Acasă Cercetare Științifică Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și...

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Dimensiunea economică și financiară a contractului a fost analizată în 2024, în teza sa de doctorat. de către Asist. dr. Alexandru-Valentin Varvara de la Universitatea Apollonia din Iași, în care acesta atrage atentia asupra motivației și importanței cercetării în contextul actual legat de această tematică, într-o eră în care economia globală este supusă unor schimbări rapide și adânci, iar analiza aspectelor economice și financiare ale contractelor capătă o importanță deosebită. Motivația din spatele acestei cercetări provine din recunoașterea faptului că contractele joacă un rol fundamental în structurarea și reglementarea tranzacțiilor economice și financiare la nivel mondial. Cu toate acestea, pe măsură ce mediul economic și juridic evoluează, apar noi provocări și oportunități în ceea ce privește interpretarea, implementarea și aplicarea contractelor în diverse contexte și industrii. Importanța acestui domeniu de cercetare este amplificată de complexitatea și diversitatea tranzacțiilor economice și financiare în care sunt implicate contractele. De la tranzacții comerciale obișnuite până la contracte complexe de investiții și finanțare, contractele reglementează relațiile dintre părțile implicate și stabilesc termenii și condițiile care guvernează aceste tranzacții. Într-o lume interconectată și globalizată, în care capitalul, bunurile și serviciile circulă rapid și fără limite, este esențial să înțelegem modul în care contractele influențează distribuția resurselor, creșterea economică și stabilitatea financiară. De asemenea, impactul social al contractelor nu poate fi subestimat. Contractele de muncă, de exemplu, nu numai că reglementează relațiile dintre angajatori și angajați, ci și influențează veniturile, condițiile de muncă și nivelurile de trai ale indivizilor și familiilor. În plus, contractele publice și achizițiile guvernamentale pot avea un impact semnificativ asupra infrastructurii, serviciilor publice și alocării resurselor publice. În lumina acestor considerente, investigarea aspectelor economice și financiare ale contractelor devine esențială pentru dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde a modului în care acestea influențează economia, societatea și bunăstarea umană în ansamblu. Această cercetare poate servi drept fundament pentru elaborarea unor politici și reglementări mai eficiente în domeniul contractual, având ca scop promovarea unei creșteri economice durabile, echitabile și incluzive. Prin urmare, este crucial să continuăm să explorăm și să analizăm rolul și impactul contractelor în contextul actual, abordând provocările și oportunitățile într-un mod cuprinzător și interdisciplinar.”

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Ca si în învățământul universitar din România, „Dimensiunea economică și financiară a contractelor” face parte și în învățământul superior francez (cu raracter juridic), în principiu, din Dreptul Civil (materia obligațiilor și a contractelor), respectiv, din Dreptul Comercial (sau Dreptul Afacerilor). În funcție de contextul specific în care este analizat contractul, această dimensiune se intersectează și cu alte ramuri ale dreptului:

Dreptul Privat

  • Drept Civil. Reglementează regulile generale ale contractelor, prețul ca element esențial, publicitatea, executarea în natură sau prin echivalent (despăgubiri) și clauzele penale.
  • Drept Comercial/Dreptul Afacerilor. Guvernează contractele între profesioniști, axate pe profit, creditare, leasing, francize și mecanisme de plată complexe.

Dreptul Public și Specializat (Intersecții Financiare)

  • Drept Fiscal. Determină modul în care sumele din contract sunt impozitate, taxate (TVA) și declarate la stat.
  • Drept Bancar și Financiar. Reglementează contractele de credit, ipotecile, dobânzile, garanțiile bancare și operațiunile cu instrumente financiare.
  • Dreptul Achizițiilor Publice. Controlează dimensiunea financiară (buget, preț, ajustări de tarife) a contractelor încheiate între stat și companii private.

Les études de droit en France – Avocats & Magistrats (Studii de drept în Franța – Avocați și Magistrați) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor este analizată în dreptul francez prin intermediul conceptului de „economie contractuală”, elaborat de judecător. În doctrinele universitare (franceze), aceasta se referă la echilibrul general al obligațiilor și la raționalitatea schimbului, reconciliind libertatea contractuală cu cerința justiției comutative. Această dimensiune este structurată în jurul mai multor axe doctrinare:

  • Echilibrul obligațiilor (prestațiilor)

Economia contractuală implică o interdependență a obligațiilor. Așa cum a fost teoretizat de specialiștii în drept civil, cauza și obiectul contractului justifică funcția sa economică-schimbul de bogății. Specialiștii în drept se asigură că respectivul contract nu creează un dezechilibru semnificativ, principiu consolidat de articolul 1171 din Codul Civil (rezultat din reforma dreptului contractelor), care penalizează clauzele abuzive din contractele de adeziune.

  • Integrarea analizei economice

Sub influența analizei economice a dreptului, cadrele universitare franceze (dar și francofone) consideră contractul nu doar un act de voință unilaterală, ci și un instrument de gestionare a riscurilor. Obiectivul este de a maximiza valoarea economică a schimbului, ținând cont în același timp de asimetriile informaționale și de constrângerile pieței.

  • Protejarea echilibrului în fața evenimentelor neprevăzute

Cercetările științifice s-au intensificat odată cu recunoașterea circumstanțelor neprevăzute (articolul 1195 din Codul Civil Francez). Universitarii analizează modul în care judecătorii pot interveni pentru a păstra echilibrul financiar al contractului atunci când circumstanțe economice neprevăzute fac executarea excesiv de oneroasă pentru una dintre părți.

  • Prețul ca măsură a schimbului

Prețul constituie vectorul financiar fundamental al tranzacției contractuale. Lucrările juridice subliniază cerința ca acesta să fie determinat (articolul 1591 din Codul Civil Francez) sub sancțiunea nulității, stabilind dimensiunea monetară ca element esențial al contractului, în special în vânzări sau în prestarea de servicii. Pentru a aprofunda doctrina juridică contemporană privind raționalizarea intențiilor și echilibrul financiar al schimburilor, poate fi consultată teza despre Economia Contractului sau Analiza Economică a Contractului prin intermediul bazelor de date universitare.

Lucrările universitarilor francezi privind „dimensiunea economică și financiară a contractelor” explorează trecerea de la o perspectivă pur juridică civilă (voința părților, forță obligatorie) la o perspectivă pragmatică, în care contractul este un instrument de optimizare, alocare a riscurilor și reglementare financiară. În doctrina juridică franceză, această analiză este structurată în jurul mai multor concepte cheie și autori de referință. Universitarii francezi abordează „dimensiunea economică și financiară a contractelor” prin două curente principale: analiza juridică (conceptele de economie a contractelor și echilibru financiar) și analiza economică a dreptului (teoria contractelor incomplete și a costurilor tranzacțiilor). Iată principalele lucrări și domenii de cercetare pe această temă:

  • Conceptul juridic de „economie a contractelor”

În dreptul privat francez, specialiștii în drept au adoptat expresia „economie a contractelor” pentru a desemna echilibrul și aranjamentul obligațiilor intenționate de părți. Lucrări academice fundamentale, precum eseul lui Nicolas Mathey (Eseu despre conceptul de economie a contractelor) sau tezele lui Dimitri Houtcieff, analizează acest concept ca un cadru care permite judecătorilor să interpreteze contractele și să penalizeze dezechilibrele. Revista Érudit oferă articole de sinteză, analize ale contribuției epistemologice a economiei contractelor la dreptul francez

  • Dimensiunea economică și financiară a contractului administrativ

În sectorul public, această dimensiune cuprinde echilibrul financiar al delegațiilor de servicii publice (PSD) și al contractelor de parteneriat. Profesori precum Jean-Bernard Auby și Laurent Vidal, în colaborare cu Frédéric Marty, au condus cercetări importante (în cadrul programului „Lege și Justiție”) privind managementul riscurilor și controlul dimensiunii economice și financiare a contractelor publice.

  • Analiza economică a dreptului

Inspirată de lucrările școlii neoclasice și ale economiei instituționale, această abordare tratează contractul ca un instrument de gestionare a riscurilor și a stimulentelor. Cercetarea în limba franceză (în special cea a Centrului de cercetare în economie) se concentrează pe teoria contractelor incomplete, asimetriile informaționale și costurile tranzacțiilor.

  • Dimensiunea financiară a contractelor publice (Drept administrativ)

În dreptul public, dimensiunea financiară este esențială pentru structurile contractuale, în special de la adoptarea pe scară largă a concesiunilor și a fostelor parteneriate public-private (PPP). Laurent Vidal (avocat & enseignant–chercheur/conferențiar la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne), coautor al unor lucrări despre relația dintre drept și economie, analizează echilibrul financiar al contractelor administrative și conceptul de circumstanțe neprevăzute, care permite ajustări financiare ale contractului în cazul în care apar tulburări economice externe. Cercetarea academică se concentrează în mare măsură pe optimizarea fondurilor publice prin clauze de stimulare a performanței financiare în achizițiile publice.

  • Conceptul doctrinar de „economie contractuală”

Noțiunea de economie contractuală se referă la echilibrul general al obligațiilor și obiectivele financiare pe care părțile au intenționat să le atingă la semnare. Printre lucrări majore pot menționa pe cele de pionierat ale lui Philippe Stoffel-Munck („L’abus dans le contract”/Abuzul în contracte) care analizează modul în care judecătorii francezi utilizează acest concept pentru a sancționa clauzele care privează contractul de contraprestația sa financiară. Aceasta este baza jurisprudenței (în special hotărârea Chronopost din 1996, apoi hotărârea Faurecia din 2010) care invalidează clauzele de limitare a răspunderii care contravin obligației esențiale a contractului.

  • Analiza economică a dreptului (EAL) aplicată contractelor

Mai mulți profesori au importat teorii americane de drept și economie și le-au adaptat la dreptul continental, studiind contractele din perspectiva eficienței și a costurilor tranzacțiilor. Yves-Marie Laithier (enseignant–chercheur/profesor la Universitatea Paris Panthéon-Assas), autor al unor studii fundamentale privind dreptul și economia contractelor se concentrează pe alocarea riscurilor financiare în caz de neexecutare și pe conceptul de performanță eficientă. Lucrările  lui Thierry Kirat (CNRS/Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne) sunt legate de dreptul contractelor de economia instituțională, analizând impactul regulilor contractuale asupra securității pieței și a comportamentului agenților economici.

  • Contracte comerciale și reglementare bancară și financiară

Detaliile tehnice financiare i-au determinat pe specialiștii în drept să analizeze contractele ca vehicule financiare autonome. Marie-Anne Frison-Roche (Sciences Po Paris) este o pecialistă recunoscută în dreptul reglementării. Scrierile sale despre dreptul contractelor și reglementarea bancară și financiară demonstrează că contractele nu mai sunt doar bilaterale, ci au devenit instrumentele prin care autoritățile reglementează stabilitatea piețelor financiare și protejează consumatorii de produse financiare. Profesorii  Thierry Bonneau (Universitatea Paris 2/Panthéon-Assas)  și Dominique Legeais au o serie de lucrări despre dimensiunea financiară a contractelor prin studiul obligațiilor complexe (swap-uri, opțiuni, instrumente derivate) în care riscul financiar este chiar obiectul contractului (în casrul dreptului bancar și al instrumentelor financiare)

  • Dimensiunea financiară a contractelor publice (Drept administrativ)

În dreptul public, dimensiunea financiară este esențială pentru structurile contractuale, în special de la adoptarea pe scară largă a concesiunilor și a fostelor parteneriate public-private (PPP). Cercetarea universitară franceză se concentrează în mare măsură pe optimizarea fondurilor publice prin clauze de stimulare a performanței financiare în contractele de achiziții publice.

Notă. În ceea ce privește lucrarea „Contracte și obligații–Definiția și clasificarea contractelor” al profesorului Bruno Petit (la Universitatea Pierre Mendès France/Grenoble–Alpes, adesea în co-autorat cu Sylvie Rouxel), publicată în seria JurisClasseur Civil, reprezintă o referință doctrinară majoră în dreptul civil francez pentru analizarea și definirea cadrului juridic general al contractelor.

Introduction générale au droit - Bruno Petit - 8e édition | Lgdj.fr

Droit des personnes - Bruno Petit, Sylvie Rouxel - PUG

  • Definiția contractului. Conform abordării dezvoltate de specialiștii în drept (în conformitate cu articolele 1101 și următoarele din Codul civil francez) un contract este un acord de voință între două sau mai multe persoane menit să creeze, să modifice, să transfere sau să stingă obligații. O obligație este legătura juridică fundamentală creată de contract, permițând creditorului să solicite debitorului executarea (să dea, să facă sau să nu facă).
  • Clasificări principale. Analiza doctrinară a lui Bruno Petit se bazează pe o clasificare riguroasă a contractelor, esențială pentru determinarea cadrului juridic aplicabil fiecărei situații.
  • a) După formarea contractului. Contract negociat vs. Contract tip (libertate de negociere sau nu). Contract consensual, formal sau real (în funcție de necesitatea unui document scris sau a livrării de bunuri).
  • b) Conform conținutului și obligațiilor create. Bilateral (obligații reciproce) vs. Unilateral (doar o parte este obligată față de cealaltă). Oneros (beneficiu pentru fiecare parte) vs. Gratuit (beneficiu fără contraprestație). Comutativ (obligațiile sunt cunoscute de la început) vs. Aleatoriu (obligația depinde de un eveniment incert).
  • c) Conform duratei executării. Executare instantanee (executată într-un singur act) vs. Executare succesivă (eșalonată în timp).

Prin decretul Președintelui Republicii Jacques Chirac din 4 iulie 2002, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Bruno Petit, profesor universitar agrégé de drept la Universitatea din Grenoble, a fost numit consilier pe lângă Curtea de Casație cu atribuții speciale. Petit consideră în cartea sa că „Începând cu ordonanța din 10 februarie 2016, distincția clasică între obligațiile de a da, de a face și de a nu face nu mai intră în definiția contractului. Contractul se deosebește de angajamentul unilateral care se bazează doar pe voința autorului său. Este interzis acum în principiu ca reprezentantul să contracteze pentru propria sa contabilitate cu reprezentatul. Deși textele actuale consideră în principiu cei doi termeni ca fiind sinonimi, rămâne posibil să se facă distincție între contract și convenție. Definiția contractului se regăsește, atât înainte cât și după reformă, la articolul 1101 din Codul Civil Francez. Conform textului actual, contractul este „un acord de voințe între două sau mai multe persoane, destinat să creeze, să modifice, să transmită sau să stingă obligații”. În ceea ce privește textul anterior, definiția contractului prevedea ca fiind „o convenție prin care una sau mai multe persoane se obligă, față de una sau mai multe alte persoane, să dea, să facă sau să nu facă ceva””.

Les études de droit en France – Avocats & Magistrats (Studii de drept în Franța – Avocați și Magistrați) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Articole asociate

Al XXXVI – lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelența” – 2026. Record de participare – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sarsă sigură de informare). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași). Participarea la congres a Jurnalulul Bucureștiului (Thomas Csinta – director & redactor șef al publicației) cu lucrări care pun la îndoială responsabilitatea penală într-o serie de excuții în timpul republicilor franceze pe baza teoriei Codului Sociogenetic (CSG)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) din „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…