Misoginismul extrem și pericolul platformelor sociale – Amplificarea urii împotriva femeilor (Corespondență de Lordul Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–OADO–Ecosoc–ONU)

Ne exprimăm preocuparea față de creșterea alarmantă a conținutului misogin disponibil pe internet, amplificat de algoritmii platformelor sociale. Misoginismul extrem este nu doar o problemă de atitudine, ci una care afectează siguranța și drepturile fundamentale ale femeilor, conducând la violență domestică, agresiuni sexuale și alte forme de violență bazată pe gen. Algoritmii platformelor de socializare, unde materialele toxice sunt prezentate sub formă de divertisment, au fost dovediți a favoriza conținutul radical, sugerând constant utilizatorilor videoclipuri care promovează ura împotriva femeilor. De exemplu, influenceri precum Andrew Tate, cunoscuți pentru promovarea unui comportament hiper-masculin și disprețuitor față de femei, susținând dominanța masculină și controlul asupra femeilor, atrag miliarde de vizualizări (da! videoclipurile cu el au fost vizionate de 11,6 miliarde de ori) și enorm de mulți urmăritori, majoritatea dintre aceștia fiind tineri ușor influențabili.

Noul ministru de Interne britanic promite o lege prin care misoginismul extrem va fi considerat echivalent cu terorismul

Declarații cum ar fi că femeile trebuie să stea acasă, că ele nu pot deține funcții de conducere, că sunt proprietatea bărbatului, sau că sunt vinovate dacă sunt violate și multe altele, împreună cu mesajele de ură au consecințe directe asupra societății, transformând ideile misogine în norme acceptabile pentru un număr tot mai mare de indivizi și ajung să fie integrate în cultura tinerilor. Tinerii sunt extrem de vulnerabili la astfel de influențe, ceea ce duce la formarea unor atitudini toxice și comportamente periculoase. Ideologiile se mută deja de pe ecranele telefoanelor în curtea școlii, deoarece consumul online influențează comportamentele tinerilor, offline. Misoginismul, la fel ca alte forme de extremism, nu poate fi separat de violența fizică și psihică. Istoria ne arată că societățile în care aceste idei sunt acceptate au rate ridicate de violență împotriva femeilor și de opresiune la nivel instituțional. O femeie abuzată poate întâmpina obstacole chiar din partea autorităților, care minimalizează gravitatea agresiunii, tratând-o ca o „problemă familială”. Astfel, misoginismul nu se limitează la un comportament individual, ci devine un instrument de control și pedeapsă pentru femeile care îndrăznesc să conteste rolurile tradiționale sau să își ceară drepturile.

Despre misoginismul internalizat – cum îl înțelegem, acceptăm și schimbăm

Misoginismul în declarațiile publice a fost evidențiat prin comentariile unor figuri publice, inclusiv preoți, care au făcut afirmații controversate referitoare la victimele violului. Un exemplu notabil este preotul Nicolae Tănase, care a afirmat că în cazul agresiunilor sexuale, circumstanțele în care s-a petrecut violul ar trebui să fie luate în considerare, sugerând că vestimentația și comportamentul victimei ar putea contribui la vina acesteia, preotul susținând că „fetele frumoase care atrag băieți” ar trebui să primească și ele „3-4 luni” de pușcărie, ceea ce a generat reacții puternice din partea autorităților și a societății civile, inclusiv o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și i-a umbrit bunul renume. 

Aceste declarații reflectă o atitudine misogină profund înrădăcinată în societatea noastră, unde, conform unor studii, o proporție semnificativă a populației consideră că violul poate fi justificat în anumite situații. Mai mult, cercetările recente sugerează că prejudecățile legate de rolul femeilor în societate contribuie la perpetuarea violenței împotriva acestora. De exemplu, 86% dintre bărbați și 76% dintre femei consideră că femeile au nevoie de protecția unui bărbat, ceea ce subliniază o cultură de subordonare și control. Astfel, aceste declarații și atitudini nu doar că reflectă misoginismul în rândul unor persoane publice, dar contribuie și la o cultură mai largă care subminează drepturile femeilor și perpetuează violența de gen în România. Este esențial ca platformele de social media și persoanele publice să își asume responsabilitatea pentru conținutul pe care îl promovează și pentru declarațiile făcute.

Salutăm măsurile luate de guverne, cum ar fi cel al Marii Britanii, care revizuiesc legislația în materie de extremism pentru a include represiuni asupra celor care promovează ura de gen. Yvette Cooper, membră a Parlamentului britanic, a anunțat intenția de a întări legile împotriva extremismului, inclusiv împotriva misoginismului, considerat o formă de terorism care contribuie la radicalizarea tinerilor. Din perspectiva OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului- Ecosoc-Națiunile Unite), este esențial să abordăm această problemă la toate nivelurile societății. Împiedicarea amplificării misoginismului în spațiul public este o primă etapă necesară pentru a proteja femeile și alte grupuri vulnerabile de violență. Dar schimbarea nu trebuie să se oprească aici. 

Este nevoie de o schimbare profundă a atitudinilor culturale și a modului în care sunt percepute relațiile de gen, pentru a construi o societate bazată pe egalitate și respect reciproc. Ca organizație, vom continua să monitorizăm această problemă și să cerem măsuri stricte împotriva celor care propagă ură față de femei. Violența bazată pe gen, în toate formele sale, trebuie să fie combătută la sursă, inclusiv în spațiul digital, pentru a proteja drepturile fundamentale ale femeilor și a asigura o societate mai sigură și mai echitabilă pentru toți. 

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)

Notă. Articolele Lordului Sir Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite), prin intermediul prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de inmvestigații criminale, în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization)

Articole asociate

Violența domestică, o realitate dureroasă (Corespondență de Lordul Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–OADO–Ecosoc–ONU)

Violența conjugală și reprimarea ei severă (Poliția Capitalei – Mondo Police & Monitorul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Corespondență din Franța (Prof. univ. dr. Thomas CSINTA)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/noua-reforma-a-justitiei-franceze-curtea-criminala-o-prelugire-prin-continuitate-a-curtii-corectionale-printr-o-tranzitie-de-faza-de-prima-speta/

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

 

 

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…