Acasă Parcuri - rezervații naturale - păduri cu vegetație forestieră Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Educație despre biodiversitate...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Educație despre biodiversitate – Grădina Morii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lengyel

Sighet–Parcul Grădina Morii, râul Iza și baza dealului Solovan, 3 grupuri de elevi cu vizite de 2,2h și 1h; în total cca 50 de elevi de la două licee. Pe 30 martie 2026–2 elevi de la Butterfly Club; 16 elevi de la Forest Eco Club. Pe 31 martie 2026–circa 20 de elevi de la Butterfly Club. Am observat și am discutat despre 4 specii de arbori, o specie de liană, o ciupercă, o specie de insectă, 22 de specii de păsări, 2 specii de mamifere.

Introducere despre citizen science: ce am dori să cunoaștem despre locurile acestea. Dintre plante am putea cunoaște arbori, ferigi, mușchi, plante ierboase cu flori, liane. Licheni. Ciuperci, un regn aparte. Dintre nevertebrate am putea cunoaște diversitatea de anelide (râme, lipitori, tubifex etc), gasteropode (melci cu cochilie și limacși), diplopode, chilopode, crustacee (acvatice precum racii, răcușori sau terestre precum izopodele), arahnide (păianjeni) etc. Diversitatea insectelor, de la fluturi (de zi și de noapte), coleoptere (rădașcă, buburuze, croitori, cărăbuși etc), ortoptere (lăcuste, cosași, greieri), libelule, himenoptere (bondari, albine, viespi), diptere (spre exemplu muște colorate), heteroptere (ploșnițe de apă, ploșnițe de uscat), trichoptere, plecoptere, efemeroptere. Diversitatea de pești din Iza, amfibieni (tritoni, salamandre, broaște), reptile (șopârle șerpi) ale locului. Păsările cuibăritoare, cele care ne vizitează în timpul migrației, oaspeții de iarnă. Diversitatea de micromamifere (cârtițe, arici, veverițe, pârși, lilieci etc). Adică, am avea ce vedea, dacă am aloca timp și energie.

În privința plantelor am discutat un pic despre laricele (Larix decidua) plantat pe dealul Solovan, imediat mai sus de izvorul de la trecerea peste pod; este singurul conifer de pe la noi care are frunze căzătoare, golaș iarna–acum e la începutul începutului înverzirii. În parc am discutat despre diferența dintre molid (Picea abies) și pinul silvestru (Pinus sylvestris) prezent aici; castanii sălbatici (Aesculus hippocastanum)–foarte bine reprezentați. Am văzut cum iedera (Hedera helix) urcă pe copaci. Dintre ciuperci am remarcat iasca (Fomes fomentarius) prezentă pe câțiva arbori.

Era vreme destul de rece, mohorâtă; insectele erau destul de inactive; am putut semnala o singură specie, o mică insectă strident colorată, contrastantă negru cu roșu, este vaca-domnului (Pyrrhocoris apterus); cum începe să fie un pic mai cald primăvara, ele apar să stea la soare pe trunchiuri; face parte dintre ploșnițe (Heteroptera). Am mai văzut și un bondar dar a intrat în ceva gară din pământ înainte de a putea detecta caracteristici de specie.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Educația naturalistică la modul ideal – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Ne-am uitat după păsări, le-am observat cu binoclu, le-am ascultat cântecele live și online de pe telefoane. Dintre speciile de rate sălbatice, vedem în parc rața sălbatică mare (Anas plathyrhynchos); trec în zbor deasupra nostră 3 exemplare, un mascul plutește pe apa Izei, o pereche o vedem la malul apei– masculul frumos colorat cu irizații metalice și femela cafenie-ternă. Singura pasăre răpitoate pe care am avut ocazia să o observăm a fost un uliu porumbar (Accipiter gentilis); trecea pe deasupra noastră, peste nivelul arborilor din parc, urmărit de un corb.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Botanica naturalistică (Ragaria vesca–fragi de pădure, Asplenium scolopendrium–feriga limba-cerbului, Alliaria petiolata–usturoița, Orchis mascula–orhideea purpurie timpurie, Petasites hybridus–captalan, Trifolium repens–trifoi alb)

Păsări de pe trunchiuri: ciocănitori, ghionoaie, țiclean, cojoaică. Prin perioada de primăvară auzim prin parc ciocănitori care bat darabana, lovind repede cu ciocul, la modul repetat, crengi care rezonează–semnal de ocupare a teritoriului. Dintre speciile de ciocănitori am observat ciocănitoarea pestriță mare și ghionoaia verde. Ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopus major) își sapă cuib în trunchiul unui arbore de pe la mijlocul parcului. Ghionoaia verde (Picus viridis) o auzim de mai multe ori, apoi o și vedem de aproape.

Dintre păsările care își duc viața pe scoarța copacilor am văzut câteva exemplare de țiclean (Sitta europaea)–specie pe care am și auzit-o cântând și am văzut și o scorbură cu intrarea strâmtată cu noroi–opera acestei păsări, precum și o cojoaică (Certhia familiaris).

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Laboratorul de biologie cu scop educațional” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Corvidele sunt destul de bine reprezentate în parc. În aceste două zile am observat corbul, cioara de semănătură, cioara grivă, stăncuța, gaița, coțofana. Gaiță (Garrulus glandarius) e prezentă în câteva exemplare, o pereche începea să își facă cuib într-un tuia de lângă dig. Corbul (Corvus corax) îl vedem de câteva ori, probabil are cuib prin zonă; în anii trecuți avea sigur cuib în parc. Cioara grivă (Corvus cornix) este reprezentată de câteva perechi, poate 2-3. Stăncuța (Corvus/Coloeus monedula) o vedem pe la scorburile de la un arbore rupt din partea sud-estică a parcului–aici își fac cuiburi cele câteva perechi. Coțofana (Pica pica) a zburat deasupra noastră, sigur cuibărește prin desișurile de tufe de la malul apei, amonte de parc. Au fost numărate 43 de cuiburi de cioară de semănătură (Corvus frugilegus), grupate în două zone mai compacte/colonii având distanța de circa 50 de metri între ele; ai putea zice că este aceeași colonie, cu două zone de concentrare a cuiburilor; a fost găsită și o parte din coaja unui ou de cioară din care a ieșit puiul; alte exemplare își construiau cuibul doar acum, ceea ce arată un oarecare decalaj între perechi, unele își construiesc cuib, altele au deja pui.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație Ecologică – în lumea reală”– cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Dintre speciile de pițigoi, cel mai bine reprezentat este pițigoiul mare (Parus major); îl auzim cântând în multe locuri; pițigoiul sur (Parus palustris) a fost observat de noi pe arbori de lângă podul peste Iza, pe partea dinspre Sighet. Pițigoiul codat (Aegithalos caudatus) a fost observat în mai multe locuri, probabil că o pereche își face cuib în ceva molid tânăr de lângă bistro.

Graurul (Sturnus vulgaris) cânta în multe locuri, cu mișcarea tipică a aripilor în timpul performanței. Cocoșarul/Sturzul de iarnă (Turdus pilaris) este bine reprezentat numeric în parc, le auzim, le vedem, am observat și pereche care începea să își construiască cuibul; în trecut această specie era prezentă pe la noi doar iarna, iar în secolul 20 a devenit larg răspândită și vara, cuibărind în colonii laxe consistente. Cinteza (Fringilla coelebs) o vedem pe crengi, pe sol în căutatre de hrană, masculi care au început să cânte, să se bată între ei la limite de teritoriu; sticlete (Carduelis carduelis) a fost auzit o singură dată.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educația naturalistică și Citizen Science” (Science Citoyenne/La science participative/Știința participativă) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Codobatură albă (Motacilla alba) putem vedea la malul apei, dar și pe la casele de lângă parc pe unde își caută loc pentru cuib, sau prin pajiști în căutare de hrană. Sunt în zonă câteva perechi de guguștiuc (Streptopelia decaocto), o pasăre care și-a extins arealul spre zonele noastre pe la mijlocul secolului 20, venid dinspre balcani. Prin preajma hotelului și a caselor vedem exemplare de vrabie de casă (Passer domesticus); acestea cuibăresc prin găuri din pereți, mici nișe pe sub streașină șamd; un mascul curtează insistent o femelă, dar ea nu se lasă impresionată, îl respinge destul de agresiv.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Citizen science – păsările, țânțarii și buburuzele” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Dintre mamifere pe baza mușuroaielor proaspete din două locuri am constatat prezența cârtiței (Talpa europea); veverița (Sciurus vulgaris) a fost observată în mai multe locuri, pe arbori din parc, pe sol, printer tufele de la baza dealului Solovan; pe un arbore de lângă pozul peste Iza, un exemplar consuma o nucă și era prea prins de plăcerea activității așa încât elevii au putut să o observe de aproape, de la câțiva metri.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Citizen science – fluturii Monarh”