Acasă Pamflet politic Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Națiunile Unite și bubuiogii” –...

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Națiunile Unite și bubuiogii” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

De către

Thomas Csinta, Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Private investigator & Press attached OADO (Organization for Human Defence-United Nations-Ecosoc) Paris

27 ianuarie 2026

718

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are:

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

În graiul moldovenesc, „bubuiog” este un om șters, cenușiu, evitat de ceilalți, fără orizont, deci fără dotări intelectuale, dar cu tupeu grosolan, cât cuprinde. Un fel de troglodit fiindcă nu-i bubuie mintea, după cum pretind unii că „bubuiog” ar veni de la verbul „a bubui”. Prin extensie semantică, bibanul a primit și el numele de bubuiog, așa cum alți pești au fost botezați răutăcios de către pescari: goghie în loc de roșioară, moacă în loc de somn mic, porcușor în loc de oblete etc. Sigur că marele boier Toader Bubuiog a schimbat porecla în renume: el a ajuns mare logofăt în timpul marilor domni ai Moldovei.

El avea moșii întinse de-o parte și de alta a Prutului, iar cu banii lui a ctitorit Mânăstirea Humor, unde a introdus în pictură celebrul „roșu de Humor”, la fel de cunoscut ca „albastrul de Voroneț”. „(…) acest adevărat al nostru credincios boier pan Toader slujit-a înainte sfânt răposatului părinte al Domniei mele Ştefan Voievod şi fraţilor Domniei noastre Bogdan Voievod şi nepotului Domniei noastre Ştefan Voievod cu dreaptă şi credincioasă slujbă, iar acum slujeşte nouă cu dreptate şi cu credinţă!”, scrie Petru Rareş într-un act din 1528. Basarabia este plină apoi de Bubuiogi și de Bubuieci.

Bubuiog este primarul general, care susține că nu are bani să treacă strada, dar îi ține pe bucureșteni în frig și refuză să facă audit ca să știm și noi ce s-a întâmplat cu banii noștri. Bubuiog este un președinte rătăcit prin omăt pe un aeroport din Elveția, așteptând să plece avionul, pe când toți omologii lui erau pe la casele lor, apoi i se pare că vede avioane prin aer și aviatorii îi trimit bezele președintelui aflat în aer. Tot un bubuiog este alt președinte, mai mare, mai lung, care subminează Organizația Națiunilor Unite, după ce a înființat Consiliul pentru Pace de la Davos. Un fel de club al șpăgarilor, unde poți să intri dacă plătești cotizația de un miliard de dolari. Pacea lumii a devenit un gheșeft, iar ceilalți lideri mondiali trebuie să facă frumos, să joace gopakul, ca Volodimir Zeelnskii, ca să nu se supere Suleiman Magnificul și să-i ceară să joace Kalinka.

Tot acest bâlci se petrece în timpurile noastre și nimeni nu-l contrazice pe Donald Trump. Ți se pune o singură întrebare de soft la intrarea în clubul șpăgarilor: „Ești recunoscător?” Dacă ai altă atitudine, te-ai fript, te-ai ars! Nu ești recunoscător față de America? Oare ce ar răspunde Nicușor Daniel Dan la o asemenea întrebare? Ar avea curajul să-i spună că noi i-am așteptat pe americani 50 de ani ca să vină până la urmă alde Gitenstein cu asemenea pretenții după ce-l mângâie pe creștet pe Vladimir Putin? Bubuiog este și pretinsul suveranist care mănâncă un tort sub forma Groenlandei, uitând că și România lui este vulnerabilă. Păduchele troian de la Budapesta (alt bubuiog!) stătea în dreapta lui Trump și eu nu bag mâna în foc că el nu a ridicat problema Transilvaniei în Biroul Oval…

Va fi greu pentru noi să traversăm timpurile de bubuiog ale lui Putin și Trump. Acești doi căpcăuni au făcut praf Organizația Națiunilor Unite, fraților. Cele două state fac parte din Consiliul de Securitate al ONU. Au acolo rol dominant. Ce mai rămâne din dreptul internațional, din toate eforturile unor diplomați străluciți din toată lumea timp de 70 de ani? Dacă Donald Trump poate pretinde anexarea unor țări străine, ce să facă un primitiv ca Vladimir Putin? Vrea toată Ucraina și războiul nu are cum să se termine. Donald vrea Groenlanda ca să n-o ia China sau Rusia. Argument beton! Același Trump a pretins și a primit medalia de la Maria Corina Machado din Venezuela, câștigătoarea „Premiului Nobel pentru Pace pentru 2025”. Danezii nu pot pretinde Groenlanda doar pentru că au trimis o sanie cu câini acolo, dar eu pot pretinde cea mai mare insulă, chiar dacă nu am aruncat măcar lasoul pe „bucata de gheață”, dar mi se cuvine și danezii trebuie să-mi fie recunoscători. Păi nu?! Te dau afară din Consiliul Păcii!

„Canada trăiește datorită Statelor Unite, a spus Trump. Să ții minte asta, Mark, data viitoare când faci declarații”. „Canada nu trăiește datorită Statelor Unite. Canada prosperă pentru că suntem canadieni”, i-a răspuns Mark Carney președintelui american. Carney a mai afirmat că țara sa și Statele Unite au construit un parteneriat remarcabil în domeniile economiei, securității și schimburilor culturale bogate, dar a subliniat că „suntem stăpâni la noi acasă, aceasta este propria noastră țară, este viitorul nostru, iar alegerea ne aparține”. Iar Donald s-a înfuriat teribil: „Dragă prim-ministru Carney: Vă rugăm să considerați această scrisoare drept notificarea oficială că Consiliul pentru Pace își retrage invitația adresată dumneavoastră privind aderarea Canadei la ceea ce va fi cel mai prestigios consiliu de lideri reunit vreodată, în orice moment”, a scris Trump pe rețelele sociale.

Trăim timpuri de bubuiogi și istoria poate lua orice întorsătură din cauza degenerării factorului politic mondial.

Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi

Comentarii pe tema articolului

Emilian Olteanu: Ori nu vă dați seama, ori sunteți o unealtă rusească de-l tratați negativ pe Macron. Președintele Franței a fost unul din șefii de stat toleranți la începutul agresiunii ruse în Ucraina. S-a dus la Moscova și a tratat direct cu Putin. Nu a reușit să-l convingă să se oprească. Văzând asta i-a devenit unul din cei mai aprigi adversari politici motiv pentru care e făcut cu ou și cu oțet de presa și ideologii ruși. OK, înțeleg că pe Nicușor Dan nu-l suportați, dar ca să-l faceți așa pe Macron… înseamnă că sunteți praf la politică.

Patrichi Viorel: Am motive să-l laud pe Macron pentru isprava anulării alegerilor din România? Sau pentru faptul că l-a băgat Putin sub masă, la fel ca pe Sarkozy care s-a dus „să negocieze” cu țarul cu privire la invazia din Georgia? Ce proiecte economice a oferit Macron pentru România și nu știu eu? În toate investițiile franceze din România, noi ieșim prost. Dumneavoastră aveți libertatea să-l lăudați, eu, în calitate de „unealtă rusească”, nu pot să fac asta. Nu ați citit Dumneavoastră în viață cât am scris eu contra politicii din Rusia…

Emilian Oltean: Adică, Macron a anulat alegerile din România? Pe ce lume trăiți? Vă recomand să vă îndreptați atenția către clasa politică e la noi în sondarea acestei teme. Cătălin Predoiu vă spune ceva? Cât despre ultima frază… sunteți la piciorul broaștei față de mine. Postarea asta dovedește încă o dată și încă o dată că sunteți praf, dar praf, praf, în materie de analiză politică. Ce treabă au investițiile franceze cu ce am spus eu despre relația Macron-Putin? Nu vi se pare că ați deraiat de la subiect? A, da, nu aveți argumente și o dați în bălării. Eu spun una și dvs. înțelegeți și răspundeți alta. Jenant!

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)

Distincții prestigioase – Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Les sujets du „Concours – Agrégation de mathématique” 2025 (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2025

Subiect de teză de doctorat în științe sociale (socio – judiciare). Incursiune în istoria execuțiilor celei de a V-a Republici Franceze (4 octombrie 1958 – 9 octombrie 1981). Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale în combaterea erorilor judiciare

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului – Invitație din partea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) cu participarea OADO la evenimentul din 2028 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist

„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.

Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:

Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
Platforma Google Meet
Moderator: Anca Cheaito

Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință

„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)

Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta

Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta

Lansarea canalului de televiziune M+Tv International

Bonjour M+Tv,

Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.

Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.

Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.

CUFR R&D (Conseil/Centre Universitaire Formation Recherche auprès des Grandes Ecoles Françaises/Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. univ. dr. Thomas CSINTA)

În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.

ODPD (Organization for the Defense Prisoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)