Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe) prezent la Sesiunea de lucrări științifice a Asociației „Pro Basabia & Bucovina” întitulată „35 de ani în serviciul națiunii române” cu lucrarea „Strigătul lui Iorga: „Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem!”” (Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, „Chevaler de l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Prima afirmație pe care o voi face, afirmație care aș vrea să fi fost rostită de fiecare dată când membri acestei prestigioase Asociații au organizat o cerebrare, o comemorare, un eveniment de neuitare și de neuitat, este aceasta, o afirmație-program: Asociația culturală Pro Basarabia și Bucovina, care de 35 de ani se află în serviciul Națiunii Române, este moștenitoarea marilor noștri înaintași, de la Eminescu și Iorga la sfinții închisorilor, martiri ai ideii naționale, care au luptat cu pana și cuvântul pentru dreptatea românităţii, a românismului, aducându-se pe ei înşişi jertfă.

Strigătul lui Iorga: „Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem!” este o secvenţă din interpelarea istoricului şi omului politic Nicolae Iorga, în şedinţa Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940, ţinută ca urmare a Ultimatumului sovietic, din noaptea de 26-27 iunie, prin care Moscova cerea României să părăsească Basarabia şi nordul Bucovinei^[1]. În acea noapte, au votat pentru respingerea ultimatumului sovietic doar şase oameni politici: Ştefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Victor Iamandi, Nicolae Iorga, Traian Pop, Ernest Urdareanu. A doua zi, 28 iunie, la ora 11h00, Gheorghe Davidescu, ambasadorul nostru la Moscova, avea să-i comunice lui Molotov, ministrul de externe sovietic că „Guvernul român, pentru a evita gravele urmări ce le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic.”

Acesta a fost necrologul diplomatic pentru Basarabia şi Bucovina. Pe de altă parte, se pare că „blestemul” lui Iorga ar fi avut un anume efect asupra istoriei ulterioare, dar din lipsă de probe concludente, îl vom considera doar un exerciţiu retoric. Ştim că în 1918, Dumnezeul popoarelor, pe care îl invoca Eminescu, ne-a dăruit o minune: Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Patria Mamă. Dar Marea Unire a durat numai 22 de ani. Poate doar iluştri clasici greci, Eschil, Sofocle şi Euripide; sau poate doar Shakespeare ar fi reuşit să transpună în tragediile lor suferințele istorice, de neînchipuit, trăite de înaintașii noștri din România odinioară Mare. Și, totuși, sunt convins că aceste genii universale nu ar fi reușit să compună decât niște piese anodine, pentru că le lipseau limba românească și lacrimile românilor, rănile, rugăciunile, blestemele, credința și nădejdile lor îngropate  în pământurile înstrăinate. Astăzi, noi cei care ne-am adunat aici, într-un spațiu simbolic, emblematic, Ministerul Culturii, repetăm, cred, mental și simbolic gestul și rostirea lui Nicolae Iorga.

Ne amintim, trebuie să ne amintim și să recitim cuvintele cu care Nicolae Iorga își inaugura în 1912 studiul intitulat Basarabia noastră. Scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către ruşi. „Deschidem această carte–scria el -, menită să arate viaţa curat românească a Basarabiei timp de atâtea veacuri până la anul nenorocit al răpirii, 1812–de care ne amintim astăzi cu durere adâncă, dar nu fără speranţe, la o sută de ani după această pierdere naţională”^[2].

După încă o sută de ani, noi cei strânși aici, astăzi, putem reciti și recunoaște cu tristețe-pentru că până și durerile colective se cicatrizează, într-un târziu-că visul reîntregirii noastre, constrâns de prioritatea altor idealuri mult mai înalte, s-a dovedit a fi o fantasmă utopică. Aș vrea să-l invoc încă o dată și mai mereu, pe Eminescu, Sfântul nostru cu o singură biserică: România. Cuvintele lui nu s-au pierdut. Sunt încă vii și vibrează. Eminescu va fi perceput, sper, azi și întotdeauna ca fiind contemporanul nostru, managerul conștiinței noastre istorice și politice, în ciuda decalajului temporal: „A rosti numele Basarabia–scria Poetul, pe atunci în vârstă de 28 de ani–e una cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti. Numele Basarab şi Basarabeni există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă”^[3].

• De aceea credinţa lui profundă era că „Basarabia face parte din misiunea noastră istorică, prin încredinţarea Europei”. Este o idee, argumentat și energic susținută în articolele din Timpul, parțial transpuse într-o scriere mai rar citată, Bucovina şi Basarabia: „Chiar dacă ar fi trecut cu vederea importanţa istorică, economică şi strategică a acestei rămăşiţe din vatra Moldovei, Românii nu puteau uita că Europa le-a încredinţat-o şi că nu se poate un preţ, cu care le-ar fi iertat s’o înstrăineze”^[4].
• În altă parte, Poetul național, „poetul nepereche a cărui operă învinge timpul”, după cum suna metafora clasică a lui George Călinescu, reia the basic idea, cu o forță inspirațională inegalabilă:  „Acest petec de pământ, pe care [unii n.n.] ar voi să-l sacrificăm prieteniei noastre cu Rusia, nu are pentru noi nici un echivalent în lume. El însemnează misiunea noastră istorică, tăria noastră”^[5].

Eminescu, la fel ca toți românii de atunci, a pierdut pariul cu istoria. Evacuarea fără luptă a Basarabiei şi a nordului Bucovinei a reprezentat un episod tragic pentru România şi pentru Armată. Imaginea abandonării unei provincii istorice a României influenţează negativ, chiar și astăzi, mentalul colectiv. Într-un Raport al Marelui Stat Major se arăta că „pierderea Basarabiei şi Bucovinei, precum şi toate samavolniciile la care sunt supuşi fraţii rămaşi peste frontieră, trebuie să constituie pentru fiecare român liber, tot atâtea imbolduri pentru o muncă nepregetată în vederea reconstrucţiei fruntariilor ţării Românei Mari, purtată în sufletul nostru, trebuie să rămână idealul scump al tuturor năzuinţelor româneşti”^[6].

Concluzia expozeului nostru, scris la peste un veac de la acele evenimente tragice, nu își poate permite să schimbe nici măcar o virgulă din Raportul Marelui Stat Major. Așadar, „Românei Mari, purtată în sufletul nostru, trebuie să rămână idealul scump al tuturor năzuinţelor româneşti”.

Bibliografie

• ^[1] Nicolae Iorga, Jurnalul ultimilor ani 1938-1940. INEDIT, București, Editura Humanitas, 2019, p.115.
• ^[2] Nicolae Iorga. Basarabia noastră. Scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către ruşi. Vălenii-de-Munte. Editura și tipografia Societății „Neamul românesc”. 1912. p.1.
• ^[3] Eminescu..  „Basarabia”: I. Numele şi întinderea ei. (Timpul, 3 Martie 1878). Mihai Eminescu. Bucovina şi Basarabia. Studiu istorico-politic. Editat de I. Creţu. Bucureşti. 1941.
• ^[4] Idem, ibidem, p. 163.
• ^[5] Eminescu, Opere, vol. II, p. 256.
• ^[6] Arhivele Militare Române, fond Marele Stat Major – 948, dos. nr. 1172, f. 91.

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/282581-2/

Articol asociat

Sesiunea științifică a DIS (Divizia de Istorie a Științei) a CRIFST (Comitetului Român de Istoria & Filosofia Științei & Tehnicii) al Academiei Române. Lucrarea „Solomon Marcus despre „Podurile” sale între Matematică, Artă, Muzică și Știință”” (Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, „Chevaler de l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze). „Matematica judiciară” – Aplicații ale matematicii la studiul dosarelor criminale de mare anvergură și complexitate (Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului, Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights in the Rank of Knight – United Nations)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului