Acasă Știință & Tehnică Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj...

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Urma scapă turma proastă sau despre urmările urmăririi englezei fără discernământ”

Plagiatul în lumea contemporană (Plagiatul, boala copilăriei epigoniei. Responsabilitatea morală, răspunderea civilă și penală. Reforme structurale administrative și socio – juridice pentru combaterea cu eficacitate a plagiatului)

Știrea că Pământul este „urmărit” de un asteroid poate să te urmărească chiar și o zi întreagă, însă „urmărirea” planetei noastre de către un asteroid „troian” (nu Troian!) numit 2020 XL5 există numai în mintea cea de pe urmă a romglezei de presă scrisă, dar negândită. Pseudo-jurnaliștii noștri copiază articole mai vechi, după care își sperie concetățenii cu aberațiile lor lingvistice și științifice.

Pentru că prostia urmează întotdeauna incompetenței, în acest caz ea decurge din faptul că în engleză verbul „to follow” poate să însemne și a urmări, dar și a urma. Româna, însă, e mai nuanțată. De exemplu expresia „follow your heart” înseamnă „urmează-ți (dorințele) inimii”, nu urmărește-ți inima, care oricum te urmează oriunde te-ai duce. Așa face și asteroidul cu pricina, care urmează același traseu în jurul Soarelui ca și planeta noastră, dar nu „ne urmărește”. Aici „to follow” înseamnă pur și simplu a însoți.

Note. 2020 XL5 is a near-Earth asteroid and Earth trojan discovered by the Pan-STARRS 1 survey at Haleakala Observatory, Hawaii on 12 December 2020. It oscillates around the SunEarth L4 Lagrangian point (leading 60°), one ofthe dynamically stable locations where the combined gravitational force acts through the Sun’s and Earth’s barycenter. Analysis of 2020 XL5‘s trojan orbit stability suggests it will remain around Earth’s L4 point for at least four thousand years until gravitational perturbations from repeated close encounters with Venus destabilize its trojan configuration. With a diameter about 1.2 km (0.75 mi), 2020 XL5 is the second Earth trojan discovered and is the largest of its kind known, after 2010 TK

Problema vine din faptul că engleza utilizează extensiv verbe frazale, iar combinațiile între verbe și alte părți de vorbire, adverbe sau prepoziții, produc semnificații unitare cu sensuri diferite de termenul inițial. Astfel „to follow” poate să-și schimbe radical înțelesul dacă îi adăugăm o particulă cum este „up”. To follow up nu înseamnă a urmări în sus, ci a continua o acțiune. Sau dacă adăugăm „through” (to follow through) înseamnă a face tot ceea e necesar pentru a realiza ceva.

Rezultatul este acela că încă un cuvânt frumos și straniu, produs aparte al limbii române, este dat peste cap. A urmări este creat prin sufixarea lui „urmă”, care este un termen străvechi, cel mai probabil venit din greaca bizantină unde hórmos însemna chiar urmă de pași. De aceea a urmări înseamnă în limba strămoșilor noștri a merge pe urmele cuiva, de obicei pe furiș, fără ca acesta să știe. Prin extensie avem și urmărirea prestată de către un detectiv sau un spion. La fel poți să urmărești un animal la vânătoare sau să urmărești ceva anume. Dar pentru a avea o urmărire, trebuie să avem un urmărit și un urmăritor, termenul fiind sinonim cu a te ține după cineva, de unde, logic, presupunem deplasarea și mișcarea. Așadar nu ne urmărește niciun asteroid, ci suntem doar urmăriți zilnic de blestemul romglezei.

 

Doru Pop este profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002, și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale. A fost bursier Fulbright și Ron Brown în 1995-96 respectiv 2000, și a predat cursuri de film românesc și european la Bard College din New York în 2012 și visiting professor la Universitatea Columbus, Georgia în 2017. Cea mai recentă carte este Romanian New Wave Cinema (McFarland, 2014).

Articole asociate

Articole asociate ale aautorului Doru Pop  în Jurnalul Bucureştiului

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca): „Meseria de romglez, brățară de aur”…

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca): „Romgleza culinară, ediție limitată”…

Profesorul Doru Pop de la Universitatea Babeș – Bolyai (UBB): „Adversus Anglikon sau Ponegrirea unei limbi oximoronice”!

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Despre cum se „curatoriază” romgleza cu ștaif

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: O autopsie în interiorul romglezei sau despre neolimba ca un fel de niciun fel

Alte articole ale autorului Doru Pop în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Sisteme complexe. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

 

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Articolul precedentTradiții cu seva în spiritualitate. Dragobetele – Adevăratul Valentine’s Day românesc (Corespondență de la Lect. dr. Doina Guriţă, poet şi prozator, Iași, membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România și al SPAF – Societatea Poeților și Artiștilor din Franța, premiată de „Société des poètes et artistes de France” la Barbizon – Greater Paris)
Articolul următorNici chiar așa…(Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf