Acasă Dezvaluiri Litoralul Mării Negre cu un secol în urmă…

Litoralul Mării Negre cu un secol în urmă…

916
1

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Cum arăta litoralul Mării Negre acum 100 de ani?

Litoralul reprezintă o bogăție naturală, cu care puține țări de pe planetă se pot laudă. Zona este ca un magnet pentru turiștii din țară și străinătate, odată cu deschiderea sezonului estival. De-a lungul timpului, litoralul românesc s-a tot dezvoltat, ajungând la forma din prezent. Intervenția umană în zonă a creat un loc la care mulți visează să ajungă când vine vara.

Cum arăta litoralul românesc pe vremuri?

Acum mai bine de 100 de ani, zona de la țărmul Mării Negre era frecventată de mii de turiști români și străini, în fiecare an. Situația s-a mai schimbat un pic în perioada comunismului, însă chiar și așa locația reprezenta visul oricărui cetățean pentru vacanța de vară.

Prima plajă amenajată de la noi în țară a luat naștere în anul 1882 în dreptul Hotelului Carol (construit în 1882) din Constanța. La acea vreme au fost construite două barăci din scânduri la 1,2 metri deasupra apei, fixate cu șine de fier pe fundul mării. Existau 21 de cabine pentru bărbați și 10 pentru femei. Costum de baie acoperea la acea vreme mare parte din trupul femeilor.

Prima plajă din Mamaia, acolo unde nisipul este extrem de fin, a fost amenajată în 1905. Mamaia avea, pe lângă două pavilioane cu câte 56 de cabine și un foișor, și 45 de gherete pe roți pentru bărbați și 35 pentru femei. Văzând potențialul zonei, peste 130 de personalități ale țării au achiziționat loturi de pământ în noua stațiune la prețul de 30 de bani metrul pătrat.

Trebuie specificat că prețurile nu erau ieftine și cine dorea să se bucure de nisip, soare și apa Mării Negre trebuia să facă economii din timp pentru un sejur de câteva zile. Peisajul pitoresc a facut ca zona să se dezvolte rapid, iar aici să se ridice mai multe case și vile. Printre cei care aveau proprietăți, în regiune, se numără: Mihail Kogălniceanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Mircea Eliade și actorul Constantin Tănase. Sezonul estival începea pe 15 mai și se încheia pe 1 octombrie.

Locațiile de cazare erau împărțite pe patru clase: lux, categoria I, categoria II și categoria III. Ca și în prezent, prețurile erau diferite în funcție de categorie. În perioada de vârf a sezonului estival o cameră cu două paturi ajungea la 220 lei – la lux, 180 lei – clasa I, 140 lei – clasa II și 100 lei – clasa III. Tarifele restaurantelor difereau și ele în funcție de categorie. Un pahar de lapte costa între 3 și 5 lei, 2 ouă fierte 6-7 lei, o supă 8-10 lei, mâncărurile gătite de la 14 la 16 lei, iar fripturile de la 14 la 22 lei.
Care a fost prima stațiune pe litoralul românesc?

Litoralul românesc a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri datorită faptului că marea era o sursă bună de hrană. Cercetările arheologice au evidențiat existența obiectelor din cultura Hamangia (5200 de ani î. Hr.). Pe litoral au existat stâne românești de ciobani transhumanți încă din Evul mediu, însă adevărata colonizare a românilor a început abia după anul 1878. Eforie Sud este prima stațiune de pe litoralul românesc.

Eforie Sud a fost înființată de Ioan Movilă, un boier din părțile Moldovei, în anul 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului care purta tot numele boierului Movilă. Inițial, stațiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă ().

 
Cum arată plaja sălbatică de la Perișor, una dintre ultimele plaje „virgine” din România?

Litoralul românesc este într-o continuă dezvoltare, iar marketingul a pus stăpânire pe o mare parte din cei 400 de km de litoral. Cu greu mai găsești zone naturale, nemodificate de oameni, unde să nu fii „deranjat” de civilizație. Una dintre aceste locații se găsește la confluenţa Deltei Dunării cu Marea Neagră, în judeţul Tulcea, și poartă numele de plaja Perișor.

Plaja Perișor, o plajă „virgină” cu apa verde

Plaja Perișor este una dintre puținele zone „virgine” din România. Plaja este ocolită de turiști care merg în special către celelalte plaje sălbatice: Corbu, Vadu, Tuzla. Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării (ARBDD) consideră această plajă o zonă tampon între două arii protejate. Cei care aleg să viziteze această regiune, trebuie să știe că se află în mijlocul pustietății. În anumite zile culoarea apei este verde, iar algele lipsesc cu desăvârșire. În zonă, nu există facilități moderne, precum: băuturi, mâncare, șezlonguri, umbrele etc. Deocamdată.

Cum ajungi la plaja Perișor?

Pentru a ajunge la plaja Perișor se merge cu barca pe niște canale știute doar de localnici. Aceasta se găsește la 30 de kilometri de localitatea Dunavăţul de Jos şi la 25 de kilometri de Gura Portiţei. Dunavăţu de Jos a început, în ultima vreme, să fie o zonă tot mai apreciată de turiști. Oamenii aleg să meargă în această regiune, pentru frumusețea naturii, dar și pentru faptul că pot vizita, în decurs de câteva ore, mai multe obiective turistice precum, lacul Chiril, lacul Isac, lacul Uzlina, lacul Isăcel şi Gura Filatului.

Care a fost prima stațiune amenajată pe litoralul românesc și cum se numea? Cui i-a venit ideea amenajării stațiunii?

Litoralul românesc a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri datorită faptului că marea era o sursă bună de hrană. Cercetările arheologice au evidențiat existența obiectelor din cultura Hamangia (5200 de ani î. d. Hr.). Pe litoral au existat stâne românești de ciobani transhumanți încă din Evul mediu, însă adevărata colonizare a românilor a început abia după anul 1878. Eforie Sud este prima stațiune de pe litoralul românesc. Eforie Sud a fost înființată de Ioan Movilă, un boier din părțile Moldovei, în anul 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului care purta tot numele boierului Movilă. Inițial, stațiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă.

De unde i-a venit lui Movilă ideea unei stațiuni?

Ioan Movilă și-a făcut studiile în Europa Occidentală și a văzut cu ochii lui stațiunile balneare din Europa. În plus, boierul a apreciat valoarea terapeutică a nămolului lacului Techirghiol și a razelor solare marine și nu a făcut decât să le pună în valoare. Inițial acesta și-a cumpărat aici o moșie, moșie pe care a pus bazele unei stațiuni balneare între plaja mării și lac, în anul 1899.

Terenul moșiei a fost cumpărat de la moștenitorii lui Mihail Kogălniceanu care primise acest teren drept recompensă pentru patriotismul dovedit în Revoluția de la 1848 și în Războiul de Independență al României (1877-1878). Movilă a făcut o investiție colosală, e drept și cu ajutorul băncilor și a adus medici și chimiști din Viena pentru analiza apa și a nămolul. Pe lângă hotel, Movilă a mai construit și un sanatoriu pentru băi calde de nămol cu 50 de cabine. În primăvara anului 1902, construcțiile au fost terminate, iar Movilă a întreprins o amplă acțiune de reclamă în țară și peste hotare pentru a atrage vizitatori. Primii turiști au început să apară încă din 1902, investiția fiind un real succes pentru Movilă. Din păcate, boierul moare în 1904, la doi ani după ce își văzuse visul cu ochii ().

E adevărat că pe litoralul Mării Negre a existat și plaja… TATAIA?

Una dintre cele mai cunoscute staţiuni din România este Mamaia. De multe ori, numele ne duce vrând-nevrând cu gândul la „mamaie”, denumire dată bunicilor în anumite zone ale ţării. Totuşi, puțini sunt românii care știu că tot la litoralul Mării Negre a existat și stațiunea „Tataia”.

La finalul anilor 1800, vară de vară, mii de oameni plecau din Bucureşti către stațiunile de la malul Mării Negre. În acea perioadă, celebre erau plajele Duduia, Domniţa Ileana și Tataia. Plaja Tataia era situată chiar în Constanța, în apropiere de plajele Duduia și Modern. Tataia era poziționată în partea de sus a orașului. E plaja Tataia, amenajată cu multă îngrijire. Are cabine de zid şi o potecuţă pitorească coboară din parcul cu acelaşi nume la mare. Multă lume o frecventează”, se specifica într-o publicație de epocă.

De unde venea denumirea stațiunii Tataia?

Istoria spune că numele acestei plaje vine de la un bătrân singuratic ce trăia aici la începutul anilor 1700. Acesta își ducea zilele alături de o capră și își făurise lângă bordei o grădiniță pentru zarzavat. Istoria numelui plajei a fost scrisă de inginerul-scriitor Petre Covacef, în lucrarea „Povestea Farului Genovez“: Legenda spune că numele acestei plaje vine de la un bătrân singuratic ce trăia aici pe la începutul veacului trecut, într-un bordei, foarte aproape de malul mării. Nimeni nu îi știa povestea, de unde venise și cum îl chema, dar mulți cumpărau guvizii prinși zilnic sau scoicile adunate de el. În fiecare dimineață, bătrânul lua un scăunel de lemn și îl punea în apă, apoi se cocoța pe el, aruncând nadă. Undița îi era un băț de stuf, meșina–o sfoară albă, momeala – midia găsită din belșug, iar plumbul–o bucățică de fier găsită din întâmplare. Seara, bea o gură de lapte de la capra ce îl însoțea mereu sau mânca o salată din grădina de zarzavat pe care și-o înjghebase lângă bordei. Așa a trăit Tataia ani buni, fără să deranjeze pe cineva, mereu gata să dea sfaturi sau să ajute oamenii. Treptat, vecinătățile bordeiului au început să se aglomereze, dar pe Tataia nu îl deranja prea tare acest lucru. Ba chiar mai stătea, uneori, la taifas cu birjarii ce veneau din centru și făceau popas pentru turiști, înainte de a-i duce la Mamaia. Într-o zi, Tataia trecu în lumea celor drepți. Bordeiul său se strică în dese furtuni, dar plaja care îi luă numele bătrânulului a rămas acolo, pentru constănțeni .

Notă. A se vedea și articolele conexe

Nota redacției

Modalități de promovare a jurnalelor academice

Indexarea revistelor academice și a articolelor

Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice

Lucrări intelligence

Armele geofizice sunt o realitate. Studiu despre agresiunea geofizică și modalitățile de identificare și contracarare a acesteia

„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)

Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.

Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.

Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile  „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.

De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media”  pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.

Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fiForța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”

Lucrarea „Inteligența Artificială în Informații” se distinge prin natura sa exhaustivă și bine structurată, subliniind calitatea analitică și relevanța sa pentru profesioniștii din domeniul intelligence și pentru cei interesați de tehnologiile emergente. Trecând în revistă colectivul de autori care au elaborat această lucrare, aceștia sunt după cum urmează: Ioana-Hermina Păiuș (antreprenor-director general, master în relații internaționale, studii de intelligence și diplomație, doctorand în relații internaționale și securitate, absolventă a mai multor cursuri în domeniul intellligence-lui și inteligenței artificiale și autoare de lucrări științifice în domeniu), Adrian Ioan Farcău (diplomat inginer, investigator privat și business-men), Ionuț Vasile Nicoraș (inginer, cunoscător și iubitor al domeniului de intelligence, specialist în energia verde și autor în domeniul intelligence-lui și inteligenței artificiale) și Petru Şteţcu (specialist în intelligence, investigator, editor, autor și coautor a mai multor lucrări de specialitate privind: intelligence, inteligența artificială, geopolitică, securitate, contraspionaj, contraterorism, manipulare, amenințări hibride, ordine publică și privată, diplomație, relații internaționale etc.), sub coordonarea lect. univ. dr. Tiberiu Tănase (istoric și specialist în Intelligence), apărută la Editura Concordia Arad. Lucrarea fiind de mare interes atât celor ce își desfășoară activitatea în domeniul intelligence-lui, cât și altor categorii de cititori, ce sunt doritori de informații noi în acest domeniu de activitate.

  • Lucrarea este bine structurată pe 16 capitole, începând ca primul capitol privind cunoașterea, știința și neuro-știința; apoi continuând cu următoarele capitole în care sunt tratate domeniul de intelligence, integrarea inteligenței artificiale în analiza informațiilor, noile tehnologii de inteligență artificială implementate în domeniul intelligence-lui; utilizări și aplicații ale inteligenței artificiale în sfera intelligence-lui; avantaje, oportunități și provocări ale noilor tehnologii de AI, lucrarea finalizându-se prin capitolul privind viitorul AI în intelligence. Capitolele se succed în mod cronologic, dând cursivitate ascendentă lucrării, ceea ce dovedește buna documentare a autorilor pe acest subiect. Structura capitolelor reflectă o abordare meticuloasă și comprehensivă a integrării și utilizării inteligenței artificiale în activitățile de intelligence. Autorii încep prin a fundamenta lucrarea în concepte fundamentale precum cunoașterea, știința și neuro-știința, continuând cu o analiză detaliată a definirii și organizării intelligence-ului în toate dimensiunile sale.
  • Pe parcursul lucrării, cititorii sunt ghidați printr-o serie de subiecte esențiale, inclusiv procesele de producere și procesare a informațiilor, structura și funcțiile agențiilor de intelligence și strategiile informatice pentru securitatea națională. De asemenea, sunt abordate aspecte practice, cum ar fi utilizarea inteligenței artificiale în colectarea și analiza datelor, precum și evaluarea impactului și provocărilor pe care această tehnologie le aduce în domeniul intelligence-ului. Lucrarea oferă, de asemenea, o perspectivă asupra evoluției viitoare a inteligenței artificiale în intelligence, evidențiind tendințele emergente și provocările anticipate, dar și oportunitățile de utilizare eficientă a acestor tehnologii într-un domeniu atât de critic.
  • Prin această lucrare documentară, autorii oferă cititorilor posibilitatea de a avea o viziune de ansamblu asupra integrării inteligenței artificiale în domeniul intelligence-lui, beneficiile, provocările și efectele acesteia, cât şi posibilitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele cu informaţii noi și importante ca urmare a implementării noilor tehnologii în sfera de intelligence.
  • De menționat lucrarea are o bibliografie de exceptie bazată pe lucrări noi, este interesantă și conține informații noi de actualitate. În concluzie, lucrarea „Inteligența Artificială în Intelligence” este prezentată ca o resursă indispensabilă pentru cei interesați de transformările și influențele aduse de inteligența artificială în activitatea de intelligence, furnizând o perspectivă detaliată și actualizată asupra acestui subiect complex și în continuă evoluție.


„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…