Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
„Legea este ordine şi o lege bună înseamnă o ordine bună”.(Aristotel)
Precizări preliminare
„Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite.” (Euripide)
- „Vechiul Cod fiscal” este „Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003, în vigoare pe perioada 1 ianuarie 2004–31 decembrie 2015.
- „Vechile Norme metodologice de aplicare a vechiului Cod fiscal” sunt „Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 112 din 6 februarie 2004, în vigoare pe perioada 6 februarie 2004–31 decembrie 2015.
Pentru a se înțelege cât mai bine problema în discuție, voi folosi următoarea metaforă: 1) prevederile din Codul fiscal reprezintă „acul de cusut”; 2) prevederile din Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal reprezintă „ața din acul de cusut”; 3) în vechile Norme metodologice de aplicare a vechiului Codul fiscal se prezintă distinct fiecare ac cu ața sa, neexistând ace singure, fără ață, și nici ațe fără ac.
- „Actualul Cod fiscal” este dat prin „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016.
- „Actualele Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal” sunt date prin „Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016, în vigoare începând cu 13 ianuarie 2016.
Pentru a se înțelege cât mai bine numeroasele și gravele neajunsuri din„Actualele Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal”, voi folosi și aici metafora de mai sus: 1) prevederile din Codul fiscal reprezintă acul de cusut; 2) prevederile din Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal reprezintă ața din acul de cusut; 3) în actualele Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal nu se prezintă distinct fiecare ac cu ața sa, CI se prezintă numai ațele de la ace, și aceasta într-un haos total, în care este foarte greu de identificat fiecare ață cărui ac îi aparține.
- „Actualele Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal” sunt atât de prost structurate încât generează, efectiv și în mod real, mari dureri de cap chiar și celor mai buni specialiști în domeniul fiscalității atunci când încearcă să afle care este o prevedere din Norme dată în aplicarea unui alineat, literă, punct al unui articol din Codul fiscal.
Dacă asemenea mari dificultăți există chiar și pentru cei mai buni specialiști în materie de fiscalitate, este ușor de înțeles cu ce probleme se confruntă onestul cetățean atunci când caută și el să se documenteze despre o anumită prevedere din „actualele Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal”, dată în aplicarea Codului fiscal. În condițiile în care au fost puși incompetenții să facă „actualele Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal”, atunci nu trebuie să ne mai întrebăm de unde vine dezastrul în interpretarea și în aplicarea corectă a Codului fiscal. „Dacă faceți din proști conducători, nu vă mai întrebați de unde vine dezastrul!” (Winston Churchill)
- Pentru marea majoritate prevederilor din actualele
Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal nu se poate stabili în baza cărui articol din Codul fiscal sunt date „Legile nu trebuie să fie subtile; ele sunt făcute pentru oameni cu înţelegere medie; ele nu sunt expresia artei logicii, ci a judecăţii simple a unui tată de familie”. (Montesquieu, Despre spiritul legilor) Structurarea dezastruoasă a actualelor Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal rezultă din faptul că pentru cele mai multe prevederi din acestea este foarte greu să se stabilească o corespondenţă cu prevederile din Codul fiscal în aplicarea cărora sunt date, iar pentru numeroase dintre acestea nici nu se poate stabili în baza cărui articol (alineat, literă, punct etc.) din noul Cod fiscal sunt date. „Nu trebuie nici geniu, nici taine, nici minuni pentru a da legile raţiunii: e de ajuns o minte luminată şi o judecată simplă.” (Pitagora, Legile morale şi politice.).
În vechile Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal este foarte uşor de identificat (de găsit) ce prevederi (de norme metodologice) sunt date în aplicarea unui articol (din vechiul Cod fiscal), chiar până la nivel de alineat, literă, punct, subpunct. Pentru a se înţelege corect buna structurare a Normelor metodologice din vechiul Cod fiscal se impune precizarea că, în acestea, se prezintă numai prevederile din Codul fiscal pentru care sunt emise Norme metodologice de aplicare. În vechile Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal întâi se prezintă prevederea din vechiul Cod fiscal (articol, alineat, literă, punct, subpunct), după care se prezintă, clar şi precis, Normele metodologice de aplicare ale acesteia, fapt pentru care: 1) se asigură o concordanţă deplină între prevederile din cele două acte normative pentru fiecare articol, chiar până la nivel de alineat, literă, punct, subpunct, şi 2) se elimină orice neclarităţi şi orice confuzii în stabilirea Normelor metodologice care sunt date în aplicarea fiecărui articol (chiar până la nivel de alineat, literă, punct, subpunct) din Codul fiscal. În noile Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal sunt numeroase prevederile pentru care nu se poate stabili în baza cărui articol din noul Cod fiscal sunt date acestea.
- „O lege bine gândită nu lasă loc mai multor interpretări”.
- „Optima lex est quae minimum iudici seu arbitrio iudicisrelinquit”.
Imposibilitatea stabilirii unei corespondenţe între 1) o prevedere (un text) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal şi 2) articolul din Codul fiscal în aplicarea căruia este dată aceasta îşi are următoarele cauze:
- Noile Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal nu sunt elaborate cu respectarea structurii noului Cod fiscal. În Tabelul nr. 1 se prezintă Neconcordanţele dintre denumirea unor capitole şi secţiuni din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, faţă de cele din Codul fiscal, din care rezultă gravele şi inadmisibilele erori de structurare a acestor Norme.
- În timp ce Codul fiscal este structurat pe articole, pe alineate şi pe litere, cu respectarea şi a prevederilor art. 47, art. 48 şi art. 49 din „Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sunt structurate haotic, fără nici o logică, pe puncte, fără a se preciza în aplicarea cărui articol, alineat, literă din Codul fiscal sunt date.
- Existenţa unor prevederi în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal care:
3.1. Nu se pot identifica în aplicarea cărui articol din Codul fiscal sunt date. Edificator în acest sens este pct. 6 din „Titlul I. Dispoziţii generale”, „Capitolul II. Reguli de aplicare generală”, „Secţiunea a 3-a. Prevederi privind respectarea regulilor de ajutor de stat”.
3.2. Au o astfel de formulare încât este foarte greu (nesigur şi riscant) de stabilit în aplicarea cărui articol din Codul fiscal sunt date. Atâta timp cât Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal:
- a) vor avea o structură, pe titluri, capitole, secţiuni, subsecţiuni etc., diferită de cea a Codului fiscal, şi
- b) nu vor respecta structura articolelor, a alineatelor şi a literelor din Codul fiscal, aşa cum se dispune clar, precis şi la modul imperativ prin art. 47, art. 48 şi art. 49 din Legea nr. 24/2000, actualele Norme metodologice vor genera numeroase şi grave greutăţi şi erori în interpretarea şi în aplicarea corectă, atât a lor, cât şi a Codului fiscal.
„Ordinea este prima lege a universului”. (Alexander Pope, Essay on Man)
Din cele de mai sus rezultă cu claritate că structura cu adevărat dezastruoasă a noilor Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal este cauza numeroaselor și a gravelor neajunsuri în interpretarea și aplicarea corectă a Codului fiscal. Nu trebuie uitat că „O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un întreg popor”. (Proverb grec. Pitagora. Legile morale şi politice), fapt pentru care „Salvarea poporului să fie legea supremă”. (Cicero. Traducere în latină: „Salus populi suprema lex esto” Reprezintă o maximă fundamentală a dreptului roman).
- Câteva dintre cauzele gravelor neajunsuri din sistemul fiscal
„Proştii mor, dar prostia rămâne eternă și invincibilă”. (I.L. Caragiale)
Ca persoană care am lucrat, efectiv, timp de aproape 23 de ani într-o structură a Ministerului Finanțelor, consider că sunt în măsură să prezint unele dintre principalele cauze care generează numeroase și grave neajunsuri în optimizarea elaborării legislației fiscale și în aplicarea acesteia în activitatea practică.
- 3.1. Politizarea tuturor structurilor fiscale, de la conducerea Ministerului Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și până la angajarea persoanelor care fac curățenie. Nu există nici o categorie de personal care să fie angajată după criteriul valorii-muncă, al meritului personal.
- 3.2. Dacă se analizează persoanele care dețin funcții de conducerea, se va constata că sunt frecvente cazurile în care acestea sunt persoane (a) cu modeste posibilități intelectuale, (b) care niciodată nu au dovedit o temeinică pregătire profesională în domeniul fiscalității, (c) care nici ca studenți nu au excelat, unii fiind la nivel de mediocrii și (d) cele mai mute sunt pe funcții de conducere de 20, 25 și chiar de 30 de ani.
- 3.3. Situația este asemănătoare chiar și la nivelul personalului de execuție din activitățile esențiale, precum cele de control fiscal, de care depinde foarte mult combaterea evaziunii fiscale, gradul de colectare a veniturilor statului, înfăptuirea legalității etc.
- 3.4. În timp ce tinerii noștii capabili, cu sclipiri de inteligență, mulți spre geniali, (a) sunt pregătiți la cele mai prestigioase universități din lume, (b) se bucură de cele mai frumoase aprecieri de firme de renume mondial, (c) aceștia nu-și găsesc un loc de muncă, pe măsura pregătirii lor, în cazul în care doresc să muncească în țara noastră, și aceasta din cauza promovării incompetenților după criterii politicianiste și ale corupției.
- 3.5. În instituțiile fiscale au ajuns și persoane și cu o bogată zestre cerebrală și cu o bună pregătire profesională; aceste persoane nu pot să-și exercite, pe deplin, activitatea cu corectitudine din cauza cenzurii șefilor ierarhici, protectorii ai grupurilor de interese (unele nelegitime) care i-au numit, care i-au promovat și / sau care îi mențin pe funcțiile respective, nemeritate.
- 3.6. Spre exemplu, înainte de anul 1989, pentru a lucra în activitatea de control fiscal, erau recrutate persoane cu o temeinică pregătire și experiență practică în domeniul financiar-contabil, precum șefi de serviciu financiar, șefi de serviciu contabilitate, contabili șefi. După anul 1989, în activitatea de control fiscal s-au angajat (a) direct absolvenți de facultate, unii cu rezultate modeste, chiar mediocre, (b) persoane din diverse domenii de activitate, total diferite de domeniul fiscal, care nu numai că nu aveau nici cele mai elementar cunoștințe specifice acestui domeniu, dar care nici nu și-au putut însuși temeinic acest domeniu, și nici nu aveau cum atâta timp cât nu au lucrat efectiv în activitatea practică.
- 3.7. În contextul celor de mai sus este ușor de înțeles că, cu un asemenea personal: a) nu are cum să fie combătută nici evaziunea fiscală și nici marea corupție în fraudarea veniturilor bugetare, și b) nu are cum să se asigure un grad mai ridicat de colectarea a veniturilor cuvenite bugetului de stat.
De 13 ani România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea obligațiilor bugetare (impozite, taxe, în special tva, contribuții etc.) România, cu un aparat fiscal neperformant (din cauzele menționate mai sus) are gradul de colectare a veniturilor fiscale la bugetul de stat de 27% din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană de 40% din PIB, unde există un personal fiscal performant. Fără măsuri radicale nu se poate ieși din această stare cu adevărat deosebit de gravă pentru bugetul de stat și, pe cale de consecință, pentru întreaga societate.
- „Dacă faceți din proști conducători, nu vă mai întrebați de unde vine dezastrul!” (Winston Churchill)
- „Cine are minte, să ia aminte!”. „Cine are urechi de auzit să audă”. (Biblia, Luca 8:3).
Tabelul nr. 1
Neconcordanţele dintre denumirea unor capitole şi secţiuni din Normelemetodologice de aplicare a Codului fiscal, faţă de cele din Codul fiscal
| Structura din Codul fiscal: | Structura din Normele metodologice: |
| Titlul I. Dispoziţii generale, art. 1-12
Capitolul I. Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal, art. 1-2 Capitolul II. Aplicarea şi modificarea Codului fiscal, art. 3-6 |
Titlul I. Dispoziţii generale, pct. 1-6 Capitolul I. Definiţii, pct. 1-3 Capitolul II. Reguli de aplicare generală, pct. 4-6 |
| Titlul II. Impozitul pe profit, art. 13-46
Capitolul IV. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale, art. 41-42
Capitolul V. Impozitul pe dividende, art. 43 |
Titlul II. Impozitul pe profit, pct. 1- 42
Capitolul IV. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale. Declararea şi plata impozitului pe profit, pct. 41 Capitolul V. Impozitul pe dividende. Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende, pct. 42 |
| Titlul IV. Impozitul pe venit, art. 58-134
Capitolul XIII. Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitate juridică, art. 124-125 |
Titlul IV. Impozitul pe venit – pct. 1-46
Capitolul XII. Aspecte fiscale internaţionale – pct. 42-46 |
| Titlul V. Contribuţii sociale obligatorii, art. 135-220
Capitolul II. Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, art. 136-152 Secţiunea a 2-a. Veniturile pentru care se datorează contribuţia şi cotele de contribuţii, art. 137-138
Secţiunea a 3-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor pentru care plata unor prestaţii sociale se achită de instituţii publice, art. 139-145
Secţiunea a 4-a. Stabilirea, plata şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiilor prevăzute la art. 136 lit. d)-f), precum şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state, art. 146-147 Secţiunea a 5-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, art. 148-150 Capitolul III. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, art. 153-183 Secţiunea a 2-a. Veniturile pentru care se datorează contribuţia, cotele de contribuţii, art. 155-156
Secţiunea a 3-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor aflate sub protecţia sau în custodia statului, art. 157-167 Secţiunea a 4-a. Stabilirea, plata şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, veniturilor din pensii, în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice aflate sub protecţia sau în custodia statului, precum şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state, art. 168-169 Secţiunea a 5-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum şi din cedarea folosinţei bunurilor, art. 170-173 Secţiunea a 6-a. Stabilirea, plata şi declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activităţi independente, din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum şi din cedarea folosinţei bunurilor, art. 174-175 Secţiunea a 7-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din investiţii şi din alte surse, art. 176-177 Secţiunea a 8-a. Stabilirea şi declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din investiţii şi din alte surse, art. Secţiunea a 9-a. Stabilirea contribuţiei anuale de asigurări sociale de sănătate, art. 179
Capitolul VII. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, art. 209-215 Secţiunea 1. Contribuabilii/plătitorii de venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, obligaţi la plata contribuţiei, art. 209 |
Titlul V. Contribuţii sociale obligatorii, pct. 1-29
Capitolul II. Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, pct. 2-8 Secţiunea a 2-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor pentru care plata unor prestaţii sociale se achită de instituţii publice, pct. 3-5 Secţiunea a 3-a. Stabilirea, plata şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiilor prevăzute la art. 136 lit. d)-f) C.fisc., precum şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state, pct. 6 Secţiunea a 4-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, pct. 7
Secţiunea a 5-a. Plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, pct. 8
Capitolul III. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – pct. 9-20 Secţiunea a 2-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor aflate sub protecţia sau în custodia statului – pct. 11 Secţiunea a 3-a. Stabilirea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice aflate sub protecţia sau în custodia statului şi în cazul veniturilor din pensii, inclusiv a celor provenite din alte state – pct. 12-13 Secţiunea a 4-a. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente – pct. 14
Secţiunea a 5-a. Plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate – pct. 15
Secţiunea a 6-a. Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activităţi independente, din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum şi din cedarea folosinţei bunurilor – pct. 16-17 Secţiunea a 7-a. Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din investiţii şi din alte surse – pct. 18 Secţiunea a 8-a. Stabilirea contribuţiei anuale de asigurări sociale de sănătate – pct. 19
Secţiunea a 9-a. Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care nu realizează venituri – pct. 20 Capitolul VII. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare – pct. 29 Secţiunea 1. Veniturile pentru care se datorează contribuţia, cota de contribuţie şi baza de calcul – pct. 29 |
| Titlul VI. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România, art. 221-264
Capitolul II. Asocieri/Entităţi care desfăşoară activitate/obţine venituri în/din România, art. 233-234 |
Titlul VI. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România – pct. 1-26 Capitolul II. Impozitul pe reprezentanţe – pct. 24-26
|
Bibliografie
G. Lăcriţa, V. R. Pop. Neajunsurile legislaţiei fiscale, soluţii practice de rezolvare, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2016, ISBN 978-606-18-0570-9, 354 pg
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița
Notă. Lista de articole ale autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Apreciere. G-ralul de Bg. (r). dr. Gh. Văduva despre Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița. „Consiliul local al comunei Robănești, în ședința din 21 martie 2025, a hotărât, cu unanimitate de voturi, acordarea titlului de „Cetățean de onoare” al acestei comune, care este și primul de acest fel care s-a acordat până acum în această localitate. „Cetățean de onoare” este titlul care se acordă personalităților care au contribuit în mod deosebit la dezvoltarea unei localități sau care, prin activitatea lor de utilitate publică, au dobândit o recunoaștere notorie pe plan național și internațional. Câțiva zeci de ani, localitatea Lăcrița a fost comună, în a cărei componență intrau satele Bufna (un cătun pe atunci, ulterior denumit „Lăcrița Mică”), Lăcrița (ulterior denumită „Lăcrița Mare”), Golfin și Vlașca. După împărțirea administrativ – teritorială a țării din anul 1968, fosta comună Lăcrița a trecut, cu cele 4 sate ale sale, în componența comunei Robănești.Nicolae Grigorie-Lăcriţa este numele publicistic al domnului Nicolae Grigorie, compus din prenumele şi numele de familie (Nicolae Grigorie), la care s-a adăugat, pentru o mai bună individualizare și din respect față izvor, denumirea localităţii în care s-a născut (Lăcriţa). Cu timpul, s-a ajuns ca numele „Lăcriţa”, care este unic la o persoană în România, să exprime o identitate capabilă să individualizeze, uşor, corect şi precis, atât autorul, cât şi opera. De câţiva ani, s-a ajuns ca şi în viaţa de zi cu zi să fie apelat „Lăcriţa”, fără ca cei care o fac să-şi mai pună problema dacă „Lăcriţa” este nume sau prenume. În acordarea acestui titlu, s-a avut în vedere faptul că activitatea sa a generat numeroase și însemnate efecte benefice pe plan economic, social și de utilitate publică, dintre care sunt de amintit. Domnul N. Grigorie-Lăcrița este una dintre personalitățile contemporane ale României, foarte cunoscut și apreciat în țară și în numeroase țări din lume. Este suficient să accesezi, pe Internet, „N. Grigorie Lăcrița” și se deschid sute de pagini în care sunt prezentate cele peste 100 de cărți și peste 2.000 de articole publicate de dumnealui, vizualizate și citite în întreaga lume. Cărțile și articolele dumnealui abordează o mare diversitate de teme care, prin veridicitatea informațiilor și prin utilitatea lor publică, se bucură de un mare interes și apreciere. Nu puține sunt articolele în care teme, pe cât de interesante, pe atât de o mare sensibilitate, sunt abordate cu o temeinică fundamentare și într-un mod revoluționar de înțelegere. Chiar dacă locuiește în Craiova și a ajuns la o vârstă înaintată (născut la 20 aprilie 1948), domnul N. Grigorie-Lăcrița nu și-a uitat niciodată locurile natale și înaintașii, fiind un exemplu și prin modul exemplar în care întreține casa în care s-a născut, din Lăcrița, moștenită de la părinți, mormintele părinților, ale bunicilor și ale unor rude. Dintre realizările sale pentru locurile natale, se pot menționa: după ce Biserica din satul Lăcrița a rămas fără clopot și fără toacă, a realizat, pe propria sa cheltuială și a donat acestei biserici actualul clopot cu toaca; gardul cimitirului a fost realizat și prin intervenția sa esențială la o persoană juridică; clopotul din cadrul Bisericii din satul Lăcrița Mică este donat tot de dumnealui. Fie și numai din acest punct de vedere, se cuvine să exprimăm cuvinte de apreciere și la adresa actualului consiliu Local al comunei Robănești, la conducerea căreia se află primar Costin-Ionuț Ștefănescu, viceprimar Vasile Marian și secretar Dumitru Silvia, oameni iubiți și apreciați de cetățeni pentru rezultatele lor remarcabile, precum introducerea apei curente, asfaltarea drumurilor, introducerea alimentării cu gaze, ordine și disciplină în instituție și în întreaga comună etc. Locul de unde venim și de unde, de fapt, nu plecăm niciodată este cel mai frumos loc din lume, este locul unde inima, sufletul și mintea își păstrează cea mai frumoasă casă, casa de acasă, casa-izvor. N. Grigorie-Lăcrița, așa după cum o spune adesea, este nu numai fiul comunei de unde vine, ci și ambasadorul ei de onoare în țară și în lume.””
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
