1.jpg)
Festivalul Intercultural ProEtnica, organizat de Centrul Cultural Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României și-a încheiat, duminică seara, cea de-a XX-a sa ediție, jubiliară, desfășurată în perioada 29 august-1 septembrie 2024. Festivalul a reunit, la Sighișoara, reprezentanți ai celor 20 de etnii din țară, care își manifestă valorile culturale proprii prin cântece, dansuri, film, expoziții, lansări de carte etc. La finalul acestei manifestări de o valoare exceptională, coordonatorul Departamentului pentru Relații Interetnice, Subsecretarul de Stat Dincer Geafer a declarat că „împreună cu Academia de vară ProEtnica și cu seria de conferințe și dezbateri pe tema minorităților naționale, Festivalul ProEtnica reprezintă o agora a dialogului intercultural cu valoare de unicat în România și cu reverberații pozitive în plan european.”
La rândul său, directorul Festivalului, Volker Reiter, a afirmat că „ProEtnica este un instrument pentru consolidarea păcii interetnice, pentru o Românie pluralistă și democratică”. El este convins că ediția de anul acesta a Festivalului și-a atins pe deplin scopurile propuse. Ediția din 2024 s-a bucurat, pentru a doua oară după cea din 2016, de Înaltul Patronaj al președintelui României, Klaus Werner Iohannis, conferit „ca o recunoaștere a bunei organizări, a calității manifestării culturale și o apreciere în cel mai înalt grad a faptului că ProEtnica fructifică una dintre marile valori ale țării noastre – diversitatea culturală, dialogul interetnic”. Festivalul s-a desfășurat timp de cinci zile. El a cuprins evoluții artistice individuale, de grup și interactive, pe scena din Piața medievală a Cetății Sighișoara, susținute de sute de artiști reprezentând cele 20 de minorități naționale din România. Peste 10.000 de spectatori au putut urmări, gratuit, pe întreg parcursul, recitaluri, spectacole de muzică și dansuri tradiționale specifice fiecărei comunități.
Duminică, în ultima zi a Festivalului, au evoluat Ansamblurile Uniunii Ucrainenilor –Nadia din Repedea-Maramureș și Primăvara din Botoșani; s-a remarcat, de asemenea, grupul Sânziene Bănățene din Giarmata. Uniunea Elenă și-a încheiat bogata evoluție la ProEtnica cu spectacolele prezentate de Ansamblurile de dans Parnassos din Brăila, Efthimos și Dionyssos din Brașov.
Au mai urcat pe scena Festivalului Clubul Copiilor Sighișoara cu Trupa de dans modern Karisma, Diamonds&K-boom și Hakeshet Klezmer band din Oradea, sub egida Federației Comunităților Evreiești din România–Cultul Mozaic. Un moment aparte l-a constituit prezentarea în premieră a unui reportaj special dedicat celor 20 de ediții ale Festivalului Intercultural ProEtnica, realizat de echipa Redacției Alte Minorități a Televiziunii Române. Ultmele evoluții ale serii au aparținut, cu un recital, cantautorului Adrian Ivanițchi și grupului Desperado, cu un concert extraordinar. Programul extins al Festivalului a prevăzut și o serie de conferințe, dezbateri, expoziții, lansări de carte etc., în secțiunea intitulată „Agora dialogului cultural”, susținute de personalități ale vieții universitare, culturale și politice, experți pentru drepturile minorităților etc., în Sala Barocă a Primăriei Municipiului Sighișoara. Programul indoor a avut pe întreaga perioadă a Festivalului, suportul Fundației Hans Seidel, a Departamentului pentru Relații Interetnice a Guvernului României, a Ministerului Culturii și al Agenției Naționale pentru Romi.
Pe durata Festivalului ProEtnica a fost organizată și o Academie de vară ProEtnica la care au participat cursanți aparținînd minorităților naționale din România. „Pentru mine, declară Fatma Ruxandra Yilmaz, expert în politici publice, gen și minorități, Academia are atât o valoare intelectuală, cât și sentimental-emoțională, datorită prezenței diverse interculturală și multiculturală. Mi-a plăcut să văd atât implicarea tinerilor cât și a lectorilor, aducând în discuție nu doar teme interesante, ci și care ne preocupă și care au dat o valoare substanțială tuturor întâlnirilor”. ProEtnica a invitat să expună, la Sighișoara, în spații consacrate, precum sala Sander sau neconvenționale, artiști plastici care în operele lor ilustrează viața minorităților etnice din România. Totodată, Departamentul Pentru Relații Interetnice a lansat albume consacrate unor teme precum Holocaustul împotriva romilor sau Comunitate. Multiculturalitate. Dezvoltare.
Festivalul a fost de asemenea locul propice pentru prezentarea unor lucrări ale etniilor minoritare în cadrul unor standuri de carte și lansarea unor reportaje și volume dedicate unor personaje sau situații din lumea minorităților. Principalii finanțatori ai ediției a XX-a a Festivalului ProEtnica au fost Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României, Ministerul Culturii și Ambasada Republicii Federale Germania. Manifestarea culturală are loc în colaborare cu Consiliul Județean Mureș și cu sprijinul Municipiului Sighișoara, al Agenției Naționale pentru Romi și al Centrului Național de Cultură Romano-Kher.
ProEtnica reprezintă o agora a dialogului intercultural cu valoare de unicat în România și cu reverberații pozitive în plan european. Totodată, este un instrument pentru consolidarea păcii interetnice, pentru o Românie pluralistă și democratică! Iată lista completă a partenerilor ediției a XX-a jubiliare a Festivalului ProEtnica, Sighișoara 2024.
Volker Reiter, Directorul Festivalului ProEtnica
Notă. O Carte despre prejudecăţi etnice, „Mireasa şi alte povestiri”, a fost lansată la Festivalul Intercultural ProEtnica semnată de Simona-Nicoleta Lazăr, în cadrul secţiunii „Secvenţe etno-culturale rurale” din cadrul celei de-a XX-a ediţii a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighişoara. „Volumul „Mireasa şi alte povestiri” explorează mai multe destine feminine de la sfârşitul secolului XX, dar una dintre povestiri, Dragomira, are în centrul ei personalitatea unei tinere rome, care, urmându-şi dragostea, intră într-o familie dintr-un sat majoritar românesc şi se confruntă cu ceea ce putem numi generic un conflict etnic. Pe lângă conflictul general soacră-noră, ce facem Dragomira, eu şi personajele mele este să scoatem la lumină aceste situaţii şi să încercăm să vedem în ce fel ele pot fi demontate pentru ca dragostea să fie în cele din urmă cea care învinge. Chiar dacă în această povestire dragostea este învingătoare, din păcate, prin moarte, dar acesta este doar un destin, cu siguranţă multe alte femei, indiferent de etnia lor, au un happy end şi abia aştept să scriu proza în care Dragomira va ajunge la happy end””, a declarat Simona-Nicoleta Lazăr, corespondentă a Jurnalului Bucureștiului
Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice
Lucrări intelligence
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
