Acasă Personațități Dar de ce cicliștii, Monșer? (de la corespondentul nostru permanent – al...

Dar de ce cicliștii, Monșer? (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului – scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea, SUA – New York). Indiggo Twins (Mihaela & Gabriela Modorcea) „Open Up (You’re Free at Last!)”

Nu scriam acest text dacă nu primeam de la o poetă din elita scriitorilor „neînregimentați”, așa cum am văzut-o eu, un calup de articole anti-semite. Scrise nu de ea, ci de gașca fundamentaliștilor naționaliști, pe care o cunosc de zeci de ani și care insistă, pedalează pe același sinistre teorii. Acum au lansat că rasa albă e pe cale de dispariție, datorită evreilor, care au amestecat rasele, care au produs corcituri rasiale. Și cine o să mai rămână, rasa neagră și marțienii? Poate că și marțienii sunt evrei! Astfel de aberații am auzit și la românii din New York, care se adunau la cenaclul unuia cu numele de Napoleon și lansau idei marțiale, de pildă, că lumea e condusă de guvernul din umbră evreiesc, că ungurii sunt evrei cu rădăcini dacice, că evreii sunt fondatorii României!

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

Despre problema evreiască am scris zeci de articole, incluse în volumul de temelie Compendiu de Cultură Evreiască. Dar ea, colportoarea de mesaje, nu-l cunoaște, nu cunoaște că nu există „rasă pură”, nu cunoaște la ce extreme a dus politica sionistă. În loc să-și vadă de cultivarea harului ei, colportoarea mea se avântă în dileme diabolice, vrea să centreze și tot ea să dea cu capul. Nu este extremistă asemenea celor pe care îi popularizează. Ea nu este nici cu Mircea Cheleleu, nici cu Ion Coajă, nici cu Draknea, nici cu Veronica Porumbacu, dar îi place să fie printre ei, cum se trezește acum fără să vrea că este cu extremiștii. I-am spus chiar în Istoria mea care este păcatul ei cel mare, foamea după înregimentare, și să nu-mi mai trimită texte pe care le forwardează, le trimite peste tot! NU mă cunoaște și mă confundă. Și insistă. E o mare deziluzie pe acest front. E patriotardă, așa, cu efulgurații antisemite?

Pe la începutul secolului 20 exista un cenaclu literar faimos, al profesorului Suchianu. Și în casa lui se adunau săptămânal nume ilustre în epocă, precum Caragiale, Delavrancea, Vlahuță, Pavelescu și alți corifei la modă. D. I. Suchianu, fiul profesorului Suchianu, a asistat la o ședință (vezi vol. Convorbiri cu D. I. Suchianu) în care un membru al cenaclului a lansat întrebarea: „Banca Națională ne-a avertizat de devalorizarea părăluțelor noastre, cine e vinovat de această lovitură bancară?” Și în unanimitate toți au zis: Ovreii! Numai Caragiale tăcea. Dar dumneata, Nene Iancule, de ce taci, nu ai nici o părere?, I-a spus cineva. Și Caragiale atunci a deschis gura: Părerea mea, domnilor, e că de vină sunt cicliștii! Dar de ce cicliștii, nene?, fac ceilalți. Dar de ce ovreii, monșer?, răspunde Caragiale. Când apare o problemă în țara noastră care nu merge, imediat găsim vinovatul, zicem ovreii. Ei sunt tot atât de vinovați în chestiunea părăluțelor ca și cicliștii! Și mentalitatea a rămas. Aceiași patrihoți latră că evreii sunt vinovați de dispariția rasei albe, că arianismul e în pericol în Franța, Anglia, Germania și în tot occidental. Mai bine s-ar duce acești „făcători de valuri” în barca lui Trump, care tot a făcut valuri extremiste și a reînviat Ku Klux Klan-ul. Avem problemele noastre, mult mai grave, dar nu le vedem.

Dragostea sofisticată (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului – scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea, SUA – New York)

Deunăzi am fost la Izvorul Eminescu, de unde îmi iau apă divină de băut. Și acolo erau câțiva copii care se cam bălăceau. Știți cum se numește izvorul acesta, care vine din străfundurile pământului românesc?, i-am întrebat. Au dat din umeri, nimeni nu știa. Le-am spus: „Eminescu”. Au căscat și mai mult ochii la mine, deși acolo scrie mare, cu litere de-o șchioapă, numele poetului. Și le-am mai spus: Aici nimeni nu are voie să bea apă din acest izvor dacă nu știe o poezie de Eminescu. Văd că voi nici n-ați auzit de el, dar am să vă învăț eu acum o poezie. Hai, spuneți după mine aceste versuri: A fost odată ca-n povești,/A fost ca niciodată,/Din rude mari împărătești,/O prea frumoasă fată.//Și era una la părinți/Și mândră-n toate cele,/Cum e Fecioara între sfinți/Și luna între stele.// Și copii au repetat după mine. Și am spus din nou versurile, și din nou, să le rețină. Și dacă spunem versurile ăstea, m-a întrebat unul dintre copii, cu un păr blond, cârlionțat, ca de Adonis, ce o să se întâmple? Ai să auzi, i-am răspuns, cum apa cântă. Când bei apă din izvorul Eminescu, vei simți, așa, că îți intră în tine o pasăre măiastră care cântă. E limba născută pe note, cântată pe ape, țeara unei feerii”!

Atunci a venit mama băiatului și l-a luat de un braț, să plece de acolo. Nu-i făceam nimic, i-am spus, îi vorbeam despre Eminescu. Eminescu, puah, a spus ea și a făcut din mână, a lasă-mă să te las! Tragedia este, draga mea ilustră poetă creștină, că nu știm de Eminescu, de izvor, și ne doare că dispare rasa albă! O rog pe colportoarea de mesaje, care a scris un poem măiastru, o replică la Luceafărul eminescian, ca astfel de gânduri să le popularizeze. Oare de faptul că tânăra generație nu a auzit de Eminescu, iar părinții îl bagă în debara, tot evreii sunt de vină, ei, care primii i-au spus poetului „sfântul național”? Eu cred că Nenea Iancu avea dreptate, de vină pentru prostia noastră sunt cicliștii.

Indiggo (Mihaela & Gabriela Modorcea). Open Up (You’re Free at Last!). Watch our new video

„Open Up” is our Holy Spirited composition to Jesus Christ and the new life He gave us. We thank Him every day as we are free and Spring is every day. His buds of Love are all we need. Experience your freedom as you sing along to our lyrics and Open Up:

  • In the stillness of Your Love/I will wait for You to bloom/All the buds of Me,/the new Me in Thee/Blooming in Felicity//
  • In the stillness if Your Light/I will wait for You to shine/All the candlesticks and the fireflies/In the mist of the coldest night//
  • The Sunlight Shines/Even thru the darkest clouds/Even thru the mist and doubts/Even thru the lies of night You’ll come and say: „Open UP My childOpen Up!/Winter’s gone my child/ Open UP/Every bud in thee Open Up/ It’s Spring at last/You’re free at last !”//
  • I can see you in a smile/In the laughter of a child/You bring back heaven in me/Blossom every branch in thee/In the garden of your love//
  • There’s no reason to be worried/When You gave us everything/All the flowers of the spirit Yes,/I Ask and I receive Anything//
  • The Sunlight shines/Even through the darkest clouds/ Even through the mist of doubts/When I freeze and cry/You come and say: Open my child,/open up/Winter’s gone my child/Open up/Every bud in you, open up/It’s spring at last You’re free at last!//

Grid Modorcea (Scriitor și cineast, dr. în Arte, cel mai prolific autor român în viață, SUA–New York) 

Articole asociate

Dincolo de rasism. Cum s-a format mafia evreiască în America? (Corespondență de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte, SUA – New York)

O valoroasă treime a „poeziei neînregimentate” (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului, scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea). „New Life in You (You died for me so I reign)” by Indiggo Twins (Gabriela & Mihaela Modorcea)

Ziua Planetei Pământ: „You’re a Miracle” Live Performance by Indiggo Twins in Times Square” (Corespondență de la Mihaela & Gabriela Modorcea, SUA – New York)

Nota redacției

Ziua Mondială a Sănătății. „Eradicarea osteomielitei cronice – Procedeul Burnei” (Corespondență de la prof. dr. med. Gheorghe Burnei, lucrare prezentată la cel de-al 33 Congres internațional al Universității Apollonia din Iasi „Pregătim viitorul. Promovăm excelența” 2-5 martie 2023)

Ziua de 23 Aprilie – „Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor” și „Ziua Bibliotecarului din România”, la Academia Română (cu participarea prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunt al trustului de presă cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare Jurnalului Bucureștiului și Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog (absolut inedit) cu eruditul promotor „brașovean” (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea I)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor „brașovean” (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea II)

Lansarea cărților cineastului Ionel (Nelu) Udrescu (președintele asociației „Bucureștiul creativ”, corespondentul Jurnalului Bucureștiului) și al fiului său Emanuel – Mihai Udrescu, în prezența ziaristului și editorului Emil Stanciu (Director coordonator al Jurnalului Bucureștiului și Manager PR al Fundaţiei Culturale Art Promo)

Articolul precedentUniversitatea Politehnica Timișoara se alătură Cluj IT Cluster (cel mai vechi și reprezentativ consorțiu de profil din țară cu 80 de companii membre, 12 Universități din toată țara și două Institute de Cercetare ale Academiei Româna). „Cluj Innovation Days 2023”. Andrei Kelemen, CEO Cluj IT Cluster: „Viziunea noastră este despre o țară în care lucrurile nu se mai petrec la întâmplare”  
Articolul următorDeschiderea expoziției „Mircea Carp. Un secol în serviciul libertății”, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului (magazin cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare franco – român)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.