Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „De ce românii au nevoie de un salvator?” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Oare ce mai cred rușii despre români? Cum ne mai văd oare intelectualii ruși, jurnaliștii, politicienii din Rusia după declanșarea nebuniei interdicțiilor de tot felul din România? Unora li se strepezesc dinții când aud asemenea întrebări, dar rușii chiar există, oricât de occidentali și de europeni ne-am crede noi. Și încep să se manifeste certitudinile nănăilor: „Ești cu rușii! Ești omul lui Putin!” Iartă-i, Doamne, că nu știu ce gândesc! Spunea Călin Georgescu că oamenii s-au obișnuit să-l voteze pe Barabas. Sublimă naivitate! De fapt, el are și asemenea momente și asta îl face mai complicat, mai viu. Nu, oamenii nu l-au ales pe Barabas! Oamenii l-au votat mereu pe tâlharul din stânga lui Hristos, cel care nu credea în Fiul lui Dumnezeu „Dacă Tu eşti Hristos, mântuieşte-Te pe Tine însuţi şi pe noi”, spune tâlharul din stânga. Cel din dreapta este rezonabil, nu credincios: „Noi după dreptate primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă n-a făcut niciun rău.” Și Hristos l-a luat cu el în Rai. Barabas era un luptător care îi înfrunta pe invadatorii romani pentru eliberarea națională a evreilor. Ce nobil ar fi fost pentru noi să urcăm acolo, sus, un Barabas, dar noi l-am votat 35 de ani mereu pe tâlharul din stânga; el nu crede în Dumnezeu și tot ce face este lipsit de binecuvântare; el nu crede nici în șansele lui, cum o să creadă în șansele noastre?…Mare păcat că românii nu citesc (și) presa dușmanilor!…Nu toți intelectualii ruși au rămas sclavii lui Vladimir Putin.

Iată ce scria recent Шумицкая Екатерина Владимировна (Ekaterina Vladimirovna Șumițkaia) în publicația „Nezavisimaia Gazeta” (Ziarul Independent): „Principala sursă a creșterii sentimentelor radicale de dreapta în România nu este ingerința externă în procesul electoral, ci în primul rând problemele socio-economice, pe care elita politică nu le poate rezolva din 1989. Ea este bântuită în mod constant de eșecurile reformei. Reprezentanții partidelor de guvernământ sunt considerați principalii oficiali corupți din țară. Unul din motivele victoriei lui Georgescu este acela că el este nou venit și are statut independent, adică alegătorii nu îl asociază cu corupția. Vadim Tudor remarca odată cinic că românii nu trăiau încă atât de rău încât să-l voteze pe el. Înainte de sărbătorile de Anul Nou, guvernul României a adoptat un decret de urgență care prevedea o reducere a cheltuielilor publice. În 2025, este planificată înghețarea pensiilor și a salariilor funcționarilor (publici), oprirea plății orelor suplimentare și a acumularii de bonusuri și limitarea beneficiilor de transport și fiscale. Aceasta înseamnă că cererea pentru un „salvator” în societatea românească va crește în viitorul apropiat.”

Sigur că unor captivi de la noi nu le cade bine la lingurică asemenea vorbe, dar asta-i realitatea: nu Călin Georgescu este problema românilor, ci politicienii venali, lipsiți total de scrupule, infractori și aroganți. Шумицкая Екатерина Владимировна (Ekaterina Vladimirovna Șumițkaia) ne-a citit perfect, nu degeaba este cercetător principal la Departamentul de Studii Politice Europene de la IMEMO RAS și doctorand în științe politice. Voi cita mai generos gândurile acestei rusoaice cu care, desigur, nu pot fi de acord întru totul: „În ultimele săptămâni ale anului 2024, evenimentele din România care de obicei îi interesează doar pe specialiști au făcut prima pagină a ziarelor. Pe 24 noiembrie, primul tur al alegerilor prezidențiale din țară a fost câștigat pe neașteptate de Călin Georgescu, un candidat independent de extremă dreapta, care a criticat UE și NATO. Declarațiile sale entuziaste despre președintele rus și teza conform căreia România a devenit o „colonie a Occidentului și și-a pierdut suveranitatea și independența” au alarmat foarte mult publicul european. Înainte de alegeri, ea se temea de victoria liderului partidului de extremă dreapta „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) George Simion, Departamentul de Studii Politice Europene de la IMEMO RAS care este acuzat că are legături cu informațiile militare ruse și care se opune livrării de arme către Ucraina. Cu toate acestea, Simion a terminat doar pe locul patru. Victoria lui Georgescu în România, care a criticat dur Moscova, a fost un șoc pentru toată lumea. Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României, care aprobă rezultatele alegerilor, a dispus renumărarea voturilor Comisiei Electorale Centrale. Câteva zile mai târziu, s-a anunțat că nu au existat erori la numărătoare, iar pe 2 decembrie au fost declarate legitime rezultatele primului tur. Georgescu a anunțat imediat că, dacă va câștiga turul doi, programat pentru 8 decembrie, va interzice exportul de cereale ucrainene pe teritoriul României și va înceta să mai ajute Kievul. Cu toate acestea, trei zile mai târziu, au fost făcute publice rapoarte ale serviciilor de informații românești. Acestea au susținut că Georgescu a derulat o campanie pe rețeaua de socializare TikTok (blocată în Rusia) folosind scheme dubioase care aveau legături financiare cu Moscova. După aceasta, mass-media i-a evaluat campania electorală ca parte a unei „operațiuni speciale a Kremlinului, menită să submineze bazele democratice ale UE”. Au existat îngrijorări că, dacă Georgescu ar fi ales președinte, România va deveni încă o țară a „lobby-ului pro-rus”, alături de Ungaria și Slovacia, iar poziția Moscovei în alte două țări europene unde este deja destul de puternică–Bulgaria și Moldova–ar fi consolidată și mai mult.

În acest sens, Parchetul General al României a anunțat deschiderea unei anchete pentru suspiciuni de abuz electoral și spălare de bani. Apoi, cu două zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională, fără să explice clar motivele, a anulat în unanimitate recenta decizie și a anulat rezultatele primului tur de scrutin. Astfel, alegerile prezidențiale din România se vor desfășura din nou în luna mai, inclusiv cu programul campaniei electorale. Majoritatea covârșitoare a instituțiilor media a numit situația actuală din jurul alegerilor prezidențiale din România un „război cultural și valoric împotriva Rusiei”, iar anularea rezultatelor primului tur de scrutin o victorie pentru „societăți civile puternice”.

Într-adevăr, cu scopul de a împiedica venirea lui Georgescu la putere, toți s-au unit sub sloganul anti-rus: jurnalişti, ONG-uri, lideri de partide, industriași, Biserica Ortodoxă Română și comunitatea romă. Cu toate acestea, influența dreptei radicale asupra politicii din România nu s-a diminuat, iar un politician de extremă dreapta ar putea deveni în continuare președinte. Referindu-ne la manipularea presupusă organizată de Moscova a algoritmilor rețelei de socializare care au difuzat ideile lui Georgescu, este imposibil de explicat de ce părerile sale s-au dovedit de aproape 23% dintre alegătorii români care au venit voluntar la urne și au votat pentru el, în timp ce mult mai puțini au votat pentru reprezentanții Partidului Social Democrat (PSD) și Partidului Național Liberal (PNL) (9%). Georgescu, care a fost suspendat de la participarea la procesul electoral, îl susține deja pe Simion la viitoarele alegeri–un politician indezirabil ca el, un extremist care și-a pierdut dreptul de a intra pe teritoriul a două state vecine –Moldova și Ucraina–pentru activități subversive care vizează anexarea primului și a unei părți a celui de-al doilea la România. În 2022, Simion și-a propus să nu mai ajute refugiații ucraineni și să direcționeze fondurile alocate în acest scop către nevoile românilor. În primul tur al recentelor alegeri prezidențiale, Simion a primit aproape 14% din voturi, iar cele 23% pe care se așteaptă să le dea Georgescu îi vor consolida, fără îndoială, poziția în viitoarele alegeri.””

Analiza rusoaicei nu este actualizată, dar a intuit bine evoluția scenei politice de la noi: „Crește și influența Elenei Lasconi, un alt politician de dreapta și lider al partidului Uniunea Salvați România. La ultimele alegeri, Lasconi a ajuns pe locul doi, cu puțin peste 19%. Acum ea caută să-și crească popularitatea participând activ la lupta împotriva lui Georgescu. Printre altele, se întâlnește cu oameni de afaceri influenți, explicându-le consecințele distructive ale posibilei lui victorii pentru economia românească. În decembrie au avut loc și alegeri parlamentare în România. În comparație cu cele prezidențiale, acestea au atras mult mai puțină atenție, deși rezultatele lor sunt mai importante pentru această țară, în a cărei guvernare rolul parlamentului este mai mare decât cel al președintelui. Este de remarcat faptul că, pe baza rezultatelor votului, radicalii de dreapta au primit în mod colectiv peste 35% din mandatele parlamentare. În special, partidul lui Simion a câștigat 18% și a ocupat locul doi, în timp ce partidul lui Lasconi a câștigat 12% și a ocupat locul patru. Nu va fi la fel de ușor să-i scoateți de la alegeri precum a fost cu Georgescu, iar PSD, care a câștigat cu doar 22%, nu va putea să creeze o coaliție guvernamentală puternică și va trebui să facă față unei opoziții serioase sub forma naționaliștilor de ultra-dreapta, dintre care unii au opinii asemănătoare cu Georgescu. La prima vedere, ascensiunea radicalilor și influența lor asupra politicii românești pare amenințătoare. Mai ales în contextul tensiunilor internaționale asociate confruntării dintre Rusia și Occident. Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, se dovedește că „diavolul nu este la fel de negru precum este pictat”.

În primul rând, tendința de dreapta radicală este tradițională pentru politica românească. A apărut în perioada interbelică și s-a dezvoltat cu o intensitate diferită de-a lungul perioadei post-comuniste. O situație similară cu cea de astăzi a fost dezvoltată deja în 2000. Apoi, partidul de extremă dreapta România Mare a intrat în parlament pe locul doi, iar liderul său, Vadim Tudor, care îi urăște pe romi, pe maghiari, evrei și neagă Holocaustul din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a trecut în turul doi al alegerilor prezidențiale cu 28% din voturi, stârnind o mare îngrijorare a publicului. Situația de ansamblu la acea vreme nu era mai puțin dificilă decât cea actuală: România se afla în fazele finale de aderare la structurile europene și euro-atlantice. Tudor nu a fost descalificat de la participarea la alegeri, ca Georgescu, dar nu a putut câștiga în turul doi, iar România a intrat în NATO patru ani mai târziu, a aderat la UE șapte ani mai târziu, iar Tudor a fost ales în Parlamentul European în 2009. Și în al doilea rând, radicalismul românesc de dreapta este populism îmbrăcat într-o formă naționalistă. Nu există o ideologie sau un program clar în spate. În România, în esență, toți politicienii sunt populiști, iar în vremuri de incertitudine, tensiune și deznădejde, cei mai extremi dintre ei–extrema dreaptă–câștigă popularitate. Ei folosesc populismul ca principală resursă electorală, mai ales în campaniile electorale.

În condițiile moderne, apelurile la „amenințarea rusă” și speculațiile pe tema ucraineană provoacă cea mai mare rezonanță publică. De aceea niciun politician român nu refuză să-l folosească. Scopul populiștilor de dreapta este de a mobiliza electoratul împotriva instituției politice existente. Ei promit „schimbări radicale”, soluții la toate problemele într-o perioadă scurtă de timp, iar fiecare se prezintă drept „salvatorul României”. De obicei, atunci când intră în politică reală, extremiștii de dreapta își înmoaie părerile și se integrează în sistem. Amenințarea unei victorii populiste de dreapta la alegerile prezidențiale din România nu este că Bucureștiul nu va înceta atunci să ajute Kievul, deși ajutorul său este relativ mic (locul 31 pe ansamblu), sau va sprijini politicile Moscovei, subminând astfel unitatea europeană și euro-atlantică. Cert este că venirea sa la putere va destabiliza sistemul politic intern, deoarece scopul principal al oricărui populist este să obțină puterea de dragul puterii în sine. Se pare că versiunea răspândită în România conform căreia descalificarea lui Georgescu de la participarea la alegeri nu este altceva decât o represalie împotriva unui oponent al social-democraților la guvernare nu este lipsită de temei.””

Putem să fim de acord sau nu cu Ekaterina, dar ne-a citit bine toată mermereaua politicianistă. Ea revine pe 9 martie cu un nou articol amplu despre România: „Campania electorală prezidențială din România mai poate încă să ne minuneze” în care scrie: „Criza actuală din sistemul relaţiilor internaţionale prezintă multe surprize. Trei din ele sunt asociate cu România. Aceasta este apariția politicienilor pro-ruși de acolo, care primesc un sprijin public semnificativ; anularea dubioasă a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, care a provocat o mare rezonanță politică externă și internă, și reacția specifică a administrației americane la evenimentele din această țară importantă – membră a UE și NATO, situată la granița cu Ucraina aflată în război. Nu toate aceste fenomene au o explicație logică.

Există mai multe versiuni ale ascensiunii fulminante a popularității a lui Călin Georgescu, ale cărui opinii sunt evaluate ca pro-ruse și anti-NATO. În primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, în loc de cei 5% prognozați, a primit 22,95% și a ocupat primul loc. Potrivit informațiilor românești, victoria sa este legată de ingerința Rusiei în procesul electoral. Se presupune că i s-au acordat preferințe într-una din rețelele de socializare în distribuția de videoclipuri în timpul campaniei electorale, al căror cost este estimat la 50 Mil€, ar fi primit de la Moscova. Acest punct de vedere este împărtășit de reprezentanții partidelor de guvernământ din România-Social Democrat (PSD) și Național Liberal (PNL), precum și de majoritatea experților români și occidentali. Sunt exprimate și alte opinii. De exemplu, se susţine că Georgescu nu este deloc un protejat al Kremlinului, ci o figură propusă de anumite cercuri ale serviciilor de informaţii româneşti care se opun integrării euro-atlantice. Nu ar trebui să se asocieze popularitatea sa cu retorica pro-rusă. Sunt multe contradicții în declarațiile lui Georgescu. Îi admiră sincer pe Vladimir Putin și Donald Trump, liderii țărilor care i-au învins pe fasciști, și îi mai numește eroi pe Corneliu Codreanu, fondatorul Gărzii de Fier de extremă dreapta și dictatorul Ion Antonescu, un aliat al lui Hitler.

Pe de o parte, vorbește despre necesitatea susținerii fundamentelor tradiționale ale societății românești-Ortodoxia, familia și producătorii agricoli. Pe de altă parte, se precizează că România este direct legată de valorile europene. Cel mai bine argumentat și singurul răspuns la întrebarea de ce românii, în majoritate tineri și locuitori în străinătate, l-au votat voluntar pe Georgescu, este varianta potrivit căreia popularitatea sa are motive politice interne și nu poate fi legată decât indirect de declarațiile sale, de ingerințe externe sau de o conspirație în contrainformațiile românești. Originile răspândirii pe scară largă a populismului de dreapta în România ar trebui căutate în trecutul său recent, în perioada 2017–2018, când eforturile mari ale societății civile împotriva dorinței autorităților de a atenua legislația privind cazurile de corupție nu au condus la schimbări fundamentale în natura guvernului român, care era saturat de corupție. O altă lovitură a fost încheierea în 2022 a unei alianțe guvernamentale între PSD, care personifică nelegiuirea, și PNL, al cărui reprezentant, președintele Klaus Iohannis, era considerat principalul luptător împotriva acestuia.

Deziluzia profundă față de politicieni, precum și față de metodele democratice de a se confrunta cu abuzurile lor, i-a determinat pe alegători să-și îndrepte atenția către alternative. Dorința forțelor conducătoare de a împiedica un politician extra-sistemic să ajungă la putere este firească nu numai pentru democrațiile tinere, ci și pentru democrațiile destul de mature. Singurul lucru care diferă sunt mijloacele de a duce lupta politică. Istoria postcomunistă a României are multe exemple de acțiuni îndoielnice ale autorităților. Dar anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 depășește fără îndoială toate precedentele anterioare. Autoritățile române s-au trezit într-un impas. Oficialii nu au fost mulțumiți de niciun rezultat al turului al doilea de vot: doi reprezentanți ai populiștilor de dreapta s-au calificat. Cel mai probabil, măsurile extreme au fost luate nu fără consultări cu Bruxelles-ul, dar consecințele lor ar putea să nu aibă cel mai bun impact asupra elitei conducătoare și asupra imaginii UE.””

Aș putea să vă ofer și alte „modele” de gândire rusească despre mlaștina de sub sălciile Dâmboviței, dar Ekaterina Șumițkaia mi se pare cea mai aproape de adevărul politicianismului din România. La ordinul lui Macron, l-am anihilat pe Călin Geoprgescu, dar i-a sărit țandăra lui Donald Trump din cauza năsărâmbelor lui Ciolacu. Acum, aceiași gherțoi de la București trimit „emisari speciali” pe banii noștri (bani grei!) să-i arate lui Trump că dracul nostru nu este așa de negru. Uite că Macron a interzis activitatea politică a unei femei. Și dacă apare una mai faină și mai iabrașă pentru francezi?…

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

De ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor

Ghidul prizonierului  în MCF (Mediul Carceral Francez) și istoria marii criminalități organizate contemporane (crime de sânge, crime sexuale, crime economico-financiare, atentate, terorism, jafuri armate, kidnapping, erori judiciare) prin intermediul „Faptului Divers”.

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului