Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) marchează, alături de comunitatea internațională, Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor (IDDR), instituită de Organizația Națiunilor Unite și celebrată anual pe 13 octombrie, cu scopul de a crește conștientizarea cu privire la riscurile de dezastre și de a promova acțiuni concrete pentru reducerea impactului acestora.
Inițial, în perioada „Deceniului pentru Reducerea Dezastrelor Naturale”, s-a stabilit ca această zi să fie în a doua miercuri a lunii octombrie; mai târziu s-a fixat ziua de 13 octombrie (n.r. potrivit Rezoluției 64/200 din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite) pentru a asigura o dată stabilă. Prin această zi, ONU și organismele internaționale urmăresc să evidențieze eforturile depuse de comunități, guverne și organizații pentru reducerea vulnerabilităților și adoptarea unor politici de reziliență. Această zi reprezintă un prilej de reflecție pentru reamintirea angajamentelor, evaluarea progreselor și asupra modului în care putem preveni și diminua efectele dezastrelor naturale sau provocate de om, prin educație, planificare responsabilă și solidaritate la nivelul comunităților. Dezastrele nu pot fi întotdeauna evitate, însă pregătirea și prevenția pot salva vieți, pot proteja locuințe și pot asigura continuitatea comunităților.
Pentru anul 2025, Oficiul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscului la Dezastre (UNDRR) a stabilit tema: „Fund Resilience, Not Disasters”-„Finanțează reziliența, nu dezastrele”. Pe acelasi subiect este și tema principală de pe Globală Globală pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (Global Platform for Disaster Risk Reduction 2025)–„Every Day Counts, Act for Resilience Today”-„Fiecare zi contează, acționează pentru reziliență astăzi”. Această temă subliniază necesitatea unei schimbări decisive, în loc să intervenim doar după ce se produce un dezastru, este mai eficient și mai responsabil să investim din timp în capacitatea de rezistență (reziliență) a comunităților: infrastructuri durabile, educație preventivă, planificare urbană responsabilă și protejarea mediului.
Resursele financiare pentru reziliență trebuie să transforme modul în care investim: orice proiect de dezvoltare trebuie să aibă la bază o evaluare clară a hazardelor și a vulnerabilităților. De multe ori, cheltuielile pentru reducerea riscurilor (prevenție, adaptare) sunt neglijate în planurile naționale și locale, deși eficiența lor este mai mare decât costurile generate de distrugeri. Din păcate, în goana după profit rapid, mulți dezvoltatori și antreprenori ignoră criteriile de siguranță, alegând materiale ieftine și soluții de compromis care pun în pericol vieți omenești. Investițiile responsabile ar trebui să aibă în centru nu doar câștigul economic, ci protejarea comunităților. Studiile internaționale arată că fiecare unitate monetară investită în prevenție economisește de șapte ori mai mult în daunele evitate. De exemplu, raportul pentru 2025 estimează că impactul real ale dezastrelor poate fi de circa 11 ori mai mare decât costurile raportate direct: distrugeri de locuințe, infrastructură, mijloace de trai și pierderi de vieți omenești, incluzând și efectele indirecte: dislocări, pierderi de productivitate, degradarea mediului, pierderi la nivel de ecosystem. Prevenirea este o investiție în viață, siguranță și dezvoltare durabilă.
Schimbările climatice, urbanizarea accelerată și degradarea mediului fac ca dezastrele naturale să devină tot mai frecvente și tot mai severe. În fiecare an, milioane de oameni din întreaga lume sunt afectați de inundații, valuri de căldură, secete, alunecari de teren, incendii de vegetație sau cutremure, iar impactul social și economic al acestor evenimente se resimte timp de decenii. Exploatarea neplanificată a teritoriilor, urbanizarea necontrolată și degradarea mediului agravează vulnerabilitatea la dezastre. O investiție făcută înainte-în proiecte de reziliență, infrastructură adaptată, sisteme de avertizare-adesea produce beneficii mult mai mari decât costurile economice ale unui eventual dezastru. Un vechi principiu al protecției civile spune:„Un hazard devine dezastru doar atunci când lovește o comunitate nepregătită.” Reducerea riscurilor de dezastre este integrată într-o serie de instrumente globale, cum ar fi Cadrul Sendai 2015–2030, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG-uri) etc.
Cum ar funcționa „reducerea riscului de dezastre” (Disaster Risk Reduction-DRR) în practică? „Reducerea riscului de dezastre” este un concept care cuprinde întregul spectru de acțiuni menite să prevină, să limiteze sau să atenueze efectele negative ale hazardelor asupra comunităților. Câteva exemple concrete, la nivel instituțional și la nivel individual, ar fi:
- Sisteme de avertizare timpurie-Instalarea de sisteme care să alerteze populația cu privire la fenomene extreme iminente astfel ca lumea să poată reacționa la timp.
- Infrastructură rezilientă-Construcția de clădiri, drumuri, poduri și utilități care să reziste la hazardele specifice: rezistență la cutremure, drenaj bun în zone inundabile, coduri stricte de construcție etc.
- Planificare urbană adaptată-Evitarea construirii în zone de risc (inundații, alunecări de teren), crearea de zone verzi care absorb apa, zone tampon etc.
- Protejarea ecosistemelor-Pădurile, zonele umede, vegetația contribuie la reducerea eroziunilor, absorbția apei etc. Conservarea lor este parte din strategia de reducere a riscurilor.
- Educație și conștientizare-Școli, comunități și instituții care organizează simulări, campanii și sesiuni de instruire cu privire la ceea ce trebuie făcut înainte, în timpul și după un eveniment.
- Guvernare și integrarea riscului în decizii-Asigurarea că planurile de dezvoltare, bugetele, politicile regioonale țin cont de riscurile existente-adică se face evaluarea riscurilor și se integrează soluții de adaptare și reziliență.
Dincolo de cifre, fiecare dezastru înseamnă vieți omenești pierdute, familii dezrădăcinate și comunități slăbite. De aceea, responsabilitatea de a reduce riscurile aparține tuturor-autorităților, instituțiilor, organizațiilor și fiecăruia dintre noi. La nivel individual, fiecare persoană poate contribui printr-o mai bună informare, pregătirea unui plan familial de urgență și participarea activă la exerciții și acțiuni comunitare. Ce poate face fiecare dintre noi?
- Informare locală: află ce riscuri (cutremur, inundații, alunecări etc.) există în zona ta.
- Plan de urgență familial: un punct de întâlnire, un contact de rezervă, cine face ce.
- Kit de supraviețuire: apă, alimente neperisabile, lanternă, radio, baterii, trusă de prim-ajutor, copii ale documentelor importante.
- Discuții cu cei din jur: comunicare cu vecinii, prietenii, familia, implicare în comunitate.
- Participări la simulări și activități de pregătire: în școli, asociații locale, organizații neguvernamentale etc.
Peste 160 de țări marchează anual această zi, reafirmând un angajament comun: siguranța și reziliența se construiesc împreună. OADO se alătură acestor eforturi, subliniind importanța cooperării între autorități, societatea civilă și cetățeni. Fiecare acțiune-de la o decizie administrativă corectă la un gest individual de prevenție-contribuie la protejarea vieților și la construirea unui viitor mai sigur pentru toți. Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor este mai mult decât o dată simbolică-este o ocazie de a ne reaminti că pregătirea, prevenirea și solidaritatea pot salva vieți și pot face comunitățile mai rezistente. Într-o lume aflată în schimbare rapidă, educația, planificarea și acțiunea responsabilă devin nu doar necesare, ci vitale. Nu putem opri dezastrele, dar putem preveni tragedia, prevenția salvează vieți, reziliența ne unește.
Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite (Organization for the Defense of Human Rights-Unites Nations)
Poland Anti -Terrorist Symposium 2025 (album foto)
Articol asociat
Notă. Articolele Prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
