1.jpg)
De ultimă oră lui Coldea i s-a făcut frică de arestare și atacă în lumina reflectoarelor procurorul de caz, mai ales că unii complici ai săi vor fi prezentați public prin rechizitoriul DNA. Urmează să fie trimis în judecată. Așa că a descoperit că i s-au alterat stenogramele din dosar. Multora nu le vine să creadă. Chiar lui să i se întâmple așa ceva…Eu i-aș recomanda să nu fie disperat. Există și pentru el un Dumnezeu! Care îl trece prin toate încercările. Ți s-au fluturat cătușele prin fața ochilor, noroc că ai avut câteva sute de mii de lei să-ți plătești controlul judiciar. Ți s-a făcut un denunț, stimulat de persoane care îți vor răul, zici tu. Ce este diferit de denunțurile pe care le stimulai tu cu ajutorul avocaților-prieteni cu Binomul? S-au alterat stenogramele? Cred că era obosită doamna de la „redare”, sau nu mai ții minte ce pretext foloseai când falsificai tu stenogramele în mod grosolan. Singura ta șansă este că nu mai dai peste Completul Negru care să te execute așa cum a făcut-o în nenumărate dosare, fără să clipească. Ce mi se pare ciudat este că nu s-a mers mai departe pe anumite piste despre care scriam încă de acum 6 luni, probabil l-au salvat stick-urile din posesia lui de până acum vizând oamenii grei din sistem și nu numai. Unul din dosare îl vizează pe Ioan Niculae, împreună cu ginerele său, implicați într-o afacere cu terenuri lăsate gaj și jinduite de Florian Coldea. Apoi, Puiu Popoviciu și vila de 2 Mil€ e care același general o dorea cu ardoare, completat de cazul lui Alexander Adamescu (fiul lui Dan-Grigore Adamescu) sau Ovidiu Tender cu firma din Senegal pe care pusese ochii aceeași grupare.
Răspunde prezent și refuzatul Corneliu Mangalea prin firmele SC Metal Grup SA și SC Metal Grup Industrie SRL pe care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizat în 12 iunie 2018 a declinat competența la aceeași instituție Secția Militară unde s-a format Dosarul 5/P/2018 care ulterior a fost declinat la SIJ unde a primit nr.622/P/2019, procuror de caz Adina Florea, candidată la șefia SUJ, validată de CSM, binecunoscută de opinia publică. La parchetele militare a ajuns pentru că Florian Coldea era ofițer activ la SRI. Contrar prevederilor nu s-a întâmlat nimic nerespectându-se prevederile art.8 din Codul de Procedură Penală privind accelerarea procesului și obligația orgaanizării judiciare pentru administrarea probelor și a altor acte în vederea soluționării cauzei de urmărire penală încălcându-se Convenția CEDO art.2. În dosar Gheorghe Mardare a fost audiat la PÎCCJ-Secția Militară timp de 6 ore unde a prezentat documente probatorii incontestabile din care reieșea activitatea Protocoalelor/SRI/Coldea–Dumbravă și Ministerul Public, din partea căruia a semnat Laura Codruța Kovesi ca procurer general. Prin adresa nr. 1584/II-6 din 22 martie 2019 Secția Militară prin Ordinul 5/P/2018 din 1 noiembrie 2018, în temeiul art.58 alin.2 CPP și art. 88 alin.1-3 din Legea 304/2004 s-a dispus declararea competenței de soluționarea cauzei având ca obiect plângerile și denunțurile făcute de Gheorghe Mardare (patronul Total Service SRL Galați) înregistrat sub nr/691/m 12 iunie 2018 privind punerea în aplicare a Protocoalelor de cooperare dintre Parchetul ÎCCJ și SRI, în favoarea Parchetului ÎCCJ-Secția de Investigarea infracțiunilor din justiție. Asupra cestiunii, vom reveni. E fierbinte.
Nu lipsește nici Gruia Stoica intrat în malaxor în 2014 și ieșit cu bine după aproape 10 ani. Sau omul de afaceri Valentin Vișoiu care i-a împrumutat cu sute de mii de lei pe cei din „gruparea Generalilor”, un precursor al despăgubirilor de zeci de milioane de euro de la ANRP. Și cu voia dumneavoastră ultimul pe listă, Cristian Anastasescu, cumnatul lui Sebastian Ghiță, reținut în 2017, apoi „optimizat” cu ajutorul unor transferuri din firmele sale către firma lui Florian Coldea. Ce merită explicat cât mai în amănunt este modul în care Florian Coldea a decis să facă bani din „Coaliția Penalilor”. Clienții firmelor aflate pe orbita sa erau cei care fuseseră țintele Binomului din vremea în care conducea SRI. Urmau să fie ajutați de oameni pe care îi cunoscuse în perioada în care fusese prim-adjunctul lui George Maior. Erau niște oameni stigmatizați de presa care sprijinise crearea monstrului juridico-securistic. Urmau să fie spălați de aceeași ziariști. Avocații folosiți de Coldea–Dumbravă-Trăilă ultimul construit de fostul ministru liberal de justiție, Valeriu Stoica, fuseseră întâlniți pe „culoarele” Justiției. Acum prestau un soi de muncă în folosul comunității. Dar nu era pe gratis, le rămâneau și lor ceva bănuți. Un ecosistem în care dacă ieșea bine, era meritul lui Coldea și Dumitru Dumbravă. Dacă ieșea prost, era un bun prilej de majorarea contractului.
„Coaliția Penalilor” a fost transformată de managementul de șantaj a lui Florian Coldea într-un ecosistem, care alimenta ziariști, subvenționați direct sau indirect, avocați, utilizați ca „burlane” ce direcționau șuvoiul de bani pe cardurile generalilor, magistrați, păstrați în legătură prin prisma relațiilor anterioare. Punându-i pe toți la aceeași masă, obținea banii/șpăgile cu care își atingea unicul scop: Puterea/Averea personală! Sigur la toți, inclusiv jurnalistului de investigație care semnează această anchetă, ne vine să strigăm acestui trădător de țară unsuros care nu si-a servit tara si poporul, conform atribuțiunilor legale ale SRI ci a servit nu altora, ci intereselor personale de grup, s-ajungă la bulău. Dar Dumnezeu are grijă de toți și Generalului nu-i va veni să creaadă că și-a găsit Nașul tocmai la Galați în persoana fostului director Elnav (cea mai mare fabrică de elice navale din Europa) numele din Cartea de Identitate Gheorghe Mardare.
Lui Coldea i se strânge lațul
Mirosind ca se apropie trimiterea sa in judecata, Coldea o ataca gratuit pe procuroarea DNA Mihaiela Iorga Moraru, trecând la un șantaj evident cu specialitatea optimizărilor în instanțe și parchete prin amenințări. Coldea se victimizeaza si acuza falsuri ale DNA: „Abuz de neimaginat”, Mai mult, acelasi general se plânge ca, atentie, in presa ar fi fost scurse informatii despre cazul sau. Asta dupa ce ani de zile, in perioada in care conducea Binomul DNA-SRI alaturi de Laura Kovesi, dosarele deveneau publice în presa de casa înca dinainte ca acuzatul să ia la cunostinta faptele ce i se imputa. Generalul și-ar fi trimis mesagerul la denunțător. Concret, într-un interviu acordat Lumea Justitiei, fostul primar al Sectorului 5 Marian Vanghelie a sustinut ca Florian Coldea ar fi încercat prin intermediul unui „asa-zis ziarist” să il convingă pe denunțătorul său, omul de afaceri Cătălin Hideg, să își retragă plângerea și să se impace: „A incalcat controlul judiciar pentru ca a trimis la domnul Hideg sa se faca o negociere printr-un asa-zis ziarist. Sunt sigur ca lucrurile astea vor aparea public. L-a pus sa se duca si sa ii spuna ca ar fi bine ca sa se impace, si sa depaseasca, domnul Hideg să își retragă denunțul și să spună că a fost o greșeală și așa mai departe” ,
Binele, dar și răul ți se întoarce, când nu te astepți. Ar fii bine ca omul dotat cu „cap” sa își amintească acestea și să se conformeze unui crez în viața care să atragă cat mai puțin „invidia” cât și dorinta de a i se „răsplăti” răul dar si binele facut. Mai rău este atunci când „implicările” sunt, indirecte, pentru cel asupra caruia se rasfrâng acțiunile concertate si dolosive ale persoanelor „solicitante” pentru spulberarea unor nevinovați (pe bune) care au atras fel de fel de „priviri” hămesite după bruma de avere deținută pe bune „din bătrâni”. Cât despre factorul politic, sperăm că reprezentanții, nici măcar cei din teritoriu în special, să nu mai fie stabiliți (cei fără vot) în locatii private la „ceas de umbră”. „Zăpada” e tot mai inexistentă pentru „acoperirea” urmelor. Cât despre „instituTii”, respectul si onoarea nu pot fii recunoscute fără respectul cetățeanului si cel de sine. Cum spuneam: „Nu poți clădi zgârie-nori în mocirlă”. Mai nou, în faza de urmărire penală, se pot da public elemente, date și informații din dosar fără a fi extinsă UP (n.r. Urmăriea Penală) și de divulgarea de informații nedestinate publicității? Wow. Păi atunci dacă e la liber…asteptăm cu interes și alte chestiuni din dosare aflate în instrumentare.
Totul pare de noaptea minții
Plângerea despre care vă făcem vorbire în debutul anchetei noastre a fost înaintată Parchetului European, respectiv Doamnei Koveși în baza Deciziei/Adresei nr.2008/841/JAI privind lupta împotriva crimei organizate și Decizia CEDO art 6,49 privind drepturile, libertățile fundamentale referitoare la dreptul unui proces echitabil pentru fiecare cetățean aparținând spațiului UE specificate și în Directiva UE 2018/1673 art.2 a Parlamentului European. Procurorul general UE nu a respectat însă Regulamentul nr. 2017/1939/12.12.2017 coroborat cu Decizia UE 2017/1371 Secțiunea 1 respectiv competența materială a Parlamentului European art.22 alin. 2 legar de participarea la fenomenul de crimă organizată conform Deciziei Cadru 2008/841/JAI transpusă și în legislația română care trage la răspundere persoanele juridice și fizice pentru infracțiuni care sunt comise de persoane care dețin poziții de conducere în instituțiile de forță ale statului, conform Secțiunii 2art.24 alin. Infracțiuni privind participarea la activități criminale a unei instituții sau persoane în cunoștiință de cauză privind scopul de a comite infracțiuni și săvârșirea de crimă organizată. Așa-i că v-ați pierdut răbdarea printre literele de lege, la fel ca și gazetarul? N-avem însă ce să facem, mai bine vă obosim puțin pe dvs. cu menționarea unor abuzuri clare făcute de unii care trebuie să apere legea.
Pe data de 26 mai 2024 s-a înregistrat cu nr.92 o plângere/sesizare în atenția Procurorului General al DNA București referitor la Dosar 52/1/P/2024 procuror de caz Mihaela Moraru Iorga care instrumentează acest dosatr privind optimizările gen Coldea-Dumbravă-Ciocârlan-Cocoru privind activitățile din Ministerul Justiției/instanțe, Ministerul Public/Parchete în care probatoriul menționat în plânherea și denunțul menționat conține 35 (!) dosare din toate instanțele din România. În mod surprinzător prin adresa nr.4797/VIII-I 2024 din 5 iunie gălățeanul Mardare a primit comunicarea că DNA care a înregistrat-o în data de 10 mai 2024 ar fi transmis-o PÎCCJ, situație repăetată cu nr.4797/VIII-I/2024 din 5 iulie pentru a fi soluționată conform competenței. Avându-se în vedere că există probatoriu cu înscrisuri că suma prejudiciului este de 4,800 Mii€ sau $US, apreciem că declinarea competenței de către DNA nu respectă prevederile Legii 78/2000 și a OUG 43/2002 art.13. Insistăm pe aceste precizări pentru a vedea organele competente că nu suntem proștii nimănui, respectiv ai Parchetului General și ai CSM-Secția investigații procurori. Menționăm că până la această dată PÎCCJ–Secția Penală și Criminalistică tac ca mortu-n păpușoi, așteptând ca păpușoiul să-l culeagă făptuitorul Coldea și gașca lui.
Sfârșit fără sfârșit
Golani cu gulere albe derivați din bieți infractori de duzină au fost și sunt în întreaga țară. Și Galațiul a avut, cu sprijinul grupării Coldea, două asemenea specimene. Unul este dispărutul (oare?) Cătălin Chelu, cu care mulți se jură cu mâna pe inimă că l-au întâlnit viu și nevătămat de mai multe ori în Iordania, unde ambasadorul României este celebrul George Maior, fostul șef al lui Coldea și ambasador al României în SUA. Celălat, un pic mai malefic, este acest Corneliu Mangalea, care a devalizat cca 35 % din economia industrială a Galațiului prin FPS (Fondul Proprietății de Stat) via SRI, zburătăcit la umbră și codru des prin cele străinătățuri de la care nu s-a recuperat nimic de ANAF județean și central împânzit de securiștii lui Coldea pe timpul premierului Ponta. deși bugetul local și național suferă din plin. Ne adresăm Ambasadei americane de la București, respectiv Biroului Federal de Investigații care are răspunderea maximă de eficiență în cazurile în care este nevoie de ajutor în SUA și străinătate (România) în baza parteneriatului/strategic și cooperării la nivelul Agențiilor de aplicare a legii din România și Republica Moldova.
Consilierii juridici rezidenți prezenți în România conform Programului desfășurat de Biroul de Dezvoltare–Asistență, Instruire Internațională pentru procurori OPDAT ajută Departamentul Justiției al SUA să-și îndeplinească angajamentul de a sprijini țările și actorii din justiție/servicii din întreaga lume în încercarea de a crea, menține sau îmbunătăți insitituțiile de justiție penală a fi eficiente și corecte. Răspunsul îl avem în această informare publică.. În prezent pe rolul Curții de Apel Constanța se află dosarul nr.86/88/2022 și pe rolul Curții de Apel Ploiești dosarul nr.118/114/2022 pentru discrimnare înaintate de petentul Mardare Gheorghe, motivat de soluțiile netemeinice și nelegale effectuate de Ministerul Public și Ministerul Justiției prin acoperiții procurori/judecători în cele 35 de dosare din denunț/plângere. Memționăm că în aceste dosare este solicitată ca martor Ambasada SUA de la Bcurești care nu a primit nici o citație juridică, motivate de Raportul CIA public care raportează dispariția din România a cca 400 miliarde USD. Toate instituțiile implicate sub umbrela SRI/Coldea vor avea oare un punct solid de și public de vedere? Îl așteptăm.
Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea–dublă campioană a presei de provincie și partener media al Jurnalul Bucureștiului, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași)
Articole asociate
Notă. Alte articole ale profesorului Pompiliu Comșa în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
