023. În urma participării la concursuri şi festivaluri de creație literară a primit:
- Mențiune specială pentru volum la Festivalul Internaţional de Poezie Nichita Stănescu, Madrid, 2023
- Mențiune de onoare la Festivalul Artelor Baiano in Versi, Între schit şi cer, Napoli, 2023
- Menţiune de onoare la Concursul Premiul Literar L’Azalea, Roma, 2023
- Premiul I la Concursul Internaţional de Creaţie Literară Festival 4 Arts, Snagov 2024, secţiunea poezie în limba engleză şi Menţiune, Câmpina 2023
- Premiul Steaua Dobrogei pentru promovarea literaturii la nivel naţional şi internaţional, acordat de Asociaţia Scriitorilor Aegyssus, la Festivalul Internaţional de Literatură Pana de aur, Ediţia a II-a, Balcic, Bulgaria, 2023 şi Premiul Fii tu România, Ediţia a III-a, Tulcea, 2024
- Premiu cu titlu de merit la secţiunea creaţii literare în Concursul Gala Artelor la ceas aniversar, Montreal, Canada, 2023
- Premiul III la Concursul Internaţional de Carte Tradusă organizat de Casa Română de Cultură Getafe-Madrid, septembrie 2024
- Premiul Special al Juriului la Festivalul-Concurs internaţional de creaţie literară „Grigore Vieru-Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi!”, Ediţia a XIII-a, poezie, 2025, organizat de Societatea Culturală Apollon România
- Premiul II-secțiunea Poezie, lucrări în limba română, la Concursul de creație „Armonii literare”, ediția a VII-a, Târgu Mureş, 27 octombrie 2025, organizat de Asociația HIFA România, în colaborare cu Biblioteca Județeană Mureș, Liga Scriitorilor din România – Filiala Mureș şi Revista Orizonturi Mureșene
A scris despre: Gib I. Mihăescu, in memoriam la 90 de ani de la intrarea în eternitate; Sorina Lynschey (Ivănescu)–cronică la volumul Undeva-cândva. Fluturii scriu poezie, Petru Ababii–dimensiunea spiritului în Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialităţii şi înţelepciunii umane; Elena Filoteea Bădescu, pentru romanul Expediție imposibilă. Au scris despre poeziile ei: George Corbu, Mircea Diudea, Ionel Muscalu, Vasile Poenaru, Laura Cătălina Dragomir, Passionaria Stoicescu, Marin Rada, Ion Marcel Fandarac, Emilian Marcu, Petre Rău, Livia Ciupercă, Marian Nicolae, Daniel Voinea, Petru Ababii, Mihaela I. Rădulescu, Florin Grigoriu, Christian W. Schenk și alții. (E-mail: schirger@yahoo.com)
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
