„Mecanismul genetic creativ al operei poetice” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Pentru a ne iniția în abordarea cunoașterii și pătrunderii în mai amănunțit a semnificației noțiunii de poezie este imperios  necesar de a înțelege corect structura semantică și funcțiile semiotice ale compoziției ei, a rolului și importanței implicațiilor lor în stimulrarea logicii formale participantă în mod  intuitiv și premonițonal la crearea imaginațiilor operative  funcționabile la actul creativ poetic. Pe seama lor se vor pune bazele categoriilor emotive ale frumosului și sublimului născute sinegic concomitent cu structurarea simbolurilor verbale de natură semantică întemeiate  și puse în dinmică de funcțiile semiotice astfel morfologizate creatoare de poezie.

Transformările cu caracter ascendent ale acestor mișcăti intrinsece actului în sine al procesului creativ capătă vualura interpretativă a senzaților astfel apărute care imprimă percepțiilor  creatorului satisfacție atât fizică cât și sufletească-matrice sentimental-perceptibilă a frumosului și sublimului astfel generate. În rezultat se naște ceea ce numim logică/gândire metaforice poetice însumate apoi selecate, sintetizate, concentrate și convertite într-un numitor comun numit  poezie. Fenomenul în sine creativ poetic se numește sinegism al simultanieăților factorilor organizatorici formatori de expresii platice verbale ritmice, ritmate de vibrațiie concentrice în consens cu emoțiile trăite în superlativul apogeic incandescent sensibil al sensurilor înalte și profunde proprii inerente  spiritului creativ uman  devenit astfel afectiv și plin de poezie.  Bazându-ne pe aceste concepte morfologic gândite  ale creatorului de frumos și sublim vom fi în drept, morfologic gândind să definitivăm generic conceptul de poezie și a însăși noțiunii  de poezie. În  acest sens vom constata, având în vedere această organizare fizic-metafiică  structurată să concluzionăm că poezia în gneral posedă  o bază a sa specifică cu caracteristici numai ei apținândui incifrate emotiv în sferele senzațiilor și trăirilor superioare sufetești afective  intensiv decorate  în formularul  tensiunilor pline de substanțialitate  și esenșialitate  logo-logistice numită gândire critică poetică a logici formale poetic- metaforice. 

În  abreviatură telurică, așa dar, poezia este o gândire meditativă în vers și ecuații verbale selectate metaforic, impuse să vibreze ritmat de libertatea zborului visător  al unei gândiri la fel de visătoare stimulate de fiorul fizic-metafizic impregnat venit din primordial numt  har/talent poetic fondat  pe o ordine speciică stuvcturală – pozia/poemul.

În abreviatură esențial-metafizică poezia este plânsul și surâsul meditativ-metaforic în surdina primorialului-Muzica sufletelor mari înzestrate cu har dumnezeesc  în habitatul lor ființil, un fel de prordus al suprapunerii a două spirite acel al ființei fizice umane și acel al harului dumnezeesc, duplicitate ființial-metafizică venită din ipostazele apriorice superiore ca suflet Magna. Acesta este suportul premonițional al imagisticii imaginilor poetice-surse de inspirație ale splendidelor formulări și formule lirice de o puritate transcsndentară ce transparentzează toate mediile mai mult sau mai puțin opace ale tuturor planurilor emotiv-gnostice din lumea încnjurătoare intersectate și transferate în lumea poeziei.   

Toată această multiformă plenitudine  poetică răzbate miraculos  la suprafața  chihlimbarului  care este poezia de înaltă calitate, înfățișându-se  omului ca o floare miresmatică fascinant îmbietoare în a admira și a savura frumusețea și sublimitatea ei.  Este o chemare sacră a sufletului de a se  contopi  cu  florile și partea  lui  din ele-poezia. În lume florile și poeziile domină peisajul metaforic al senzualității sublimice a matetiei lor esențial identificată cu temeinicia suportului fizic/metafizic care o integrează otganic în fiița umană. Poemul ca și trandafirul regina recunoscută a lumii florale stă în capul listei acestei substanțe pure meditativ-emoționale  ce capătă expresie și culoare în capacitatea ființei umane de ai sesiza și interpreta taina

În aria ambiantală a acestor particularități lucrativ-formatoare inerente  procesului creativ poetic se contureză apoi se concretizează o structură estetică  emotiv senzuală specifică ce stă la baza accentuării și mai puternice a capacităților  logo-logistice imagistice în stare să genereze, să manipuleze, să coordoneze apoi să ordoneze  prin intermedierea unei logici formale meditativ-metaforice generalizările dar și detalizările formlelor plastice verbale în urma  selectării, sintetizării, substanțializării și esențializări tuturor factorilor și tuturor elementelor integrante folosite la cizelarea podusului definit/finit poezia/poeml. Atare nou areal compozițional participant la actul creativ poetic și susținător al actului cretiv poetic conformist cu toate rigorile de ordin intern și extern ce stau drept temelie a lui  îl putem numi legitim estetism poetic pur – matrice a produselor poetce de înaltă calitate estetică.

Pentru a lărgi implicarea estetismului poetic pur în genericul formator de poezie concretă și a pătrunde în profunzimea mecanimelor care le structurază și ordonază, dându-le configurația definitivă ca atare, este necesar de a detaila și detalia conceptele contemporane ale categoriilor frumosului și sublimului în abreviatură esențial-interprtativă caracteistice formulelor și ecuațiilor semantice și semiootice în care își desfășoară morfologia actul creativ poetic-poezia/poeul. Cu acest scop est necesar a aborda în speță pe cazuri și exemple concrete caleidoscopul mișcărilor și transformărilor miraculoase  petrecute în mod tainic și intim în intetiorul individualizat al cretorului de magistică poetică – poetul.¹

Este evidentă oportunitatea pătrunderii și înțelegerii materiei sensbile a astfel de categorii gnostice cum sunt emoția și raționamentul în vederea sucombării importanței lor pentru structurarea țesuturilor imaculate și transparent-transcendentale ale matricei formatoare de construcții ritmice poetice prin mijlocirea unei gândiri meditative metaforice  a creatorului de poezie. Licoarea îmbietoare este aceea care generează și pune în mișcare și transformare  reflecțiile născătoare la rândule de impresii inspirative magistice manimlatoare de percepții și imaginații neuro-somaice numite raționamente, care poziționate fiind în aura spirituală astefl formată imprimă culoare, nuanțe senzitiv-sensibile numite emoții în registrul unei conștientizări manifeste depline a responsabilității omlui de creație poetică pentru prestația și calitatea operei sale în angajamentul său astfel potențat de cultivare și ocrotire a frumosului și sublimului – poezia/poemul.

_______________________________

¹ Petru Ababii, „Geneza metafzică a logicii formale, gândirii critiice, genalității și înțelepciunii umane„ Chișinău, 2024.

Dr. Petru Ababii, Republica Moldova (Chișinău)

Notă. Născut la 8 iulie 1947 în satul Fântâniţa (raionul Drochia, Republica Moldova), în 1972 Petru Ababii, a absolvit Institutul de medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucart un timp ca medic generalist în Orhei (municipiu din partea centrală a Republicii Moldova, situat la cca 50 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Răut, fiind centrul administrativ al raionului cu același nume și unul din principalele centre economice ale regiunii centrale a țării). Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri: „Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, social  şi literar” „Trans(multi)cultursalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism”, „Animus-Anima! sau Narcis Hiperionic”, „Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea”, „Creştinismul”, Aforisme, Gânduri , Reflecţii”, Sunt pregătite pentru a fi editate cărţile: „Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialităţii şi înţelepciuni umane” şi „Critica gândirii filosofice contemporane”

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Lucrare (carte) de mare anvergură consacrată marilor și tradiționalelor concursuri de admitere (la matematici și științe fizice) în școlile superioare franceze de înalte studii inginerești (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha, 2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

Dramaturgul brașovean modern, trilingv Elise Wilk – „o voce esențială în peisajul teatral românesc și internațional” cu Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și științifică franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică)

Agresorii sexuali nemonitorizați – O amenințare pentru comunitate. Contribuția OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite) într-o serie de dosare criminale sexuale în spațiul francofon european (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al OADO, partener al Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și de cercetare în științe socio – judiciare franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). „Fără 6 mile” (cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu) difuzat de TVR (partenerul al Jurnalul Bucureștiului)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului