1.jpg)
Violența în familie (vciolența domestică) este adesea asociată cu acte de agresiune fizică, cum ar fi lovituri, abuzuri evidente, sau abuz sexual, dar există o formă mai subtilă și adesea neglijată a acestei probleme: violența domestică fără violență fizică. Această formă de abuz este la fel de devastatoare, dar mult mai greu de recunoscut, deoarece agresorii folosesc metode de manipulare psihologică și emoțională pentru a controla, a constrânge și a teroriza victimele. Un aspect major al violenței domestice fără violență fizică este abuzul emoțional și psihologic. Acest tip de abuz implică metode precum înjurăturile, insultele, jignirile și tratamentul tăcerii. Agresorul poate submina constant stima de sine a victimei prin critici continue, desconsiderare și comentarii menite să-i distrugă încrederea. Cu timpul, victima începe să creadă că este inferioară, că merită tratamentul pe care îl primește, sau că este incapabilă să-și construiască o viață independentă.
Gaslighting-ul este o altă tehnică des întâlnită, care constă în manipularea psihologică a victimei astfel încât aceasta să înceapă să-și pună la îndoială sănătatea mintală, percepțiile și amintirile. O piesă de teatru din 1938 numită Gas Light, care a fost ecranizată în 1940 și 1944, este sursa termenului „gaslighting”. În poveste, un soț manipulează lumina din casă pentru a-și face soția să creadă că își pierde mințile, subliniind natura insidioasă a acestui tip de abuz.
Gaslighting-ul este o formă extremă de abuz psihologic, în care agresorul distorsionează realitatea pentru a face victima să se simtă confuză și nesigură, preia controlul complet asupra minții victimei, determinând-o să creadă că tot ce i se întâmplă este doar în imaginația sa sau că ea însăși este de vină pentru situațiile în care se află. Izolarea este o altă tactică de control des utilizată în violența domestică fără violență fizică. Comportamentul de control are loc atunci când agresorul își propune să subordoneze victima sau să o facă dependentă de el, încercând s-o izoleze de familie, prieteni și alte surse de sprijin, reglementându-i comportamentul și reducându-i independența, astfel încât aceasta să nu aibă unde să se refugieze. Acest proces de izolare se realizează treptat, iar victima poate să nu își dea seama până când nu este complet dependentă de agresor. În unele cazuri, agresorul folosește „tratamentul tăcerii”, refuzând să vorbească sau să comunice cu victima, ceea ce provoacă un sentiment de vinovăție și neliniște profundă.
Un alt aspect al violenței domestice fără violență fizică este controlul total asupra resurselor și deciziilor victimei. Agresorul poate controla finanțele, activitățile zilnice și relațiile victimei, reducând-o la o stare de dependență completă. Această formă de abuz poate face ca victima să se simtă captivă în propria viață, incapabilă să ia decizii pentru sine sau să scape din situația în care se află. Efectele pe termen lung ale abuzului psihologic (emoțional) sunt la fel de devastatoare ca și cele ale abuzului fizic. Victimele pot dezvolta anxietate, depresie, tulburări de stres post-traumatic și alte probleme de sănătate mintală. În plus, stima de sine a victimelor este adesea grav afectată, ceea ce le face și mai vulnerabile la abuzuri ulterioare. Ele pot ajunge să creadă că nu au nicio valoare sau că nu merită să fie tratate cu respect și demnitate. Un alt pericol major al violenței domestice fără violență fizică este faptul că este dificil de detectat și de dovedit. Spre deosebire de abuzul fizic, care lasă urme vizibile, abuzul psihologic (emoțional) se manifestă prin rănile invizibile ale sufletului și minții. Acest lucru face ca victimele să fie adesea ignorate sau neînțelese de cei din jurul lor, inclusiv de autorități.
Nu exista un anumit tip de agresor și nici un anumit tip de victimă, oricine poate fi. Este esențial ca violența domestică fără violență fizică să fie recunoscută și abordată cu aceeași seriozitate ca și abuzul fizic. Aceasta implică educarea publicului și a profesioniștilor din domeniul sănătății, al justiției și al asistenței sociale pentru a recunoaște semnele abuzului psihologic (emoțional). De asemenea, trebuie create și implementate politici care să protejeze victimele acestui tip de abuz și să le ofere resursele necesare pentru a se elibera de agresori. Organizațiile de apărare a drepturilor omului, cum este și OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului- Ecosoc-Națiunile Unite) joacă un rol crucial în lupta împotriva violenței domestice sub toate formele sale. Este necesară o colaborare strânsă între guverne, ONG-uri și comunități pentru a pune capăt acestui flagel și pentru a proteja drepturile și demnitatea fiecărui individ. Violența domestică fără violență fizică reprezintă deci un pericol real și insidios, care distruge vieți și lasă răni adânci. Este responsabilitatea noastră socială să recunoaștem și să combatem această formă de abuz, asigurându-ne că victimele primesc sprijinul de care au nevoie pentru a-și reconstrui viețile și a-și recâștiga demnitatea pierdută.
Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale) în colaborare cu Thomas Csinta, redactor șef și direcorul publicației.
Notă. Articolele Lordului Sir Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Notă redacției. Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022—2027. Legislația națională în domeniul violenței domestice.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, constituie un obiectiv de interes național și prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire si sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. În ultimii 3 ani România a depus în mod constant diligențe în vederea ratificării și pregătirii implementării Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), document programatic recunoscut, în mod unanim, ca fiind cel mai complex instrument de cooperare juridică internațională în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței domestice, protejarea victimelor, urmărirea penală a autorilor și adoptarea unei game largi de măsuri pentru a stopa acest flagel. În scopul realizării angajamentelor asumate de către statul român în ceea ce privește asigurarea implementării prevederilor Convenției de la Istanbul, ANES (Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați) a elaborat un set complex de acte normative care modifică și completează actele normative în vigoare din domeniu, în acord cu prevederile Convenției. Astfel că, la data de 13 iulie 2018, Parlamentul României a adoptat Legea nr 174/2018 de modificare și completare a Legii nr 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial nr 618 din 18 iulie 2018. Noua reglementare creează o abordare centrată pe victimă și pe dezvoltarea unor măsuri de prevenire a faptelor de violență domestică (consiliere psihologică în cazurile de divorț cu antecedente de violență domestică, monitorizarea ordinelor de protecție/măsuri de prevenire a încălcării acestora) și, în egală măsură, prevede măsuri de intervenție în regim de urgență în situații de risc imediat.
- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
- HG nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017
- HG nr. 49/2011pentru aprobarea Metodologiei–cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state
- HG nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal
- Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal al României, cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare; În scopul asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, prezenta lege reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile acestora, precum şi de consiliere psihologică, asistenţă juridică gratuită şi compensaţie financiară de către stat a victimelor unor infracţiuni
- Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.Prezenta lege reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare şi control pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Prevederile prezentei legi se aplică tuturor serviciilor sociale, precum şi furnizorilor de servicii sociale, publici şi privaţi, care funcţionează pe teritoriul României
- HG nr. 118/2014 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012
- HG nr 978/2015 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale
- Ordinul nr. 383/2004 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie
- Ordinul nr. 384/306/993/2004 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Procedurii de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie
- Ordinul nr. 304/385/1.018/2004 al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
- Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare
- Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare; Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonanţe, reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii
- HG nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale
- Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 2126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale
- Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice 3123/24.12.2015 privind modificarea Ordinului nr. 2126/2014
- Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.1343/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind completarea fişelor de autoevaluare pentru serviciile din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie
- Hotărâre Nr. 592/2021 din 27 mai 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale „Sinergie” 2021–2030 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale „Sinergie” 2021–2030
Sprijinim victimele violenței domestice. Aveți la dispoziție o linie telefonică non-stop (gratuită): 0800.500.333
Articole asociate
Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice
Lucrări intelligence
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
