Acasă Rencezie film(e) artistic(e) Dragostea sofisticată (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului –...

Dragostea sofisticată (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului – scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea, SUA – New York)

Filmul Closer (Mai aproape), care circulă la noi cu titlul Ispita (2004), în regia lui Mike Nichols, este o nebunie amoroasă total contrafăcută. Nu crezi absolut nimic din ceea ce se întâmplă în film, singurul lucru pe care îl urmărești sunt actorii, mari vedete, să vezi cum pot juca ei roluri atât de incredibile, inventate. Dar oare nu este arta o convenție, nu putem inventa orice prin limbajul ei?  

Este vorba despre întâlnirile absolut întâmplătoare– atracție la prima vedere–, acuplările și trădările accidentale ale patru străini aflați la Londra: Alice (Natalie Portman), Dan (Jude Law), Anna (Julia Roberts), Larry (Clive Owen). Nu știi cine iubește pe cine și cine urăște pe cine. Clasica relație în triunghi devine o sofisticăreală în patru: Alice și Anna îl iubesc pe Dan, dar Dan, fiindcă scriitor, îl atrage pe Larry într-o cursă și acesta este dorit de Anna, se căsătoresc, apoi Anna, îndrăgostită mai departe de Dan, îi cere divorțul, pe care Larry îl acceptă cu condiția să facă o ultimă partidă de sex la el la cabinet, el fiind doctor. Larry, eliberat, o caută pe Alice, care era stripteuză, și îi face o demonstrație de excitare fără atingere („stripteuza nu este o târfă”), secvență antologică, în care Natalie Portman amintește de prestația lui Demi Moor din Striptease (1996). De altfel, rolul lui Natalie Portman îi prilejuiește actriței o partitură unică. Ea e singura credibilă în lanțul de trădări, de încrucișări ale dorințelor.

Este un subiect tipic pentru comedia sofisticată a lui Woody Allen și mă gândesc oare ce ar fi făcut el din acest subiect? Dar e posibil să-l fi imitat. Oricum, nu l-a lăsat indiferent. Și am în vedere mai ales Midnight in Paris (2011), unde eroii sunt artiști, iar mediul este artistic, din bell epoque și avangarda interbelică. Asemenea demistificări sunt incredibile la acest nivel de inteligență la care și-a expus Mike Nichols personajele. Dan e scriitor, Larry medic notoriu, Anna fotograf, cu o expoziție de fotografie senzațională, doar Alice este…nimeni. Și ea îi judecă profund pe ceilalți, chiar și pe sine, când îi explică lui Dan de ce a avut cu Larry o noapte nebună de amor. Ești chiar uluit la ce nivel au ajuns relațiile moderne, în care lipsa de perdea este determinantă. E meritul lui Nichols, autorul unor pelicule anterioare de referință, Who’s Afraid of Virginia Woolf? și Carnal Knowledge, să expună la propriu asemenea vedete, să le facă să se denudeze, să păstreze mereu o privire ironică asupra lumii, asupra dorințelor carnale, asupra condiției de a fi a omului, un animal erotic, indiferent de statutul profesional.

Și o fantastică replică la Closer este The Holiday (2006) al lui Nancy Meyers, unde avem tot un joc în patru, un erotism încrucișat, tot cu mari vedete: Cameron Diaz, Jude Law, Kate Winslet, Jack Black. Pe timpul vacanței de iarnă, două femei, una din Londra, alta din New York, hotărăsc să-și schimbe locurile de trai. Și de aici toate încurcăturile. Dar ele se dezleagă într-un happy-end, în care dragostea învinge. Pe un teren absolut romantic.

Nu este cazul lui Closer, care se consumă în același spațiu sufocant, închis („close”), în care limbajul explodează. Limbajul porno devine curent, asimilat într-un păienjeniș intelectual. Personajele intră într-o sarabandă erotică fără capăt, ca la o loterie a vieții, în care totul este posibil, oricând e posibil ca Dan să se cupleze cu Anna sau Alice cu Larry. Sau invers. Cei patru sunt ca într-un labirint în care se urmăresc unii pe alții, orice întâmplare nouă, imprevizibilă, fiind posibilă, ca într-un joc de puzzle. Anna și Larry se despart „definitiv”, ca la sfârșit să-i vedem din nou împreună, în același pat. Dan este bărbatul care plânge, perdantul absolut, condiția ideală pentru subiectul unui nou roman. Numai Alice dispare, vine acasă, la New York, și se pierde în furnicarul stradal al marelui oraș.

Nota autorului

Dragă Thomas, îți doresc viață lungă-lungă, să ajungi să-i faci o asemenea reclamă meritată și nepoatei mele, Ellie, fiica băiatului meu Vlad și a soției lui Emma, englezoaică pură. Ei m-au onorat de Paști și au venit în țară, să petreacă cu mine câteva ore. Îți trimit o poză făcută de Emma, în care mă vei vedea pe mine, pe Vlad și pe minunea noastră, Ellie, într-o poiana înflorită din Cișmigiu. Are doi ani și două luni, dar este un copil supradotat, sigur va face o carieră cum noi nu am putut face întrucât zborul ei începe de pe un piedestal foarte înalt.

Paște fericit: „Nicușor bate la tobă” în parcul Cișmigiu (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului, scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea)

Sigur, am avut în mine intuiția marii credințe, care m-a dus la fondarea Cetății Inocenței și a lui Homo Novus, din care s-a născut și istoria mea, la lansarea căreia ai participat. Într-un fel esenial, prin muncă mea de ziditor ales (am debutat literar cu piesă de teatru Ziditorul!), sunt și eu frate cu tine, adică un „francmason fără șorț”, o zona spirituală care m-a fascinat și căreia i-am dedicat cartea „Sacralitatea”, în care descriu întreg ritualul masoneriei. Nu trebuie să fii membru al acestei lumi speciale, eu cred că francmason te naști, așa cum te naști și creștin, și budist sau șintoist. Omul  bun, curat, înțelept, adună în el toate virtuțile pe care oamenii le-au descoperit și adunat în bresle.

Eu sunt total neinregimentat, cum mă știi, dar m-am străduit toată viață să adun în mine virtuțile marilor breslași, să ajung să fac parte din Breaslă cerească, universală, fără granițe. Îți doresc să rămâi la fel de energic cum te știu, tenace în apărarea acestor valori sacre. Să dea Dumnezeu să ne revedem sănătoși, împreună cu Florentina și poate cu fetele mele și Ellie, cine știe, Dumnezeu e mare, să ne apere aripile! Te îmbrățisez, cu drag, prietenul tău, Grid.

Grid Modorcea (Scriitor și cineast, dr. în Arte, cel mai prolific autor român în viață, SUA–New York) 

Articole asociate

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

O valoroasă treime a „poeziei neînregimentate” (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului, scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea)

„Nu striviți corola de minuni a lumii” – recenzia filmului de lung metraj „Ținutul Anei, ținutul misterelor” (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului, scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea)

Ziua Planetei Pământ: „You’re a Miracle” Live Performance by Indiggo Twins in Times Square” (Corespondență de la Mihaela & Gabriela Modorcea, SUA – New York)

Nota redacției

Ziua Mondială a Sănătății. „Eradicarea osteomielitei cronice – Procedeul Burnei” (Corespondență de la prof. dr. med. Gheorghe Burnei, lucrare prezentată la cel de-al 33 Congres internațional al Universității Apollonia din Iasi „Pregătim viitorul. Promovăm excelența” 2-5 martie 2023)

Ziua de 23 Aprilie – „Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor” și „Ziua Bibliotecarului din România”, la Academia Română (cu participarea prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunt al trustului de presă cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare Jurnalului Bucureștiului și Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog (absolut inedit) cu eruditul promotor „brașovean” (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea I)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor „brașovean” (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea II)

Lansarea cărților cineastului Ionel (Nelu) Udrescu (președintele asociației „Bucureștiul creativ”, corespondentul Jurnalului Bucureștiului) și al fiului său Emanuel – Mihai Udrescu, în prezența ziaristului și editorului Emil Stanciu (Director coordonator al Jurnalului Bucureștiului și Manager PR al Fundaţiei Culturale Art Promo)