Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Sincer să fiu, niciodată nu am văzut un laborator școlar/universitar de biologie care să mă impresioneze la modul pozitiv. Motivele sunt 100, și nu e cazul să le analizez aici. E mai interesant să creionez o cale spre realizarea unui laborator interesant, care se poate crea în mod realist în contextul de la noi. Un laborator de acesta poate să fie orientat mai mult către:
- 1.) aspecte naturalistice, de sistematică faunistică, botanică, etologie șamd sau mai mult către
- 2.) aspecte fiziologice/biochimice, plin de eprubete, substanțe chimice variate șamd. Cred că îți este clar care variantă aș alege
Decât o colecție de plante uscate, mai bine plante vii. Când sunt uscate în ierbar, plantele își pierd enorm de mult din partea care le face atractive, culori, mirosuri, ce simți dacă atingi frunzele, petalele, tulpina; își pierd frumusețea lor temporară și evident trecătoare, adică trec în ceva lume cvasi-atemporală dar asta se petrece prin pierderea sensului lor. Poate că un ierbar, cu câte un exemplar din plantele zonei este și el acceptabil sau de dorit, încât să se poată prezenta variate aspecte floristice; o variantă este de a face un ierbar împreună, adică să fie o activitate de grup care să implice elevii/studenții. Dar esența, focusul clar trebuie să cadă pe exemplare vii. Experimente simple cu germinarea semințelor de variate feluri, observarea dezvoltării plantelor; un colț cu specii de cactus și plante suculente; câteva exemplare de plante carnivore; un terariu cu mușchi, licheni și ferigi; probe biologice proaspete aduse din teren; multe ieșiri în natură, chiar dacă doar în parc sau în curte, pentru a observa exemplare de plante în lumea lor.
Ce este de evitat? Cred că în epoca actuală este oarecum ciudat și anacronic să ai laborator școlar cu exemplare ale unor specii de aninale conservate în formol sau alcool; sau organe umane; fetuși, placente în formol. Un insectar pare oarecum mai decent, dar și acesta este cam la limită; a avea astfel de cutii, dar nu expuse masiv la vedere ci scoase la analizat pe rând, spre exemplu o cutie cu coleoptere reprezentative ale zonei, alta cu fluturi de zi din speciile comune, alta cu fluturi de noapte, alta cu ceva exemple de libelule șamd. La fel, cred că a trecut vremea animalelor împăiate în astfel de locuri; orice ai face cu ele o să arate cam groaznic, prăfuite, neîngrijite și horror. Așa că locul lor e la muzee de științe ale naturii, din Sighet, la Cluj, până la Antipa, unde există personal care să țină pe linie de plutire.
Mai adecvat este să existe câteva acvarii/acvaterarii/vivarii în care să fie prezentate aspecte legate de niște specii. Evident nu e cazul să ai varani sau cobre ca să impresionezi–ci cele mai simple specii ale locului, de la melci de apă la specii terestre, de la hidra de apă dulce la 2 păstrăvi, de la ceva insectă adusă din curte care să fie observată apoi eliberată șamd. Ce exerciții se pot face? O idee bună poate să fie crearea în grupuri de elevi/studenți a unei celule mari cât un perete, cu organite celulare desenate separat, cu expicații despre funcțiile acestora. De fapt ai putea face 3 celule, una procariotă, una eucariotă animală și una eucariotă vegetală. Plus un virus. Cred că ar rămâne bine întipărit în memoria celor prezenți.
La fel ar putea să fie dezvoltate planșe de astea uriașe pe care să fie atașate mici desene, care să prezinte prin speciile din zonă câte un ecosistem, spre exemplu apă stătătoare, apă curgătoare, pădure de stejar, pădure de fag, pădure de molid, stâncărie șamd. Poate că mai interesant este dacă îl legi de anumit loc, spre exemplu la Sighet se poate face un panou/planșă cu lacul Teplița, un panou cu cursul Izei la Sighet, pădurea de stejar de la Ocna Șugatag, făgetul de pe Gutin șamd. Foarte multe materiale didactice ar putea să fie de facto dezvoltate împreună cu elevii/ studenții. Altfel ar percepe sensul lor decât dacă sunt chestii statice prezentate unidirecțional.
Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.
Bibliografie
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea I)
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea a II-a)
- Grindul Lupilor–o minune a naturii incredibil de frumoasă
Articol asociat
Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
[…] Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Laboratorul de … […]