Acasă Sărbători religioase Paștele cailor „ad calendas graecas”. Corespondență de la JHK (Julia–Henriette Kakucs, poet,...

Paștele cailor „ad calendas graecas”. Corespondență de la JHK (Julia–Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, Germania–Frankfurt am Main)

 

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.
That’s our main and only purpose!
Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
– Democracy cannot exist without opposition
– Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Caii se odihnesc atunci când oamenii sărbătoresc…nu atunci când este război și de sărbători…adevărat…Întorcându-ne cu gândul la cai, mă gândesc că ar avea acum șansa să se odihnească. Este Pastele cailor…(sărbătoare care pică în aceeași zi cu Înălțarea Domnului sau ziua de Ispas, adică exact la 40 de zile după Paști-joia din săptămâna a-6-a după Paști).  Mai este cunoscută drept „Joia iepelor”.  Astăzi seara începe Pesahul (sărbătoarea religioasă a poporului lui Israel care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise și, cei 40 de ani de peregrinare prin deșert) și ține până în 23 aprilie. Ce sărbători sunt în acest interval de timp? A început Ramadanul, urmează Paștele catolic, evanghelic, protestant, în 24 aprilie este Paștele ortodox.

Traditii si legende de Pastele Cailor

Expresia „la paștele cailor a intrat în limbajul comun desemnând ceva foarte îndepărtat ca timp, sau niciodată. Această expresie se pare că nu e de regăsit în alte spații culturale decât cel românesc. Zona sa de proveniență e Transilvania. O legendă spune că, atunci când Fecioara Maria îl năștea pe Isus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamânde, cu excepția unei singure zile pe an: Paștele cailor. Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri și pentru încheierea unor afaceri. De Paștele lor, caii nu sunt puși la căruță, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.

Paștele cailor provine din Transilvania și este sărbătorit în zilele când Paștele Ortodox coincide cu cel Catolic. Explicația este că în vechime, atunci când Paștele Ortodox nu coincidea cu cel Catolic, țăranii de credință Ortodoxă împrumutau caii de la țăranii de credință Catolică și invers. Atunci când cele două sărbatori coincideau, caii se odihneau, si era Paștele Cailor.

Mai are și sensul de „La calendele grecesti”. Expresia fusese atribuită de Gaius Suetonius Tranquillus (unul dintre cei mai importanți istorici romani, autorul lucrării Caesarum XII. vitae/Viața celor 12 Cezari cu biografiile unor împărați romani, de la Cezar la Domițian, sub forma unor medalioane) împaratului roman Augustus. Acesta ar fi afirmat despre cei răi-platnici ca își achita datoriile „ad calendas graecas” (la calendele grecesti); referire ironică la faptul ca grecii – spre deosebire de romani – nu aveau prima zi a lunii din calendar (numita calendae), zi obișnuită de restituire a datoriilor. Calendele reprezintă o sarbătoare a romanilor și nu apare la greci. Din acest motiv „calendele grecesti” reprezintă o sărbătoare care nu a avut loc și nu va avea loc vreodată.

Sărbătorim libertateaCe este însă ea? În mod sigur înseamnă să o simți în tine, în inimă, în gând. Să ai curajul și puterea de a-ți asuma răspundere. Libertatea nu este doar fuga din Egipt, căci fuga nu poate dărui libertate, este doar primul pas spre ea…Și în viața de toate zilele suntem obligați uneori să fugim, se trezește în noi instinctul de supraviețuire.

Vă doresc să vă găsiți un armăsar asemeni celui din Kathmandu (capitala Nepalului și de asemenea cel mai mare oraș din Nepal, situat la altitudinea de 1.300m, cu o populația urbană și suburbana din zona metropolitană de aproximativ 1.5 milioane locuitori, cu principalele orașr Patan și Bhaktapur)…Galopând cu viteza vântului și a gândului poate fi alungat demonul Gurumapa despre care încă nu știu nimic, deci nici măcar nu știu dacă merită să fugi de el.

Deutsche version

Pferde ruhen, wenn Menschen feiern…nicht, wenn im Krieg der Feiertag ist… stimmt…Um auf den Gedanken an die Pferde zurückzukommen, denke ich, sie hätten jetzt die Chance, sich auszuruhen. Das Pessach beginnt heute Nacht und dauert bis zum 23. April. Welche Feiertage fallen in diesen Zeitraum? Der Ramadan hat begonnen, gefolgt von katholischen, evangelischen, protestantischen Ostern und am 24. April ist orthodoxes Ostern.

Freiheit feiern...Aber was ist das? Es bedeutet sicherlich, die Freiheit in sich selbst zu spüren, in seinem Herzen, in seinem Verstand, den Mut und die Kraft, Verantwortung zu übernehmen. Freiheit ist nicht nur die Flucht aus Ägypten, denn Flucht kann keine Freiheit schenken, sie ist nur der erste Schritt dazu…Auch im Alltag werden wir manchmal zur Flucht gezwungen, der Überlebensinstinkt erwacht in uns. Ich wünsche euch, dass ihr einen Kathmandu-ähnlichen Hengst findet. Mit der Geschwindigkeit des Windes und der Gedanken zu galoppieren, kann man den Gurumapa-Dämon vertreiben, von dem ich immer noch nichts weiß, also weiß ich nicht einmal, ob es sich lohnt, vor ihm wegzulaufen.

Verziert für das Rennen (02.04.2022)

Der geflochtene Schweif eines geschmückten Pferdes während des Ghode Jatra, einem berühmten Pferderennfest im nepalesischen Kathmandu. Das Festival wird zur Abwehr des Gurumapa-Dämons abgehalten. Es wird von der nepalesischen Armee und Polizei Ende März oder Anfang April organisiert. Das Pferderennen und weitere Shows sollen den Dämon abschrecken. Hag Pessach Sameach!Sarbatori fericite

Julia-Henriette Kakucs (Poet, scriitor, eseist, membru al Uniunii Compozitorilor din România,  Germania–Frankfurt am Main)

Julia-Henriette Kakucs, membră a UCMR-ADA–Uniunea Compozitorilor, profesor de psihopedagogie, scriitoare, libretistă și textieră de succes. Muzicalurile „Pip, copilul stelelor” și „Noua poveste a Scufiței Roșii” figurează în repertoriul permanent al Operei din Brașov și al Teatrului Merlin din Timișoara. Cântecele compuse pe textele sale au primit distincții și premii naționale și internaționale. A debutat literar în revista Orizont din Timișoara (1982). Concomitent cu recitalurile de lirică și muzică susținute în Germania și Polonia, scriitoarea a colaborat, cu eseuri și poezie, la numeroase reviste literare, între care Jurnalul Bucureştiului, Observatorul (Toronto), Haifa literară, Isro-Press, Taifas literar, Nautilus, Alchemia și Temeschburger Heimatblatt. Din opera literară a scriitoarei amintim, selectiv, volumele: „Träumerei” (carte bibliofilă de lirică, în limba germană, 2009), „Jurnalul unei emigrații” (2010), „Ploaia din mine” (poezii și eseuri, 2013) și „Cu tine. Solitudini” (însemnări, eseuri, amintiri, 2016). (George ROCA, Rexlibris Media Group. Sydney, Australia, 4 iulie 2019)
Articole asociate

Poezii (personale) recitate de corespondenta noastră permanentă JHK (Julia – Henriette Kakucs, Germania – Frankfurt am Main)

Din nou lângă o ceașcă de cafea cu „Troisième œil” în „Lux in Nocte 25” (Revue d’ Art et de Culture), de la corespondentul nostru permanent JHK (Julia–Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, Germania – Frankfurt am Main) membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Foaia de circulație” pentru bicicleta marca „NSU – Opel”. Corespondență de la JHK (Julia–Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, Germania – Frankfurt am Main) membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

Nota redacției