Postul care precede Învierea nu înseamnă să renunțăm la anumite alimente. În esență, postul este o invitație la curățare sufletească. Este o perioadă în care suntem chemați să ne privim mai atent gândurile, cuvintele și faptele. Să reducem zgomotul exterior pentru a auzi mai clar vocea conștiinței. Postul adevărat înseamnă:
- mai puțină grabă și mai multă răbdare,
- mai puțină judecată și mai multă înțelegere,
- mai puțină furie și mai multă bunătate.
Sărbătoarea Floriilor, a deschis drumul spre marea minune a Învierii, și prilejul ideal de a celebra viața și prietenia. Săptămâna Mare, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor, care a început astăzi este ultima săptămână a Postului Mare și precede Paștele, și are o semnificație profundă în creștinism. Săptămâna Mare este o perioadă de pregătire spirituală pentru Învierea lui Iisus Hristos. Este timpul în care ne amintim de suferință, sacrificiu, trădare, dar și de iertare, de credință și de speranță. Este un moment în care ar trebui să lăsăm deoparte grijile cotidiene și să ne regăsim în simplitatea unui zâmbet, în căldura unei strângeri de mână și în puterea comunității.
Este săptămâna în care suntem invitați să încetinim ritmul, să ne rugăm, să ne reculegem și să ne întrebăm sincer: ce putem schimba în noi pentru a deveni oameni mai buni? Rugăciunea, în această perioadă, nu este doar un ritual. Este un dialog cu noi înșine. Este momentul în care ar trebui să lăsăm grijile, fricile și nemulțumirile să se așeze și să privim viața cu mai multă claritate și smerenie. Poate că acum, în aceste vremuri tulburi, marcate de conflicte armate și crize profunde, mai mult ca oricând avem nevoie de spiritul Paștelui. Acestă sărbătoare a Învierii ne amintește că lumina triumfă întotdeauna asupra întunericului, că din haos poate răsări o nouă viață armonioasă cu natura și semenii noștri.
Lumea în care trăim acum este grăbită, tensionată, adesea polarizată. O lume în care ne este din ce în ce mai ușor să ne supărăm, să ne contrazicem, să ne separăm în tabere. De aceea, poate cel mai frumos lucru pe care îl putem face în această perioadă este să alegem, măcar pentru o vreme, să punem pauză conflictelor. Să uităm, măcar o săptămână:
- de supărări vechi
- de resentimente
- de judecăți pripite
- de ura față de cei care nu ne împărtășesc aceleași convingeri
Nu trebuie să fim identici pentru a ne respecta. Nu trebuie să gândim la fel pentru a ne trata cu bunătate. Paștele ne amintește că lumina nu vine din a avea dreptate, ci din a avea inimă. Să ne unim eforturile pentru pace și justiție socială–să fim mâinile care seamănă speranță în grădinile viitorului. Poate că nu putem schimba lumea într-o săptămână. Dar putem schimba felul în care vorbim, felul în care ascultăm, felul în care privim oamenii din jurul nostru. Să încercăm, așadar, să fim mai blânzi, mai răbdători, mai toleranți, mai deschiși. Pentru că adevărata Înviere începe în sufletul fiecăruia dintre noi. Să întâmpinăm Paștele, așadar, cu liniște, cu iertare și cu speranță.
Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite) în Jurnalul Bucureştiului

- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
































