Acasă Pamflet politic Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Națiunile Unite și bubuiogii” –...

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Națiunile Unite și bubuiogii” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În graiul moldovenesc, „bubuiog” este un om șters, cenușiu, evitat de ceilalți, fără orizont, deci fără dotări intelectuale, dar cu tupeu grosolan, cât cuprinde. Un fel de troglodit fiindcă nu-i bubuie mintea, după cum pretind unii că „bubuiog” ar veni de la verbul „a bubui”. Prin extensie semantică, bibanul a primit și el numele de bubuiog, așa cum alți pești au fost botezați răutăcios de către pescari: goghie în loc de roșioară, moacă în loc de somn mic, porcușor în loc de oblete etc. Sigur că marele boier Toader Bubuiog a schimbat porecla în renume: el a ajuns mare logofăt în timpul marilor domni ai Moldovei.

El avea moșii întinse de-o parte și de alta a Prutului, iar cu banii lui a ctitorit Mânăstirea Humor, unde a introdus în pictură celebrul „roșu de Humor”, la fel de cunoscut ca „albastrul de Voroneț”. „(…) acest adevărat al nostru credincios boier pan Toader slujit-a înainte sfânt răposatului părinte al Domniei mele Ştefan Voievod şi fraţilor Domniei noastre Bogdan Voievod şi nepotului Domniei noastre Ştefan Voievod cu dreaptă şi credincioasă slujbă, iar acum slujeşte nouă cu dreptate şi cu credinţă!”, scrie Petru Rareş într-un act din 1528. Basarabia este plină apoi de Bubuiogi și de Bubuieci.

Bubuiog este primarul general, care susține că nu are bani să treacă strada, dar îi ține pe bucureșteni în frig și refuză să facă audit ca să știm și noi ce s-a întâmplat cu banii noștriBubuiog este un președinte rătăcit prin omăt pe un aeroport din Elveția, așteptând să plece avionul, pe când toți omologii lui erau pe la casele lor, apoi i se pare că vede avioane prin aer și aviatorii îi trimit bezele președintelui aflat în aer.  Tot un bubuiog este alt președinte, mai mare, mai lung, care subminează Organizația Națiunilor Unite, după ce a înființat Consiliul pentru Pace de la Davos. Un fel de club al șpăgarilor, unde poți să intri dacă plătești cotizația de un miliard de dolari. Pacea lumii a devenit un gheșeft, iar ceilalți lideri mondiali trebuie să facă frumos, să joace gopakul, ca Volodimir Zeelnskii, ca să nu se supere Suleiman Magnificul și să-i ceară să joace Kalinka. 

Tot acest bâlci se petrece în timpurile noastre și nimeni nu-l contrazice pe Donald Trump. Ți se pune o singură întrebare de soft la intrarea în clubul șpăgarilor: „Ești recunoscător?” Dacă ai altă atitudine, te-ai fript, te-ai ars! Nu ești recunoscător față de America? Oare ce ar răspunde Nicușor Daniel Dan la o asemenea întrebare? Ar avea curajul să-i spună că noi i-am așteptat pe americani 50 de ani ca să vină până la urmă alde Gitenstein cu asemenea pretenții după ce-l mângâie pe creștet pe Vladimir Putin? Bubuiog este și pretinsul suveranist care mănâncă un tort sub forma Groenlandei, uitând că și România lui este vulnerabilă. Păduchele troian de la Budapesta (alt bubuiog!) stătea în dreapta lui Trump și eu nu bag mâna în foc că el nu a ridicat problema Transilvaniei în Biroul Oval…

Va fi greu pentru noi să traversăm timpurile de bubuiog ale lui Putin și Trump. Acești doi căpcăuni au făcut praf Organizația Națiunilor Unite, fraților. Cele două state fac parte din Consiliul de Securitate al ONU. Au acolo rol dominant. Ce mai rămâne din dreptul internațional, din toate eforturile unor diplomați străluciți din toată lumea timp de 70 de ani? Dacă Donald Trump poate pretinde anexarea unor țări străine, ce să facă un primitiv ca Vladimir Putin? Vrea toată Ucraina și războiul nu are cum să se termine. Donald vrea Groenlanda ca să n-o ia China sau Rusia. Argument beton! Același Trump a pretins și a primit medalia de la Maria Corina Machado din Venezuela, câștigătoarea „Premiului Nobel pentru Pace pentru 2025”. Danezii nu pot pretinde Groenlanda doar pentru că au trimis o sanie cu câini acolo, dar eu pot pretinde cea mai mare insulă, chiar dacă nu am aruncat măcar lasoul pe „bucata de gheață”, dar mi se cuvine și danezii trebuie să-mi fie recunoscători. Păi nu?! Te dau afară din Consiliul Păcii!

„Canada trăiește datorită Statelor Unite, a spus Trump. Să ții minte asta, Mark, data viitoare când faci declarații”. „Canada nu trăiește datorită Statelor Unite. Canada prosperă pentru că suntem canadieni”, i-a răspuns Mark Carney președintelui american. Carney a mai afirmat că țara sa și Statele Unite au construit un parteneriat remarcabil în domeniile economiei, securității și schimburilor culturale bogate, dar a subliniat că „suntem stăpâni la noi acasă, aceasta este propria noastră țară, este viitorul nostru, iar alegerea ne aparține”. Iar Donald s-a înfuriat teribil: „Dragă prim-ministru Carney: Vă rugăm să considerați această scrisoare drept notificarea oficială că Consiliul pentru Pace își retrage invitația adresată dumneavoastră privind aderarea Canadei la ceea ce va fi cel mai prestigios consiliu de lideri reunit vreodată, în orice moment”, a scris Trump pe rețelele sociale.

Trăim timpuri de bubuiogi și istoria poate lua orice întorsătură din cauza degenerării factorului politic mondial.

Comentarii pe tema articolului

Emilian Olteanu: Ori nu vă dați seama, ori sunteți o unealtă rusească de-l tratați negativ pe Macron. Președintele Franței a fost unul din șefii de stat toleranți la începutul agresiunii ruse în Ucraina. S-a dus la Moscova și a tratat direct cu Putin. Nu a reușit să-l convingă să se oprească. Văzând asta i-a devenit unul din cei mai aprigi adversari politici motiv pentru care e făcut cu ou și cu oțet de presa și ideologii ruși. OK, înțeleg că pe Nicușor Dan nu-l suportați, dar ca să-l faceți așa pe Macron… înseamnă că sunteți praf la politică.
Patrichi Viorel: Am motive să-l laud pe Macron pentru isprava anulării alegerilor din România? Sau pentru faptul că l-a băgat Putin sub masă, la fel ca pe Sarkozy care s-a dus „să negocieze” cu țarul cu privire la invazia din Georgia? Ce proiecte economice a oferit Macron pentru România și nu știu eu? În toate investițiile franceze din România, noi ieșim prost. Dumneavoastră aveți libertatea să-l lăudați, eu, în calitate de „unealtă rusească”, nu pot să fac asta. Nu ați citit Dumneavoastră în viață cât am scris eu contra politicii din Rusia…
Emilian Oltean: Adică, Macron a anulat alegerile din România? Pe ce lume trăiți? Vă recomand să vă îndreptați atenția către clasa politică e la noi în sondarea acestei teme. Cătălin Predoiu vă spune ceva? Cât despre ultima frază… sunteți la piciorul broaștei față de mine. Postarea asta dovedește încă o dată și încă o dată că sunteți praf, dar praf, praf, în materie de analiză politică. Ce treabă au investițiile franceze cu ce am spus eu despre relația Macron-Putin? Nu vi se pare că ați deraiat de la subiect? A, da, nu aveți argumente și o dați în bălării. Eu spun una și dvs. înțelegeți și răspundeți alta. Jenant!

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției.  (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Distincții prestigioase – Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Les sujets du „Concours – Agrégation de mathématique” 2025 (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2025

Subiect de teză de doctorat în științe sociale (socio – judiciare). Incursiune în istoria execuțiilor celei de a V-a Republici Franceze (4 octombrie 1958 – 9 octombrie 1981). Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale în combaterea erorilor judiciare

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului – Invitație din partea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) cu participarea OADO la evenimentul din 2028 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Articolul precedentAngajamentul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO – Națiunile Unite) pentru apărarea libertății de exprimare în spațiul public. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)
Articolul următorCe este viața un „dat” sau o „achiziție”? (pastilă filosofică). Căutăm formele sau esențele ascunse în ele? (comprimată filosofică pamfletică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.