Acasă Recenzii filme/carti Recenzie carte: Alvin Toffler, „Puterea în mişcare” (Corespondență de la Lect....

Recenzie carte: Alvin Toffler, „Puterea în mişcare” (Corespondență de la Lect. dr. Doina Guriţă, poet şi prozator)

404
2

Numărul celor care au convingerea că în ultimele decenii omenirea a intrat într-o perioada de schimbări diverse şi accelerate este în continuă creştere. Forţa zilelor noastre este ştiinţa care se face simţită în cele mai diferite planuri, economic, social, cultural, educaţional, dar şi în cel individual şi în stilul de viaţă. Ştiinţa a căpătat un rol hotărâtor şi în progresul conştiinţei umane, accelerând schimbările ce intervin, în mediul nostru anterior de viaţă dar şi în modalităţile noastre de abordare, de gândire şi de înţelegere, de acţiune. Deşi în ultimii 20-30 ani s-au scris mii de pagini despre schimbare şi despre modul în care aceasta afectează viaţa oamenilor, există încă o „foame” de asemenea studii. Aşa se explică de ce cărţile scrise de Alvin Toffler:  „Şocul Viitorului; Al treilea Val; şi Puterea în Mişcare” au devenit best-sellere, expresiile pătrunzând în limbajul curent, apărând în numeroase dicţionare şi adesea în titlurile ziarelor.

În prefaţa la carteaPuterea în mişcare precizează că subiectul central al cărţilor este schimbarea şi „ce li se întâmplă oamenilor când întreaga lor societate se transformă brusc în ceva rău şi neaşteptat”.

În aceiaşi prefaţă Alvin Toffler defineşte şi deosebirile dintre cele trei cărţi asfel:

  • Şocul Viitorului” priveşte procesul schimbării, felul cum schimbarea afectează oamenii şi organizaţiile;
  • Al treilea Val” se concentrează asupra schimbării – încotro ne poartă schimbările din ziua de azi;

Puterea în mişcare” tratează şi controlul schimbărilor care urmează – cine le va da formă şi cum? În esenţă lucrarea se referă la luptele în continuă creştere care se vor da pe măsură ce civilizaţia industrială pierde dominaţia mondială şi noi forţe se vor ridica pentru a prelua supremaţia asupra pământului. Autorul apreciază ca fiecare dintre cele trei cărţi poate fi citită aparte, ca lucrare independentă. Citite însă împreună formează un întreg care este şi mai valoros şi prin faptul că a fost depăşit orizontul de timp pentru care în lucrările „Şocul Viitorului” şi „Al treilea Val” se făcea previziuni.

„Puterea în mişcare” (Powershift) preia subiectul sin punctul unde s-au oprit cărţile anterioare concentrându-se asupra zidului modificat al cunoaşterii în relaţie cu puterea. Cartea prezintă „o nouă teorie” a puterii sociale şi explorează viitoarele schimbări în domeniul afacerilor, al economiei, al politicii şi programelor globale. Lucrarea este rezultatul unei vaste documentări. Aşa cum mărturiseşte şi autorul, informaţiile s-au obţinut din călătorii, cercetări, dialoguri cu sute de persoane din întreaga lume, schiţe, toate urmate de nenumărate actualizări şi revizii. Informaţiile privind puterea la vârf şi profunzimile societăţii s-au discutat cu oameni care se numără printre cei mai puternici oameni din lume – Mihail Gorbaciov, Ronald Reagan, George Bush, dar si cu oamenii cei mai lipsiţi de putere – boschetari, femei deţinute la închisoare pe viaţă. Discuţii s-au purtat şi cu alte categorii cum sunt: bancheri, sindicalişti, lideri ai afacerilor, experţi în computere, generali, savanţi, laureaţi ai Premiului Nobel, magnaţi ai petrolului, gazetari şi monogeni ai multora dintre cele mai mari companii ale lumii.

Cartea „Puterea în mişcare”, asemenea celor două predecesoare ale sale este o sursă de informare asupra modului de a vedea al autorului probleme complexe ale schimbării. Cele trei cărţi confirmă ideea că, dată fiind interdependenţa fenomenelor autorul atrage atenţia şi în legătura cu faptul că viitorul nu este „cognoscibil” în sensul prezicerilor exacte. Are în vedere faptul că „viaţa este plină de surprize suprarealiste”. Ca urmare şi cele mai perfecţionate modele şi date se bazează pe supoziţii „fragile” mai ales atunci când acestea se referă la comportamentul oamenilor problemele nu pot să fie rezolvate pe bucăţi, ci în totalitatea lor într-o viziune globală. Modelul prezentat de autor se întinde pe mai multe straturi de fenomene din domenii diverse: economic, ştiinţă tehnologie, politic, psihologic.

Alvin Toffler dezbate subiectele care privesc existenţa omenirii începând cu mediul înconjurător, hrană şi populaţie, trecând prin energie tehnologie „noile industrii” pe care le numeşte „noile culme de comandă” ale economiei şi sfârşind cu rolul modificat al cunoaşterii în relaţie cu puterea. Dezbaterile problemelor care privesc existenţa omenirii nu se desfăşoară, spune autorul numai într-un cadru oficial. Aşa cum se cunoaşte sunt numeroase cercuri de iniţiativă „asociaţii savante” , grupuri de opinii care organizează cercetări şi dezbateri. Acestea au un rol însemnat prin identificarea unor soluţii puse la dispoziţia negocierilor oficiale. În laboratoare experţi fac în nume propriu studii care sunt difuzate în întreaga lume. aşa a fost Mişcarea Puhwash care a studiat temele ştiinţei moderne ale dezarmării incluse apoi şi pe agenda întrunirilor guvernamentale.

Unul dintre cercurile neoficiale care s-au impus atenţiei este si Clubul de la Roma constituit in anul 1968. Acesta întruneşte personalităţi din cele mai diferite sectoare din întreaga lume pentru dezbaterea în comun a problemelor omenirii, confruntarea punctelor de vedere şi mobilizarea opiniei publice în jurul temelor de mare actualitate. Din studiile pe care le pune în lucru, din întrunirile la care participă un număr tot mai mare de specialişti din diferite domenii se desprind cu precădere câteva idei: toate probleme omenirii sunt în strânsă interdependenţă; schimbările se produc într-un ritm fără precedent; omul conţine o cantitate imensă de informaţii. Progresul ştiinţei şi economiei are o influenţă hotărâtoare asupra schimbărilor fiind folosit fie pentru creaţie, fie pentru distrugere. Se formează un cadru capabil să organizeze confruntări fertile de idei, să dezvăluie şi să critice racilile omenirii contemporane să sugereze soluţii.

Cartea „ Puterea in Mişcare” care este tot un raport către Clubul de la Roma, continuă analiza începută în cărţile anterioare şi prezintă succesiunea unui nou sistem de putere în locul celui care aparţine trecutului industrial. Studiul oferă o imagine de ansamblu a noii civilizaţii care se răspândeşte în prezent pe suprafaţa întregii planete.

Printre ideile cele mai valoroase ale cărţii aş enumera următoarele:

1 – Studiul defineşte forţele şi tendinţele ce modelează viitorul în economia actuală bazată pe informaţii. Monopolul cunoştinţelor a fost complet sfărmat ceea ce schimbă întreaga relaţie dintre cunoaştere şi putere. Prin sistemul modern cunoştinţele specialiştilor ajung la dispoziţia cetăţenilor de rând. Lucrarea subliniază faptul că modificările de cunoaştere provoacă sau contribuie la enorme comutări de putere, „noul sistem de a crea avere, nu se nai bazează pe muşchi, ci pe creier”. Concluzia este că cheia dezvoltării economice din secolul XXI este cunoaşterea. Firmele japoneze care au prevestit sosirea „erei informaticii” au înaintat mai rapid către înlocuirea tehnologiilor „musculaturii brute” cu tehnologiile bazate pe cunoştinţe decât Statele Unite deşi acestea au trecut mai repede la computerizare. Într-o economie avansată „oamenii acţionează asupra informaţiei şi informaţia acţionează asupra oamenilor”. Concluzia trasă de autor este că „apariţia unui nou sistem de creare a averii a subminat toţi stâlpii vechiului sistem de putere in ultimă instanţă transformând viaţa familială, afacerile, politica, noţiunea stat şi puterii globale însăşi”. Interesantă este ideea potrivit căreia cunoaşterea nu este cea mai democratică sursă de putere şi că deşi cei puternici folosesc cunoaşterea pentru a-şi întări propria putere sunt totuşi ameninţate permanent de cunoaştere (autorul atribuie termenului de cunoaştere un înţeles mai larg, cuprinde „informaţii, date imagini, precum şi atitudini, valori şi alte produse simbolice ale societăţii”)

2 – Comutările de putere au loc nu numai la nivel global. au loc şi în lumea cotidiană – lumea magazinelor universale şi a spitalelor, a băncilor şi instituţiilor administrative, a televiziunii şi telefoanelor, a vieţii politice şi personale. Saltul spre un nou sistem revoluţionar de producţie este un pas gigantic dincolo de producţia de masă spre specializarea crescândă a produselor. Contradicţiile care apar, conflictele ce confuzie sunt prezentate cu numeroase exemple din viaţa economică în mod deosebit a marilor firme Ca o caracteristică generală lucrarea subliniază faptul că în perioadele revoluţionare apare o întreagă faună şi floră stranie de tot felul – excentrici, rechini ai publicităţii, sfinţi şi escroci, deopotrivă cu vizionarii şi revoluţionarii excentrici. Autorul apreciază că se acumulează cea mai mare zguduire din domeniul afacerilor pe care a cunoscut-o lumea de la revoluţia industrială încoace. Ca urmare, companiile fac eforturi susţinute pentru a face faţă unei revoluţii info-tehnologice unei restructurări a pieţelor de desfacere şi a multor schimbări legate e acestea. Se are în vedere că în prezent, capacitatea de a face să se realizeze o tranzacţie depinde nai mult de cunoaştere decât de dolarii pe care-i pui pe masă. Autorul ajunge din nou la concluzia că adevărata pârghie a puterii este cunoaşterea.

3 – Violenţa a fost folosita pentru a produce bogaţii. În evoluţia preocupării pentru acumularea averii un rol însemnat a avut şi violenţa. Primul războinic paleolitic a dat cu piatra intr-un animal mic violenţa a fost folosită pentru a produce bogăţie. Exemplele date din Japonia, Coreea de sud, Franţa, scot în evidenţă şi formele bizare ale violenţei. În Coreea de sud distribuitorii de film local au încercat să alunge spectatorii din cinematografele unde se proiectau filme americane, dând drumul în săli unor şerpi. În Franţa, investitorii din Arabia Saudită, împreună cu guvernul francez, au construit un mare parc de distracţii (Minopolis) in valoare de 100.000.000 dolari, concurenţa a turnat nisip în angrenajele mecanismelor. Concluzia este că violenţa nu a dispărut ci s-a transformat în forme sofisticate, ascunse.

4 –  Cartea prezintă o sinteză a civilizaţiei în schimbare rapidă a secolului XXI. Titlurile sugestive, exemplele multiple dau cititorului o imagine atractivă de ansamblu asupra schimbărilor care vor veni în domeniile afacerilor, economie culturii, politicii şi problemelor globale. Studiul oferă informaţiile necesare pentru înţelegerea mai bună a ceea ce se petrece în jurul nostru, pentru descifrarea de noi profunzimi şi de noi ipoteze în ale relaţiei dintre om ştiinţă, informaţie şi tehnologie şi mediul lui de viaţă. Întreaga lucrare scoate în evidenţă faptul că civilizaţia umană parcurge în prezent una dintre etapele ei agitate, în care asistăm la schimbări structurale adânci implicit în putere, iar dinamica extrem de rapidă a acestor metamorfoze se confruntă zilnic cu noi realităţi cu noi configuraţii. Aspecte de acest gen sunt prezentate în capitolele şi subcapitolele: „războaiele informaţiilor extrainteligente” „poliţia executivă a gândului”, „partidul infotactici, metatactici”, „o piaţa pentru spioni ”, „mass-media subservive”, ”gladiatorii globali” s.a.m.d.

Studiul cărţii satisface în bună măsură dorinţa de a şti mai mult în legătură cu semnificaţiile schimbărilor, cu posibilitatea identificării şi înţelegerii semnelor viitorului care se manifestă permanent in jurul nostru. Toffler identifică zona unde vor apărea următoarele diviziuni, incomparabil mai importante, nu intre EST şi VEST sau între NORD şi SUD şi între rapid şi încet . A fi rapid sau lent nu este o simplă chestiune metaforică. Economii întregi sunt fie rapide fie lente. Creşterea vitezei de schimbare constituie în sine un factor pozitiv, deschizând căi pentru promovarea noului şi a progresului. În acelaşi timp, depăşirea unui anumit prag critic al vitezei poate aduce cu sine o evaluare insuficientă a unor impacturi negative în diferite planuri, îndeosebi în cel social, uman, ca şi anumite riscuri sau pericole care nu a u fost prevăzute.

Asfel, înţelegerea unor tehnologii al căror grad de securitate s-a dovedit nesatisfăcător a dus şi la o serie de accidente, cu consecinţe imprevizibile şi greu de controlat. Dar independent de acestea totul se pregăteşte pentru economia suprasimbolică, ultra-rapidă. Se va ajunge ca întregul ciclu de creare a avuţiei să fie monitorizat chiar atunci când se întâmplă efectul de acceleraţie face ca fiecare unitate de timp sa fie mai valoroasă decât cea dinainte creându-se asfel o buclă de feed-back pozitivă care accelerează acceleraţia. Ca urmare cunoaşterea este folosită pentru a comprima intervale de timp, ceea ce presupune transformarea tuturor strategiilor prezente de dezvoltare economică. În general, „tehnologiile dure” , cele care pot avea consecinţe negative asupra omului şi mediului înconjurător sau pot provoca accidente catastrofale, cum sunt cele din domeniul manipulărilor genetice, creează probleme noi şi complicate.

Toate cele trei cărţi cuprind, spune autorul intervalul unei singure vieţi de om, Perioada îndelungată de timp numită balamaua istoriei posibilitatea autorului să studieze nu numai multiplele ipostaze ale schimbării puterii, ci şi interdependenţele ce apar între dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei şi ce a economico-socială. Pornind de la acest punct de vedere autorul „a exploatat” foarte bine faptul că toate aceste fenomene şi procese se cer abordate într-un spaţiu mai larg – cultural, social, politic si ideologic – care îşi pune amprenta pe întreaga sferă a problemelor investigate, precum şi pe ideile cheie ale cărţii,

Viziunea cutremurătoare a viitorului care ne va schimba viaţa este oferită de autor cu ajutorul modelării. Modelarea fenomenelor economice şi sociale este astăzi un vast câmp de cooperare fără de care progresul lor nu e de conceput.

Reuşita modelării mi se pare că a depins de deschiderea autorului către câteva direcţii şi anume:

1. Folosirea unor noi concepte, unor noi termeni. ex. : cunoaşterea, o avere formată din simboluri; extrainteligenţă, meta-tactici; info-tactici

2. Mijloace noi de măsură în câmpul economic: codul de bare de pe produse, computerul instalat de pe mijloacele de transport, scanerul de la casele de marcat, tellerul automat al băncii, roboţii acţionaţi prin telecomandă, informaţionalizarea capitalului, toate spune autorul sunt paşi în formarea economiei in secolul XXI care vor opera cu viteze apropiate de timpul real. Se ajunge ca avuţia să fie monitorizată în momentul creării ei.

3. Identificarea factorilor invizibili. Elocvent în acest sens i se pare subcapitolul „ partidul invizibil ” în care autorul argumentează cu exemple că „birocraţii, nefiind oficial aleşi democratic, conduc esenţialmente toate guvernele pe bază de zi cu zi şi iau majoritatea covârşitoare a deciziilor atribuite public preşedinţilor şi prim-miniştrilor”. Concluzia autorului este că indiferent de cine în alegeri obţine mai multe voturi, un singur partid învinge întotdeauna – partidul invizibil al birocraţiei .

Cititorul român care a trăit în ultimii 20 ani procesele ample şi complexe ale schimbărilor radicale a condiţiei umane, gândeşte şi participă nemijlocit la transformările societăţii noastre în care ştiinţa şi tehnologia şi au făcu simţit tot mai mult sprijinul. Este sensibil şi permanent interesant de acest univers în continuă mişcare, prin publicarea acestei cărţi, literatura se îmbogăţeşte cu o nouă şi valoroasă contribuţie la dialogul pe care îl facilitează cititorului cu ideile semnificative ale puterii în schimbare. Parcurgerea reflexiilor autorului prezintă interes, mai cu seamă că numeroasele probleme tratate sunt privite prin optica omului de ştiinţă cu experienţa care are, aşa cum mărturiseşte de la începutul prefaţei.

Powershift este apogeul a 25 de ani de efort pentru a găsi un sens al uluitoarelor schimbări care ne propulsează în secolul XXI”. Numeroasele ipostaze şi abordări din care sunt privite problemele cunoaşterii, bogăţiei şi violenţei oferă cititorului o viziune a viitorului care îi va schimba viaţa.

Lect. Dr. Doina Guriţă

 

 

Articolul precedentProtejat: In memoriam Romulus Cristea (1967 – 2020). Unexpected passing. Final journey.
Articolul următorFilozofia, știința, religia și politica – Baruch Spinoza (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.