


Pe data de 10 decembrie 2024, a avut loc ceremonia organizată de Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), prilejuită de celebrarea Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, un eveniment marcat prin solemnitate, emoție și solidaritate. Manifestarea s-a desfășurat la Monumentul Drepturilor Omului din București, un simbol al sacrificiului și al luptei pentru libertate și demnitate umană. Evenimentul a debutat cu intonarea imnului național, interpretat de Fanfara Brigada 30 Mihai Viteazul, urmat de un tedeum oficiat de preoți pentru a aduce un omagiu eroilor care și-au dedicat viața apărării drepturilor fundamentale ale omului .
Un moment de profundă reculegere a marcat memoria celor care au plătit prețul suprem în lupta pentru democrație, dreptate și libertate. Participanții au depus coroane de flori la monument, un gest de respect și recunoștință față de cei care au făcut posibil ca drepturile omului să devină o realitate în societatea noastră. Ceremonia a fost îmbogățită de discursurile inspiraționale susținute de membri și reprezentanți ai organizației noastre din țară și din străinătate. Reprezentanți ai filialelor din Craiova, Sibiu, Iași, Brașov, Constanța, alături de colegi din Los Angeles și Georgia din Statele Unite, Armenia, Franța, Turcia, Moldova, Slovacia și Bulgaria au evidențiat importanța Declarației Universale a Drepturilor Omului și angajamentul OADO de a veghea asupra respectării acestor principii fundamentale.
Fiecare vorbitor a adus în fața publicului un mesaj unic, subliniind nu doar realizările obținute de-a lungul anilor, ci și provocările pe care le întâmpinăm în continuare. De la protejarea libertăților individuale la apărarea grupurilor vulnerabile, discursurile au reafirmat angajamentul organizației pentru justiție și echitate. Ceremonia din acest an a reunit oficialități, reprezentanți ai autorităților locale și internaționale, membri ai misiunilor diplomatice și parteneri ai OADO. Împreună, am demonstrat că lupta pentru drepturile omului este un efort comun, care transcende granițele și aduce laolaltă oameni din toate colțurile lumii.
Depunerea coroanelor de flori, acompaniată de solemnitatea momentului de reculegere, a transmis un mesaj puternic de solidaritate și respect pentru trecut, dar și un angajament pentru viitor. Evenimentul nu a fost doar un omagiu adus eroilor, ci și o chemare la responsabilitate. În fața provocărilor globale, este datoria noastră să apărăm și să promovăm drepturile fundamentale ale omului, să fim vigilenți și să nu lăsăm nedreptățile să treacă neobservate.
Deși vremea a fost neprielnică, cu ploaie constantă și un cer mohorât, participanții nu s-au lăsat descurajați. Înarmați cu umbrele și cu multă determinare, cei prezenți au stat până la final, demonstrând prin acest gest că respectul și solidaritatea pentru drepturile omului transcend orice dificultate. Chiar dacă natura nu a fost de partea noastră, spiritul evenimentului a rămas neclintit, iar prezența numeroasă a întărit mesajul de unitate și angajament al comunității.
Ziua Internațională a Drepturilor Omului 2024 a fost, așadar, un prilej de reflecție, dar și de reafirmare a angajamentului nostru. OADO își continuă misiunea, iar evenimentul de pe 10 decembrie a demonstrat că suntem mai uniți și mai determinați ca niciodată să luptăm pentru demnitate, egalitate și libertate. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi și au făcut posibilă această celebrare memorabilă!
Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Redactat de către Cătălin Asavinei, jurist, asistent-atașat de presă OADO, Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora-România) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)
Articolele lui Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Nota redacației. Ziua de 10 decembrie este Ziua Drepturilor Omului, care marchează aniversarea adoptării Declarației universale a drepturilor omului în 1948. Această zi reprezintă o ocazie de a aminti că drepturile omului sunt universale, indivizibile, inalienabile, interdependente și interconectate. Promovarea și apărarea lor reprezintă un imperativ pentru menținerea demnității umane. În același timp, respectul autentic pentru drepturile omului și respectarea acestora sunt indispensabile pentru pace, democrație și dezvoltare durabilă. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze, să atragă atenția și să ia măsuri decisive în cadrul forurilor internaționale pentru a combate și a preveni încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora, precum și pentru a sprijini inițiativele internaționale de tragere la răspundere a tuturor celor care comit încălcări și abuzuri.
În cadrul Planului de acțiune privind drepturile omului și democrația 2020-2024, UE folosește gama largă de instrumente de care dispune pentru a susține și a promova drepturile omului în întreaga lume. Printre acestea se numără cooperarea bilaterală și multilaterală în domeniul drepturilor omului, impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului, precum și sprijinirea de programe și proiecte în cadrul programului tematic privind drepturile omului și democrația 2021-2027. Uniunea Europeană susține și sprijină apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile din întreaga lume.
Articole asociate
Nota redacției (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] „Omagiu și Solidaritate” la Ceremonia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului –… […]
[…] „Omagiu și Solidaritate” la Ceremonia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului – 10 Decembr… […]
[…] „Omagiu și Solidaritate” la Ceremonia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului – 10 Decembr… […]