Așa este intitulat un articol din ziarul „Kommersant”, semnat de Vladimir Soloviov (n.1963, propagandist rus, prezentator TV, publicist, actor, cântăreț și persoană publică de origine evreiască, purtător de cuvânt al Kremlinului) trompeta lui Putin din presa de la Moscova. L-am ales pentru publicare fiindcă oferă cheia pentru broasca interesului exacerbat al Rusiei pentru o palmă de pământ românesc. Care… „Moldova”? Pe mine chiar mă revoltă această confuzie cultivată de propagandiștii lui Stalin…S-o luăm metodic.
„Relațiile dintre Chișinău și Moscova sunt afectate și de problema găgăuză, ne asigură el. Relațiile ruso-moldovenești coboară cu încredere spre fundul fundului prăpastiei. Moscova promite că nu va lăsa fără răspuns faptul că a fost declarat persona non grata un angajat de la Ambasada Rusiei în Moldova. Între timp, Chișinăul nu intenționează să oprească acțiunile prin care se slăbește influența rusă în republică, dar mai mult, face același lucru în Găgăuzia. Relațiile dintre Chișinău și Moscova au devenit atât de tensionate încât orice situație poate duce la dispută. La 20 aprilie, o astfel de ocazie a fost un interviu al lui Serghei Lebedev, secretarul general al CSI, pentru TASS, în care oficialul nota: „mă bucur și îi mulțumesc că, până acum, nu s-au făcut demersuri concrete pentru retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente. ”
Potrivit domnului Lebedev, în ciuda declaraţiilor făcute de către Chişinău despre planurile de denunţare a mai multor acorduri din cadrul CSI, „nici până acum nu putem aduce în discuţie asemenea fapte”. „Da, s-au făcut declarații că merită să ne gândim dacă are sens să rămânem în continuare în CSI, având în vedere orientarea europeană a actualei conduceri a Moldovei. Dar practica arată și viața însăși arată că totuși cooperarea în cadrul CSI rămâne benefică pentru Moldova. Acest lucru permite tranzacționarea în condiții favorabile, transportul mărfurilor. Și multe alte elemente sunt conținute în CSI, care în prezent sunt utile și benefice pentru Republica Moldova”, a spus Serghei Lebedev.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a răspuns prompt la interviu. Acesta a menționat că prioritatea țării este procesul de integrare europeană și a mai informat că, în urma analizei bazei acordurilor încheiate în cadrul CSI, s-a decis că participarea părții moldovenești la o serie de documente este inadecvată. „Procesul de denunțare a început deja. Acesta nu este un proces ușor, necesită timp și va dura luni de zile”, a declarat Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, într-un interviu pentru „Kommersant”.
Domnul Zaharov nu a precizat despre ce fel de documente vorbește, dar a menționat că guvernul Republicii Moldova a decis deja să înceteze finanțarea sucursalei moldovenești a companiei interstatale de televiziune și radio MIR. În ședința din 19 aprilie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat un proiect de lege prin care se pune capăt participării țării la activitatea acestei companii de televiziune și radio interstatale. După aceea, după cum a informat portalul NewsMaker, reprezentanța companiei din Chișinău ar trebui exclusă din registrul Camerei Registrului de Stat ca persoană juridică. Anul trecut, remarcam că autoritățile moldovenești au suspendat difuzarea a șase canale de televiziune care transmiteau conținutul posturilor TV rusești-NTV, Channel One, postul Rossiya TV și altele. Serviciul de Informații și Securitate din Moldova actualizează din când în când lista resurselor informaționale blocate din Rusia. Unul din primele blocate a fost site-ul web al resursei de informare Sputnik Moldova, care face parte din MAI Rossiia Segodnia.
Trebuie spus că resursele informaționale moldovenești sunt blocate și în Rusia. În special, site-urile portalului informativ și analitic NewsMaker publicația de investigație Ziarul de Gardă, care are versiune în limba rusă, și portalul Nokta, care acoperă evenimentele din Unitatea Teritorială Autonomă (ATO) Găgăuzia în limba rusă, nu se pot deschide fără VPN (Virtual Private Network, rețea privată peste o rețea publică, precum internetul, care permite unui calculator sau unui dispozitiv ce poate fi conectat la rețea să trimită și să primească date peste rețele publice sau comune ca și cum ar fi conectat la rețeaua privată, beneficiind în același timp de funcționalitatea, securitatea și politicile rețelei publice).
Găgăuzia, de altfel, a generat recent scandaluri în relațiile dintre Moldova și Rusia. La începutul acestei săptămâni, autoritățile moldovenești nu l-au lăsat să intre în țară pe Rustam Minnihanov, șeful Tatarstanului, care intenționa să viziteze autonomia Găgăuză la invitația lui Viktor Petrov, unul din candidații la funcția de șef al Găgăuziei, și a lui Viktor Suhodolskii, un deputat al parlamentului moldovenesc din Partidul Socialist (vezi Kommersant pe 18 aprilie) .
Autoritățile moldovenești, comentând refuzul de intrare pentru șeful Tatarstanului, i-au îndemnat pe oficialii ruși să se abțină de la amestecul în treburile interne ale țării. Dar nu acesta a fost sfârșitul chestiunii. La o ședință de guvern din 19 aprilie, Dorin Recean, premierul Moldovei, a comentat dur incidentul cu Rustam Minnihanov. „Celor care cheamă agresori în Moldova, indiferent dacă sunt deputați, le recomand să nu facă acest lucru, pentru că nu vor reuși”, a spus premierul.
În plus, Chișinăul a decis să îl declare persona non grata pe unul din angajații ambasadei Rusiei în Moldova, care, după cum au spus autoritățile moldovenești, s-a comportat „nepotrivit” la aeroportul din capitala Moldovei. După cum se obișnuiește în astfel de cazuri, numele diplomatului nu a fost făcut public. Dar vorbim despre unul din angajații ambasadei Rusiei, care a sosit pe aeroportul din Chișinău pentru a-l întâlni pe Rustam Minnihanov acolo.
Potrivit unui interlocutor al ziarului „Kommersant”, agențiile guvernamentale din Republica Moldova susțin că diplomatul a încercat să facă presiuni asupra polițiștilor de frontieră, care au decis să nu-l lase pe domnul Minnihanov să intre în republică. În plus, altor doi diplomați ruși li s-a refuzat accesul special în aeroport, ceea ce le permite să rămână în zonele închise ale aeroportului pentru a facilita procesarea delegațiilor oficiale de intrare și de plecare. Maia Sandu a făcut apel la întreaga țară să iasă în stradă pentru integrarea europeană
Partea rusă a respins toate acuzațiile la adresa diplomatului său. „Considerăm anunțul persona non grata pentru diplomatul rus ca fiind nefondat, părtinitor din punct de vedere politic și subminând relațiile bilaterale. Respingem categoric acuzațiile nefondate ale diplomaților noștri de „comportament nepotrivit” pe aeroportul internațional din Chișinău, le considerăm drept pretext pentru această decizie. Mai mult, așa cum era de așteptat, nu au existat explicații inteligibile din partea reprezentanților MAEIE pe această temă”, se arată în comentariul Ambasadei Rusiei la Chișinău.
Promițând că nu va lăsa situația fără răspuns și că „toate acestea, fără excepție, sunt acțiuni neprietenoase” ale părții moldovenești, ambasada Rusiei a remarcat că incidentul „continuă cu o serie de atacuri neprietenoase de la Chișinău: aderarea la sancțiuni anti-ruse, blocarea televiziunii ruse, refuzul discriminatoriu față de diplomații din Rusia. Ambasada Rusiei monitorizează alegerea șefului UAT Găgăuzia și pe invitații care au fost deja primiți de o serie de misiuni diplomatice. Aparent, diplomaților ruși li s-a refuzat într-adevăr dreptul de a observa alegerile din Găgăuzia, care sunt programate pentru 30 aprilie. CEC din Moldova a transmis ziarului Kommersant că printre cei acreditați ca observatori nu există reprezentanți ai Rusiei. Reprezentantul MAEIE, Igor Zaharov, comentând acest subiect, a declarat pentru Kommersant că invitarea observatorilor este dreptul suveran al părții moldovenești. Astfel, reprezentanții ambasadei Rusiei nu vor avea ocazia să observe alegerile, care sunt importante pentru Rusia pe fondul confruntării cu Chișinăul. Găgăuzia este o regiune cu puternice sentimente pro-ruse. Venirea la putere a unui candidat cu legături puternice cu Moscova va oferi o oportunitatea de a-și spori influența, cel puțin în această parte a Moldovei. Moscova are mai mulți candidați favoriți la alegerile din Găgăuzia (la cursă participă opt candidați). Aceștia sunt deja menționatul Viktor Petrov, care critică regulat guvernul Republicii Moldova și se pronunță în favoarea cooperării cu Moscova, precum și Grigori Uzun și Evghenia Guțul. Dacă Rustam Minnihanov a zburat pentru ca domnul Petrov să se agite, atunci domnul Uzun este susținut de fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon, care nu și-a ascuns niciodată legăturile cu Rusia. Protestul moldovenesc s-a încheiat cu anunțul victoriei asupra Moscovei.
Evghenia Guțuleste asistată de un om de afaceri moldovean fugar, Ilan Shor, care conduce partidul de opoziție „Shor” din Israel și critică aspru autoritățile moldovenești în general și pe președintele Maia Sandu în special. Din Moscova, cântăreții Filip Kirkorov și Nikolai Baskov agită deschis pentru doamna Guțul, numindu-l pe Ilan Shor prieten, precum și pe șeful Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei, Leonid Sluțkii. Încă este greu de judecat cine este favoritul la alegeri – sondajele de opinie pe acest subiect nu au fost publicate”.
Am dat integral articolul lui Vladimir Soloviov, privighetoarea lui Putin. Din această relatare, rezultă clar interesul obsesiv al Rusiei față de cele 6 județe românești din Basarabia, pentru cele 20 de sate găgăuze, care au capitala la Comrat și față de fâșia rămasă cu numele de Transnistria. Toate aceste mici teritorii sunt tot atâția cai troieni imperiali pentru România. Este observația făcută de Mircea Druc, cel mai subtil analist pentru spațiul răsăritean. Respublika Molotov și toate celelalte respublici care au fost și vor mai fi inventate de Kremlin au un singur scop strategic pentru imperiul rus: dezmembrarea României sau măcar ținerea ei în șah. „Delegații” din Găgăuzia Ierî vin prin Harghita-Covasna și invers, cu același obiectiv, iar presa rusă mare prezintă „realizările acestor delegații”. Iată de ce aceste diversiuni bolșevice nu trebuie eludate la București și la Bruxelles. Ele reprezintă nimic altceva, decât continuarea practicilor imperiale din perioada interbelică, diversiuni care au culminat cu „revolta” agenților NKVD de la Tatar Bunar. Din nefericire, politicienii și jurnaliștii de la București au alte „probleme”. Ei vorbesc la fel de rar despre românii din partea de răsărit a spațiului nostru de etnogeneză, la fel ca despre Bangladesh…Iar această indiferență ne poate costa enorm fiindcă este cea mai vulnerabilă frontieră pentru România.
Nota Bene. Pe data de 21 februarie 2021, la Moscova, Vladimir Putin a anulat decretul din 2012, care garanta respectarea suveranității și a integrității Respublicii Molotov. În aceeași zi, la Varșovia, Joe Biden i-a acordat un tratament special Maiei Sandu, asigurând-o de sprijinul american în fața amenințărilor rusești. Nici primul eveniment, nici al doilea nu au fost întâmplătoare.
Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului
A se vedea și alte articole ale autorului
Articole asociate
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
