Țările puternice (SUA, Anglia și ale Uniunii Europene, în particular, Axa centrală franco-germană) sunt influențate sau conduse direct de instituțiile financiare globale și restul instituțiilor internaționale care au încăput pe mana sionistilor evrei. Jocurile, războaiele de pe tot Mapamondul sunt invenția lor, pentru interesul lor. Guvernele lumii sunt plamada lor, constituite în anticamera lor, cu oamenii lor din aproape toate statele lumii în care trăim. Cca 80% din banii și bogățiile lumii sunt în mâinile lor.
Ceea ce îl „omoară” pe omul de astăzi, omul sec. 21, care ar fi trebuit să reflecte în gândirea lui mirobolantele cuceriri ale științei și tehnicii, este dubla măsură. Semn că gândirea critică nu poate rezista în fața subiectivismului generat de simpatii și aversiuni. Nu se caută adevărul obiectiv în relațiile interumane, ci adevărul convenabil. Să exemplificăm, vorba prietenului Angelo Davidescu. Dacă rușii revendică teritorii care istoric i-au aparținut cândva, sunt declarați imperialiști, revizioniști. Dacă românii revendică Basarabia și Bucovina sunt condamnați pentru revizionism. Dacă Ungaria revendică Transilvania, sunt, inevitabil, revizioniști. Nu mai putem întoarce istoria, afirmă adepții corectitudinii politice. Granițele trebuie să rămână așa cum sunt, nu trebuie să aprindem scânteia războiului. Revizioniștii sunt un pericol social și pentru pacea lumii. Când vine însă vorba despre Israel, se schimbă discursul. Aceiași corecți politic, afirmă că e numai drept ca israeliți să-și ia înapoi teritoriile din care au plecat acum 2.000 de ani, când palestinienii nu erau pe acolo.
Cine susține altceva este antisemit. Inculții nu știu că semiți sunt și arabii, rudele evreilor de odinioară, deoarece sunt și ei fii lui Avraam, născuți din Ismael, băiatul lui Avraam conceput cu una dintre sclavele sale, Agar. Bon, dar dacă tot fac ei recurs la istorie, îi întreb: de când este teritoriul fostului Canaan teritoriul lui Israel? Unde s-a format poporul evreu? Păi în Egipt, nu? De ce în Egipt? Deoarece strămoșul lor Iacov, cu familia lui formată din 11 fii (al doisprezecelea, Iosif, era deja în Egipt, unde ajunsese un fel de prim-ministru) și robii pe care-i deținea, prin sec. XIX î.Hr. au emigrat în Egipt din cauza unei secete cumplite care lovise Canaanul. De unde era originar Avraam? Era un semit din Mesopotamia. Mesos potamos (țara „dintre râuri”-Tigru și Eufrat). A venit în Canaan în urma unui val migraționist. Semiții aceștia erau oieri itineranți. Li se mai spunea și ,,eber”, adică de peste râu. Au fost multe valuri migratorii din Mespotamia în Canaan, în căutarea de pășuni. Evreii aceștia erau acceptați, tolerați de canaaniții care trăiau în orașe-stat prospere. Oierii migratori se stabileau pe pășunile din afara orașelor, intrau în legături comerciale cu cei din orașele respective. Câți au fost cei care au emigrat în Egipt, din ,,casa” lui Iacov? 70 de persoane. Și, după 215 ani de robie egipteană-fuseseră între timp transformați în sclavi -, câți evrei au părăsit Egiptul? Circa 2 milioane. Unde s-a născut poporul evreu, deci? În Egipt. Și după 215 ani a plecat să se reîntoarcă în Canaan, deoarece Moise le-a spus că a primit o chemare de la Yahweh, adoptat ca Zeu național, să scoată poporul evreu din Egipt și să se întoarcă acolo unde s-a născut Iacov, părintele lor. Și că Yahweh le-a promis că le va da țara aceea „unde curge lapte și miere”. Canaanul era prosper, locul de întretăiere al marilor rute comerciale antice. Deci, unde erau evreii acum 3.300 de ani? În Egipt. Ce-au făcut când au venit în Canaan? Au cucerit aproape toate cetățile de acolo, trecându-le prin sabie cu o ferocitate de nedescris-Biblia o spune -, instalându-se acolo.
Au mai rămas doar câteva enclave necucerite atunci, printre care și Iebusul (viitorul Iersualim), devenit capitală pe timpul regelui David. Ulterior asimilate și alea cultural și administrativ. Și atunci, cum poți spune că a fost țara lor Canaanul? Ne place adevărul istoric? Se vede că nu. Adevărul îl stabilim noi, după cum ne place. Știți care este argumentul pentru care Israel revendică actualul teritoriu? Ei spun așa: noi avem un testament prin care ne revine această țară; suntem singurul popor care avem un act de proprietate asupra pământului: este Torah; care atestă că Yahweh a făcut un legământ cu Avraam, strămoșul nostru, reînnoit apoi cu ceilalți patriarhi, Itzak și Iacov, și apoi parafat prin Moise la Muntele Horeb (Sinai), prin care Yahweh ne-a dat Tablele Legii și Legea lui Moise. Deci, în baza acestui document, ne revine Canaanul. Și eu întreb acum: pot oare istoricii de azi și organismele de drept internațional să țină cont de acest document (testament) și să delibereze că Israel are act de proprietate asupra pământului respectiv? Suntem oameni serioși? Putem să mai judecăm obiectiv? Se vede că nu. Eu, deși sunt creștin, care cred în Biblie, pot. Pot să nu amestec religia cu politica. Fiindcă este cel mai toxic amestec. Și nici Dumnezeu nu vrea asta. Astăzi i-ar recunoaște pe palestinieni ca pe copiii lui. De fapt îi recunoaște. Creștin fiind, eu cred că astăzi acolo pot trăi în pace cele două popoare. Dacă lumea internațională ar face presiuni asupra loc să negocieze onest. Dacă marile puteri n-ar fi atât de josnice, susținând doar una dintre părți. Și n-ar fi revizioniste în acest caz.
Exact ceea ce ele condamnă în cazul altora. Revizionism este doar acolo unde ne convine nouă. Eu nu sunt revizionist. Trăiesc în sec. 21, nu vreau să mai dăm istoria înapoi, fiindcă va curge mult sânge. Așa cum arabii au extremiștii lor, care vor să-i alunge pe israeliți de acolo fiindcă au năvălit barbar, la fel și sioniștii au extremiștii lor care vor să-i alunge pe palestinieni. Să dărâme moscheea de pe muntele Templului, deoarece este construită pe pământ sfânt evreiesc. Să reconstruiască Templul, pentru ca să poată veni adevăratul Mashiah (Mesia). Iisus a fost doar un impostor, care a avut tupeul să se dea Fiul lui Yahweh. O hulă pentru care trebuia pedepsit cu moartea-a fost principalul capăt de acuzare. Nu Cel care trebuie să vină. Un alt prieten virtual, Ștefan Mueșan, pe un ton glumeț, afirmă că și-ar fi rezolvat dilema cu privire la „care au fost primii” acolo. Dinozaurii au fost primii, apoi maimuțele. Apoi nu mai contează, doar diferite variante de maimuțe. Eu zic că nu trebuie să criticăm deciziile lui Dumnezeu, datorită căruia Israel a câștigat un război de independență împotriva a 5 națiuni. Un stat abia format a înfrânt 5 țări și a ajuns până la canalul Suez. Unii nu mai pot gândi obiectiv, ei cred că Dumnezeu face deosebire între popoare, nu mai sunt toate fii Lui. Doar unii. E grea de înțeles Biblia asta. Îl facem pe Dumnezeu după chipul și asemănarea noastră? În Biblie e scris tot, clar! Biblia e sfântă! Nu o putem contrazice cu nimic! Într-adevăr, odată cu moartea Mântuitorului, s-a rupt perdeaua de la Sfânta Sfintelor din templu, acceptând și neamurile în procesul de mântuire, dar poporul evreu a primit un bun – o țară – pentru tot restul anilor pământului! Niciodată nu i s-a luat înapoi. Ierusalimul și Israelul vor fi și în cer! Cei 144.000, care vor guverna raiul, vor fi din cele 12 seminții ale lui Israel. Israel nu a fost șters din prima linie a Sfinților lui Dumnezeu, cu toate că nu crede în Mesia venit, ci speră în falsul mesia care va veni în persoana lui anticrist; cu toate că a fost deja pedepsit pentru lepădarea de adevăratul Mesia și trădarea Lui. Israel are un loc special. Pe de altă parte, ne întrebăm ce țară au primit, dacă au fost risipiți prin lume 2.000 de ani? Au cumpărat niște terenuri în 1948 și apoi au luat cu japca pe lângă asta ce au acum.
Religia prostește dacă nu e înțeleasă. Statul Israel s-a format in 1947 cand după Holocaust evreii au zis ca dupa cate au suferit le trebuie si lor o tara a lor unde sa nu mai fie prigoniti. Peticul de teren cel mai potrivit a fost Palestina, pe atunci sub control britanic dar de care britanicii vroiau să scape. E potrivit pentru că aici a existat ultima data un regat evreiesc, aici e si orașul lor cel mai sfânt si de aici au fost spulberati de romani in primul secol AD. E de asemenea potrivit pentru că terenul era sterp, semi-arid și slab populat. În 1918 când a fost preluat de britanici de la otomani era populat de aprox 600. Au pierdut dar nu s-au lăsat. Au mai incercat in 1967 și in 1973. Cu aceleași scopuri genocidare. Între razboaie au continuat insurgente locale si mai nou cu atacuri de rachete si life-uri cu cadavre, violuri, mutilari si rapiri. Nu zic ca evreii au fost mielușei dar pacatele lor sunt mult mai mici si de cele mai multe ori au fost deschisi dialogului.
Si până la urmă 2.5 milioane de arabi au cetățenia israeliană, drept de vot si partide in parlament care ii reprezinta. In Gaza pana si evreii care demonstreaza pentru pace sunt maltratati dupa care sunt uciși cu sânge rece în direct pe tiktok. Bun, au spus că au dreptul la o țară. Și li s-a permis. Au cumpărat cu bani pământ. Dar ia vezi tu că circulă pe net niște hărți, cu ceea ce au cumpărat ei în 1948 și cât au luat prin japcă până azi, extinzându-se pas cu pas, fără să mai cumpere, construind colonie după colonie, de au ajuns palestinienii să mai aibă doar vreo 20%. Da, dar între timp istoria arată că acolo au venit ulterior alții, care, ca și ei după ce au năvălit acolo, și-au creat locul lo au venit ulterior alții, care, ca și ei după ce au năvălit acolo, și-au creat locul lor sfânt. Cum facem? Ajungem la măcel? Ăia care au venit după ei nu mai au dreptul, că nu-i vor sioniștii nostalgici religioși? Răspunsurile violente ale arabilor au fost o contra-reacție la colonizările succesive practicate de sioniști, care, bazându-se pe lobby-ul formidabil în Occident, au crezut că arabii-s proști și pot fi, încet-încet, determinați să plece. Cine a încălcat Acordul de la Camp David. Cum facem? Ajungem la măcel? Ăia care au venit după ei nu mai au dreptul, că nu-i vor sioniștii nostalgici religioși? Răspunsurile violente ale arabilor au fost o contra-reacție la colonizările succesive practicate de sioniști.
Partea superioară a machetei. Abordarea logică ar fi trebuit să aparțină israeliților, care au în Decalog porunci ca „să nu ucizi”, „să nu furi”… Ei au știut prea bine că trăind într-o mare arabă nu pot mai pot veni cu pretenții revizioniste, după 2.000 de ani. Terorism a făcut acolo și Israelul. Ia vezi că sunt statistici care arată cam cât de mare este disproporția între palestinienii uciși și evrei. Dar palestinienii nu au lobby-ul pe care îl au evreii la nivel de USA și marile puteri europene. Cine conduce, de facto, USA? Marea finanță evreiască. Și vrei atunci abordări raționale din partea lor? Mai sunt niste aspecte: atâta timp cat ajung extremisti la putere, nu o sa fie pace. Indiferent cine au fost primii, dupa taierea capului lui Stefan, Dumnezeu le-a spus, duceti-va si raspinditi Cuvintul meu in lume…Astfel de comunități religioase sunt peste tot in lume, chiar in inima celor mai radicale state musulmane, nu vor sa plece „acasa”, acolo au afacerea. Acele popoare canate erau uriașie pentru că și dupa potop au reluat acele relati din nou numai ca de aceasta data au fost mai discreți si nu au mai semanat violenta și au devenit majoritatea regi. Iar sionistii nu sunt adevaratii evrei! Vom afla adevarul curand, aceste „frământari” au scopul de a ni-l arăta. Peste 430 de ani au trecut de la părăsirea Caldeei de către Avraam, până la cucerirea Canaanului. Nu mai zic de legenda asta obrăznicuță cu Ismael strămoș , părinte al arabilor ! Toți știu că nu e așa și totuși dă bine sa îl ai pe Abraham in genealogie…Nu se poate dovedi că evreii au fost în Egipt. Nicio dovadă. Ei au venit din Caldeea, cu valurile migratoare și s-au așezat acolo. Când ai mit fondator și te tii de mitologia comună, ai pentru ce să lupți, ai rădăcini, nu ești piele de șarpe sau trestie ruptă! De-aia au si cojones evreii de azi! Bravo lor! Dacă îți dărâmă un istoric mitul sub pretext de adevăr istoric, pleci să te prostituezi in masă, să te sclavagească alții.
Si…nu trebuie omis a se cunoaște ca, atunci când, primul evreu sosit din Mesopotamia, Avraam, aprox acum 3300 ani în urma, în ținutul Canaan și unde a stat „chiriaș” încă 2 generații, cu fiu si nepot (lsac și lacov), pana sa plece aceștia în Egipt, pe țărmul marii Mediterane, vecini cu Canaan, trăiau deja 2 popoare: filistinii (palestinienii) și fenicienii. Evreii au plecat în Egipt, s-au întors înapoi, aduși de Moise, au luat cu japca Canaan-ul , dar filistinii și fenicienii au rămas pe pământurile lor. Am citit…Biblia și Istoria evreilor, inclusiv 2-3 dicționare. Și…am dreptate, referitor la…cei 3300 de ani. De fapt sunt numai 3200 de ani. Adică…filistenii au invadat tarmul marii mediterane, venind de prin Asia, prin sec XII îen, intemeind cetati ca Gaza, Ascalon, Eqron etc… dar evreii sunt atestați ca au întemeiat un stat în sec XI ien, în Țara Canaanului, dupa întoarcerea din robie din Egipt, prin lupte neîntrerupte cu autohtoni Canaanului , avandu-l în frunte pe Josua (urmașul lui Moise), prin Uniunea celor 12 triburi, cu numele celor 12 copii ai lui lacov, copilul lui lsac si nepotul lui Avraam. Essau este fiul lui lsac, nu frate, neavând amestec în faurirea celor 12 triburi. Monarhia lsraelita a fost marcata de primul rege Saul (1020 îen), David (1004-965 îen) și Solomon (970- 928 îen). Ce doream sa subliniez, era faptul ca, atunci când, după ce Moise i- a condus prin desert 40-50 de ani pe evrei și au ajuns în Canaan, filistenii (palestinienii) erau totuși de ceva vreme pe acele meleaguri. Adică mai precis, au fost primii acolo, cu intemeiere statala, față de evrei.
Esau (posibil Edom in alte traduceri) își va vinde dreptul de întâi născut, acesta revenindu-i lui Iacov. Și de aici se schimba lucrurile. Dar asta este o alta discuție. Totuși, dupa părerea unor istorici, evreii au fost duși în robia egipteană tot din zonele respective și că ar fi venit înapoi în Canaan prin cucerire, excepție 2-3 cetăți. Filistenii, edomitii, etc, aproape tot timpul a fost în conflicte cu poporul evreu. Și, din păcate, nu cred că se va termina repede. Este foarte adevărat și ca istoricii, în funcție de diferite descoperiri arheologice, au păreri multiple. Cate bordeie, atâtea obiceie. Dar totuși plecarea din Canaan,unde nu aveau ceva sigur, erau ca și simplii locuitori de alta vita, din cauza sărăciei, a celor 11 frati, copiii lui Iacov, a fost la de Josef (al 12 lea copil), ajuns consilier al Faraonului Egiptului. Ei au trăit bine 50-100 ani, pe malul Nilului, după care alti 400 în robie, din care a reușit Moise să-i convingă sa plece in desert, spre Canaan. Normal ca nu putem ști cu precizie anii evenimentelor sau chiar cauzele derulării acestora. Până să fie scrisă Biblia și alte acte importante iudaice, ele s-au transmis pe cale orală, existând ocazia să mai fie oarece adăugiri, funcție de dificultatea vremurilor. Ce m-a frapat în unele informații, a fost longevitatea ciudata a vârstei a unor personaje la moartea acestora: Avraam 175 ani, Josef 147 ani, Moise 120 ani. Ciudat, nu? Ori poate pe atunci, perioada unui an ar fi avut mai puține zile, cine știe?. Anul avea tot 365 de zile, in anumite perioade din istoria lor avea mai mult sau mai puțin cu câteva zile. Totuși, aveau ca punct de pornire în calcularea zilelor anului diferite criterii: începerea domniei unor regi importanți, sistemul egiptean, cel babilonian, etc. Probabil aveau toate condițiile sa ajungă la vârste destul de înaintate. Și cu cât se scrie mai târziu. din punct de vedere cronologic luând ca reper Pentateuhul, vârsta oamenilor scade.
Uite că tocmai ce terminai de citit zilele astea Torah și mă urmărește o expresie din Levitic 25: „Pământurile să nu se vândă în veci…” și te uiți la români și alții și alții cum își dau efectiv pământul de sub picioare pe plastice colorate cine nu citește Biblia rămâne cu fundul gol, in cel mai literal mod. Tot Dumnezeu le-a dat și canaanitilor țara aceasta și probabil că tot în niște condiții. Pentru că nu au ascultat de Dumnezeu, Domnul Dumnezeu i-a izgonit și pe ei după care El și-a arătat slava și potrivit promisiunilor Poporul, Dumnezel lor i-a adus înapoi. Care este valabil doar cu Israel, cu Biruitorul. (adică cu Iacov) nu este greu deloc. (cât despre iebusiti, amoniti, canaaniti și toate celelalte popoare nu știm absolut nimic din partea Domnului Dumnezeu nici nu am auzit ceva despre sau cu privire la ei. Daca noi, crestinii invocam vreun Sfânt de-al nostru sau pe Mântuitor, poi noi suntem medievali, prostiinvechiti si se rade de noi. Daca ei invocă Tora si Vechiul Testament, e ok, se ia de bună, Domn’le, e legatura lor cu Dumnezeu Tatăl! Nemaivorbind de faptul că, majoritatea lor de’acolo si de pretutindeni sunt Khazari! Âștia nu au nici o legatură de sânge cu evreii care au fost acolo până ce au fost duși în robie de romani în 70 D.H. Âștia doar au imbratisat relegia iudaica, iar acum au ajuns să revendice pământul altora. Israelienii au cumpărat teritoriile alea...așa și-au creat statul din ce știu…pe locul unde nu era nici un stat, doar niște arabi fără stat…era un ținut al imp britanic ultima dată din ce am înțeles…nu mai e vorba de trecut…dar cultura evreiască e strâns legată de acele locuri. E promisiunea lor de veacuri că se vor întoarce…și s-au întors. Deci da, nu e la fel, nu e vina lor că mulți evrei, deși nu toți… au fost nevoiți să părăsească acele locuri..Și sub islamiști (extremiști) creștinii nu trăiesc bine, vedeți Egipt Siria Iran Yemen…Afganistan…dar evreii? Tora nu conține cuvântul Mesia. Termenul evreiesc moshiach se referea la preoții evrei, la profeți și la regi, cei care erau unși când erau consacrați în funcțiile respective. Mesia sau Messia este un personaj în iudaism, creștinism și islam. Acesta trebuie să fie ultimul urmaș pe tronul lui David. „Mesia” vine din limbile semitice: în ebraică משיח Mashiakh, în arabă مَسيح [..] Partea superioară a machetei
Mai mult, arabii mai au un argument-Ismail era primul născut al lui Avraam, Isaac al doilea. Torah și Biblia nu explică de ce Tara Promisă lui Avraam și relația cu Yahve nu au revenit primului născut, Ismail, cum Ismail a fost uzurpat. In lumina acestor chestiuni, eu cred că urmașii celor 2 ar trebui să își împartă frățește pământul. Să zicem că văd trei copii pe drum, iar eu accelerez, intru în plin în ei intenționat. În ambele cazuri mor trei copii, dar nu e deloc aceeaşi situație; în prima nu sunt o criminală, în al doilea caz sunt criminală psihopată. Exact aşa e Israelul cu Hamasul. Am vazut si eu ca toti crestinii care scot V.T. de la naftalina, ca sa-ti dea cu el in cap pe probleme evreisti, ignora cu succes esenta crestinismului, adica Noul Testament si faptul ca noi si evreii nu credem în același Dumnezeu. Influența nefastă a neoprotestantismului. Dar Biblia înseamnă atât V.T cat si N.T (nu voi intra în detalii legat de ce ținem din fiecare). Noi și evreii avem acelasi Dumnezeu. Ce trebuie sa intelegi este: Mohamed al musulmanilor a făcut o greșală care a afectat și va afecta toate generatiile de musulmani după el, și anume, după cucerirea „țării sfinte”, adică Canaanul, o construit Moscheea lor exact pe ruinele templului Evreiesc asta înseamnă intaratarea unei nații împotriva ta (pe viață- generatiile ce urmează). Și încă o chestie de reținut aici: Dacă palestinienii consideră că acel pământ e al lor deoarece Mahomed l-o cucerit prin luptă, înseamnă că Evreii l-au recuperat și este al lor deoarece ei au câștigat ultimul război (cel de 6 zile din 1967). Simplu, nu? Dar, pe de altă parte, noi ne închinam Sfintei Treimi pe care evreii au respins-o. Îți repet, avem acelasi Dumnezeu. Sfanta Treime este: Dumnezeu Tatăl (în care credem toți), Dumnezeu Fiul (Domnul Isus) și Duhul Sfânt. Avem deci același Tată? Se pune întrebaea: cum să se nască poporul evreu în Egipt? Ei or existat cu mult înainte în Iudeea…Evreul Iosiv vandut de frații lui a ajuns guvernator în Egipt (mulți evrei veneau după hrana în Egipt), apoi mai târziu evreii au ajuns robi în Egipt din cauza închinarii lor la idoli străini, urmând ca Moise să-i scoată și să-i ducă spre Canaan. Evreii or fi fost primii în Iudeea și acum sunt ultimii care or fi re-câștigat acel pământ. Daca nu ne convine modul cum o fac. află că și musulmanii or fi făcut exact la fel prin a lor Mohamed. Punct. Dacă-i spui unui evreu radical asta, riști să-ți dea cu ceva în cap. Evreii sunt de mai multe feluri, ăia ultra religioși (sau radicali cum le spui tu) nu-l recunosc pe Domnul Isus ca Fiul lui Dumnezeu. Cu toate astea avem și ne închinăm la acelasi Dumnezeu. Pentru mine e mai clar ca oricând că Dumnezeul nostru este Dumnezeul lui Avraam, Isac si Iacov! Apostolii ne-au propovăduit același Dumnezeu dar si învățăturile Domnului Isus. Faptul că încă unii evrei nu-l recunosc pe Domnul Isus, nu înseamna că nu ne rugăm la același Dumnezeu.
Tora în ebraică este Legea sau Învățătura, acesta este un sul aflat în altarul sinagogilor, cele cinci cărți ale Torei cuprinde cinci cărți atribuite lui Moise. Tora nu conține cuvântul Mesia. Și nici Profeții sau celelalte scrieri, denumite în ebraică Ketuvim. Sfatul meu: să ne concentrăm la realitate de azi la SUA și la cuibul de la Washington a unui stat tribal care se pretinde țara tuturor posibilitățiulor, a democratiei universale când astazi în SUA există doar 2 iubiri prioritati doua zeități Ucraina și Israel restul suntem plevusca colateral idioți buni pemtru plata taxelor amenzilor și pentru beneficiul chekurilor lor. Istoria o scriu învingătorii! Vae victis! Sine ira et studio așa este dar este trist că în secolul al 21 unele națiuni au rămas la fel de barbare și ca cele romane care se pretindeau umanitare copia fidelă SUA iar evrei au fost genii nu în enclava lor ci în enclavele altor națiuni (ex. Baruch Spinoza, Freud sau Eisenstein) care cred că evreii au făcut cea mai mare greșeală când au fondat statul Israel istoric vorbind cunosc caz real a visat să mearga în Israel si pe urma s-a întors și a murit unde s-a născut în Transilvania. Evreii au și ei extremiștii lor, sioniștii. N-are nimic de-a face cu adevăr și justiție. Ocupația ilegală a Palestinei care dureaza din 1967 este posibilă numai pentru că o mână de sioniști extrem de bogați controlează cea mai mare parte din presa importantă (mainstream media) si prin ea șantajează sau răsplătesc mai toți politicienii vestici. Plus au banii să-i mituiască. „Fapt divers” prin divagație; În afară de Biblie, nicăieri nu s-au găsit dovezi că evreii au trăit într-un număr atât de mare în Egipt înainte de Exod, și nici că Exodul a avut loc.
Nicăieri nu s-au găsit dovezi ale Exodului evreilor către „Țara Sfântă”, dar, de dragul polemicii, să spunem că așa a fost. Astăzi, pentru oricine dorește să experimenteze, dacă ia la pas traseul urmat de Moise, străbate distanța Cairo-Ierusalim-pedestru, cu atelaje și turmele de vite-în maximum 35-40 de zile, incluzând aici popasuri de câte 2 zile la fiecare săptămână. Un om, fără nimic care să îl țină pe loc mai mult decât e necesar, străbate distanța asta în 7-8 zile. Oricâtă bunăvoință ai avea, nu poți să nu constați, obiectiv fiind, că 40 de ani nu se justifică în niciun fel pentru o distanță undeva la 750 de kilometri, mai cu seamă că până la Marea Roșie evreii nu au putut zăbovi pe drum. Au dat bice de frica urmăritorilor lui Faraon, de care au scăpat ca prin minune cu ajutorul lui Iahwe, care a despărțit in extremis apele. Adăugăm aici și cele 40 de zile petrecute de Moise pe Muntele Sinai, acolo unde Iahwe l-a luminat cu cele Zece Porunci, pe care „poporul ales” le-a încălcat imediat după ce le-a citit, pe tot parcursul drumului de la Muntele Sinai până la destinație – și de atunci până astăzi. A ucis, a furat, a râvnit la casa aproapelui său; la muierea aproapele său, la pământul și vitele acestuia; în sfârșit la robul și roaba aproapelui său. Dar să revenim. Așadar, cu toate întârzierile cauzate ba din cauză că s-au rătăcit, ba pentru că Moise se cățăra vioi pe crestele munților după una-alta, timpul necesar pentru a ajunge la destinație nu avea cum să depășească 3-4 luni! (Acolo unde evreii dădeau greș, însuși Iahwe le sărea în ajutor, că nu se cădea să respecte tocmai EL textele Decalogului înmânat lui Moise, dacă aleșii Lui nu-l respectau. Nu se făcea). Probabil știți că bătrânul Moise nu a murit în patul lui, și nici nu a apucat să guste cu gurița lui din laptele și mierea promise, nici să vadă cu ochii lui Raiul de pe pământ, decât de la distanță. A murit cățărat pe muntele Nebo (Iordania), acolo unde Iahwe îl chemase să-i arate de la înălțimea vârfului Pisga (Fazga), față-n față cu Ierihonul, „Țara Sfântă”, după care l-a înștiințat că pentru el drumul vieții se încheie atunci și acolo, pe munte. Astăzi nu se știe pe unde-i zac oasele bătrânului Moise, din două motive: Pentru că urmașii lui nu s-au învrednicit să lase urme despre cel care le-a fost călăuză, sau pentru că personajul nu a existat în realitate. Locul lui Moise a fost luat de către criminalul Iosua, fiul lui Navi, care după trecerea Iordanului și în ciuda poruncii lui Iahwe, a exterminat tot ce era suflet în cetatea Ierihonului: bărbat, femeie, copil, oaie, cățel sau pisică.
Aurul, argintul și alte fierătanii le-a pus frumușel în visteria Domnului. La un moment dat, era gata-gata să o fure pe câmpul de bătălie, dar avu noroc cu Iahwe că a intervenit prompt cu o grindină de pomină, și care nu a murit de sabia evreului a mierlit-o de la grindina aruncată în capul lor de către însuși „Sfântu”, care a uitat și el ce e bine și ce e rău pe lumea asta. Doar atât: religia a făcut și face nenorociri,iar cei ce cred în diverse zeități că sânt zic Dumnezei se agata de nemurire in veci și speră că dincolo de moarte există viață eternă! Și asta doar ca sa nu se sperie de moarte și de veșnicia ei! Universul așa cum este el este fără să ne dăm seama, însuși puterea supremă, nimic altceva…știu că voi fi blamat, înjurat, etc., dar chiar nu-mi pasă de oamenii cu această gândire imaterială. Biblia n-o înțeleg toți bigoții. Necesită cultură. Multă. Avraam a venit în Canaan pentru ca Dumnezeu i-a spus, și tot lui i-a promis acest pământ care de fapt nu este nici al lui Avraam și nici al lui Israel, ci este pământul si locul ales de Dumnezeu să fie al Lui. Acel pamânt pe care Israel stă, este pământul promis lui Avraam și urmasilor lui și este în fapt pământul lui Dumnezeu. Recursul la istorie, mai ales atât de îndepărtată, nu cred că e elocvent. Toată Europa și chiar toată lumea e rezultatul unor migrații, mutări de populații și cuceriri. Trebuie să alegem un moment istoric obiectiv la care să ne referim, nu fiecare cu momentul care îi convine. Configurația lumii contemporane s-a creat pe baza civilizațiilor dominante, de cele mai multe ori prin forță, când avantajele culturale nu au fost destul de avanrajoase sau de convingătoare. Au rezistat popoarele cele mai puternice și mai adaptate. Unele și-au creat națiuni și state, altele nu. Că e corect sau nu, e irelevant. Așa e în natură. Iar omul face parte din ea. Nici Religia nu e relevantă, pentru că aceeași religie se practică, în moduri total diferite, în Iran vs Maroc, în Afghanistan vs Turcia sau de către ISIS vs Iordania. Israel este mai mult o religie decât un stat. În loc de concluzii o întrebare: Cum poți face presiuni asupra Hamas și a altor nebuni pentru a negocia și apoi să respecte ceea ce au negociat?
Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea–dublă campioană a presei de provincie și partener media al Jurnalul Bucureștiului, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași)
Articole asociate
Notă. Articole ale autorului Pompiliu Comșa în Jurnalul Bucureștiului
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
