Acasă Cronică Literară Cum privim literatura astăzi? (Partea 2) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural...

Cum privim literatura astăzi? (Partea 2) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la poeta Miriam – Nadia Dabău (Franța – Paris). Elogiu lui Lidia Zadeh cu Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

De către

Thomas Csinta, Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Private investigator & Press attached OADO (Organization for Human Defence-United Nations-Ecosoc) Paris

18 octombrie 2025

1131

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are:

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Dacă în articolul precedent (Cum privim literatura astăzi? Partea 1), arătam niṣte idei preconcepute ale unora despre literatura contemporană, exemplificând doar cu iluṣtrii noṣtri înaintaṣi, astăzi vin cu argumente veridice, demonstrând o lipsă totale de logică. De ce să ne ,,omorâm” contemporanii ṣi abia după, să le demonstrăm valoarea? În căutările mele prin scrierile unora, mi-a plăcut câteva idei sustenabile ṣi anume; opera literară, scrierea în general, „nu o poţi cântări”, nu există „instrument de măsurat” ci doar de percepție. Ea apare „ca un „far pe o mare învolburată noaptea”, pentru cei nevoiași””.

O carte o estimām atunci când „pătrundem” în interiorul ei citind-o, când aceea luminā ne lumineazā mintea şi inima. Un articol interesant realizat de Cezar Gheorghe cu profesorul Galin Tihanov (n.r. profesor de literatură comparată la Queen Mary University of London, autor a 5 cărți, cea mai recentă fiind „The Birth and Death of Literary Theory: Regimes of Relevance in Russia and Beyond” (2019) în luna martie a anului 2019, scoate în evidenţā, valoarea literaturii, specificitate şi ideea formalismului în literatură rusă, apoi în Europa.”

Acest curent aduce în literatură forma de autonomie, o diferență între literatura de discurs, prin transmitere a unor „idei, politice, religioase, sociale etc” ci includerea ei în formă artistică prin cuvinte. Profesorul Galin Tihanov, menționează că „unicititatea începe cu limbajul specific” utilizat de scriitor în cadrul unui text literar. Concluzia: fiecare prozator, poet, este unic prin forma cuvintelor folosite în textele lor literare (atenție plagiatorilor!) iar forma artistică, lirică defineşte opera. Nu există similitudine de cuvine într-o operă literară, (poezie, proză) care să aparţină la doi s-au mai mulţi scriitori în texte literare. Acum că am lămurit că este important să fim autentici prin scrierile noastre, sā-i lăsăm în pace pe predecesorii noṣtri şi să ne concentrăm pe ce avem astăzi în „pepinierele” de căutare. Avem scriitori buni, poeţi cu o sensibilitate evidentă, avem tematici multiple ale realităţii înconjurătoare, dar ,,muze” diferite.

Nota redacției. Recenzie Senid Poenariu

În această „Cronică literară” nu dezbat, „mediocrităţile scrisului”, doar ce este interesant, demn cu potențial artistic şi scriitoricesc. Ideea este ca generaţia noastră de scriitori, critici, poeţi să rămână remarcaţi. Astăzi vorbim despre romanul zilelor noastre, vorbim de poezie, de arta scrisului pe un fundal al non-valorii. Freud, Kafka, Camus, etc, au transmis filozofii existenţialiste şi este normal să studiem pentru fundamentul nostru cultural, scriitoricesc, dar ne întoarcem în prezent.

In memoriam „străinul” Albert Camus (1960 – 2020). Este oare „Ciuma” lui Camus, pandemia noastră Covid – 2019? Recomandarea celebrei lucrări tuturor celor sechestrați la domiciliu (în „libertate condiționată sub control judiciar”). Pledoarie pentru cauza absurdului. Camus et l’Algérie – „je t’aime moi non plus”!

Mes aphorismes – Les aphorismes de ma vie existentialiste et épicurienne. Le modèle axiomatique „d’un monde à la dérive” (Ouvrage de philosophie politique). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și a OADO – Națiunile Unite la Paris)

Am citit poezia lui Constantin Vaciu, o poezie cu tentă filozofică excepţional prevalată în poemele sale, prin elemente „foc” „pāmânt”, viaţă etc, găsim o filozofie expresivă a vieţii şi stării umane ṣi mi-am spus: „d-le, cât de simplu este să descopăr la poeţii de azi filozofie artistică.”

Îmi place „substanţa” artistică din poezia lui Lidiei Zadeh, o „duritate” poetică necesară pentru secolul XXl. Apare o formă de cromatism inconfundabilă în poezia lui Tiron Constantin cu acel „personaj” de poveste specific lirismului. Forma romantică predominantă (în care semnează şi subsemnata) o regăsim în poeziile majoritare, un „romantism modern”, ambiguu chiar.

Avem poeţi contemporani buni, amintesc pe Nicolae Nistor, Adriana Dandu, Nicolae Plesa, Alexandru Ioan Filip Teodor Meșină, Nicolae Baciut, Dora Teodora Diaconescu, scriitorul şi romancierul Cristian-Ovidiu Dinică (corespondent permanent intern al Jurnalului Bucureștiului) Liliana Popa, dramaturgul Dumitru Velea, etc., care onorează literatura contemporană. Este vast subiectul contemporaneităţii şi trebuie dezbătut pe rând, pentru că există mulţi scriitori care fac parte din USR şi despre care noi nu am citit şi auzit nimic. Închei acest articol cu un citat de Goethe: „Nimic nu valorează mai mult decât ziua de azi”. Să trăim prezentul cu valorile noastre mai mult sau mai puţin mediatizate şi să rămânem consolidaţi în armura contemporană, poetică.

Miriam-Nadia Dabău, o romantică incurabilă

Articole asociate

Cum privim literatura astăzi? (Partea 1) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la poeta Miriam – Nadia Dabău (Franța – Paris)

Scriitorul şi poetul modern – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la poeta Miriam – Nadia Dabău (Franța)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

La conférence „La Diaspora Roumaine – Interférences culturelles et Education (6 – 7 août 2025, Iassy)” dans la revue „Orient Roumain” (septembre 2025). L’interview du professeur Thomas Csinta & le lancement du poste de télévision M+Tv International. [Conferința „Diaspora României–Interferențe culturale și Educație” (6 – 7 august 2025, Iași) în revista „Orient Românesc” (septembrie 2025) – Interviul profesorului Thomas Csinta & lansarea postului de televiziune M+Tv International – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare) – Florentina Csinta, manager general]

Interviul jurnalistei româno – libaneze Anca Cheaito cu profesoara Lili Csinta – „călător pe cărări nebătătorite” (Florentina Csinta, manager general al Jurnalului Bucureștiului -publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sarsă sigură de informare)

Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist

„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.

Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:

Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
Platforma Google Meet
Moderator: Anca Cheaito

Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință

„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)

Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta

Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta

Lansarea canalului de televiziune M+Tv International

Bonjour M+Tv,

Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.

Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.

Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.

CUFR R&D (Conseil/Centre Universitaire Formation Recherche auprès des Grandes Ecoles Françaises/Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. dr. Thomas CSINTA)

În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)