Acasă Sport și Activitățile fizice cu caracter sportiv O divă de Hollywood la Wimbledon sau Victoria frumuseții (Corespondență de la...

O divă de Hollywood la Wimbledon sau Victoria frumuseții (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață)

Nu o dată, în cronicile mele dedicate tenisului, am numit-o pe Sorana Cîrstea „Maria Sharapova a României”, datorită frumuseții și grației sale. Desigur, nu este așa de galonată ca Mașa, dar ea are o mentalitate superioară tuturor jucătoarelor din circuit. Nu contează locul pe care îl ocupi în clasament, zice ea adesea, ci forma în care ești atunci când joci.  În Grand Slam-uri nu a trecut mai departe de sferturi, dar fiecare meci al ei este memorabil. De-a lungul anilor, Sorana a învins jucătoare de mare calibru, cotate ca staruri la momentul respectiv, cum ar fi Petra Kvitova, Johanna Konta, Caroline Wozniacki și altele.

Un meci frumos face cât un premiu în marele circuit. Nu titlurile fac frumusețea sportului, ci jocul ca atare, frumusețea jocului. Nu vorbele, nici galoanele, ci ceea ce se vede că faci pe teren. Bucuria pe care o transmiți spectatorului. Un joc memorabil face cât un întreg parcurs al unui turneu chinuit, în care unii câștigă la noroc, cum a câștigat Tsitsipas la Thiem, care în final la tie-break a comis o eroare neforțata exact când nu trebuia, dar tot meciul l-a dominat, i-a dat o lecție grecului alarmist, care joacă de parcă vin turcii! O lecție magistrală i-a dat-o apoi Murray, care i-a răspuns alarmistului cu un joc de mare eleganță, de mare frumusețe a gândirii. Puțini joacă un tenis cu mintea. Majoritatea sunt instinctuali.  Vezi ce a făcut diferența în meciul Djokovic-Thompson. Iar un circuit de Grand Slam arată ca o goană disperată după Money, de aceea uneori este atât de urât. Ați văzut meciul Cornet-Rybakina? Cornet era ridicolă, nu fiindcă a ridiculizat-o Rybakina, ci fiindcă așa este ea de la natură. Apoi, după ce a căzut, o făcut o mișcare cum nici la gimnastica ritmică nu se vede, a urlat, durerea era mare, dar, deși era finalul jocului, când nimic bun pentru ea nu se mai putea întâmpla, nu s-a lăsat, a cerut să fie bandajată la picior, și a jucat ca un rănit în tranșee la Waterloo!  Sunt jucători care fac acest sport insuportabil. Jucători care joacă în stare de alertă, la disperare, nu pot fi urmăriți. Treci pe alt canal.

Ce m-a cucerit mereu la Sorana a fost eleganța loviturilor.  Când toate jucătoarele sunt orientate spre tenisul agresiv, Soroana joacă un tenis de plăcere. S-a văzut clar această diferență în meciul memorabil cu Elena Ostapenko, din turul doi de la Wimbledon, pe care Sorana l-a câștigat în stil  de mare campioană.  De data asta, și-a îmbunătățit considerabil jocul.  În primul rând psihic este foarte puternică, iar serviciile si retururile, mingile lungi pe fundul terenului sunt de o calitate impresionată. În timp ce Ostapenko lovea mingea de parcă avea în mână o bâtă, numai violent și uneori cu o precizie uimitoare (pe vremea când o învingea pe Halep în finala de la Roland Garros se spunea că e o nouă Serena Williams, așa lovește de tare, dar în afară de faptul că s-a îngrășat și e mioapă, nu ne-a demonstrat mai nimic, e inadmisibil pentru o jucătoare a sportului alb să arate cum arată ea!), Sorana o pasa cu o mare eleganță. I-a dat o mare lecție lui Ostapenko, care a jucat foarte motivat, cu dorința nebună să câștige, fierbea la fiecare punct pierdut. Dar pentru prima oară am văzut-o pe Sorana având o constanță în concentrare, o voință de fier, manifestată prin strângerea pumnului și mișcarea hotărâtă a capului la fiecare punct câștigat. Nu părea româncă, învățată cu eșecul, se comporta ca Serena Williams în momentele ei de glorie. Voința de a se bate până la capăt, de a învinge, se citea pe toată ființa ei. Toate aceste câștiguri din jocul Soranei le datorează, spune ea, noului ei antrenor, suedezul Thomas Johansson, fost jucător, deținător al unui trofeu de Grand Slam.

A fost o partidă în care fiecare punct a fost o luptă, un spectacol de clasă. În această formă pe care a dovedit-o în acest meci, Sorana nu cred că are adversară. Chiar dacă va pierde următorul meci, nu mai contează. În viziunea mea, a sportului de plăcere, exprimată în cartea mea Arta sportului (vol. 110), nu câte meciuri câștigi contează, ci cum le câștigi. Niciodată Halep nu a jucat partide atât de frumoase ca Sorana. Halep era (oare mai este?) din familia lui Ostapenko, jucătoare agresivă. NU, Soroana este nobilă, reprezintă cu adevărat acest sport, mai ales când este ca aici, la Wembledon, unde regulamentul prevede ca toți jurătorii să fie echipați în alb. Și în costumul ei alb, Sorana este o divă de Hollywood. Merită să stea în lojă lângă Kate Middleton și Roger Federer.

Înainte de acest meci memorabil, toți s-au grăbit să o acuze pe Sorana pentru că a scris pe internet că bărbații trebuie să fie mai masculini, iar femeile mai feminine, iar toți au interpretat aceste cuvinte frumoase și foarte juste, ca un atac la LGBT! Dar anterior și Meryl Streep și Catharine Deneuve au susținut așa ceva. Și nimeni nu le-a penalizat, nu le-a împroșcat cu noroi. O avalanșă de jigniri nemeritate pe capul Soranei.  S-a trezit și la noi un plagiator fost prim-ministru să-și arare disprețul. Dar ar fi fost cazul să tacă sau să-și fi arătat disprețul pentru o faptă abominabilă, ca plagiatul, o practică pe care a introdus-o la guvernarea României!

Sorana este un om superior. Fiindcă are umor. Mult umor. Și știe să piardă. Ea compensează orice pierdere cu o călătorie culturală. Dacă pierde la Londra, va merge să viziteze British Museum și alte minuni ale marelui oraș. Ea nu face din tenis o competiție pe viață și pe moarte, nici un gest al ei pe teren nu arată a disperare. Ați văzut cum joacă Tsitisipas și Medvedev, cu ce dispeare se pregătesc să primească mingea și cu ce furie de ciobani o lovesc!? Sunt disperați să câștige, exteriorizările lor ca sportivi trădează niște oameni foarte labili psihic. NU sunt puțini jucători care, confundând tenisul cu o loterie a sorții, ajung la limita trăirilor psihice. Sunt crispați, răi, lipsiți de fair-play. Nu știu să zâmbească! I-a văzut cineva vreodată zâmbind? Oare cum îi va zâmbi mirele Stephanos Paulei Badosa, ca ea să nu fugă de unde a venit (s-a născut la New York, în Manhattan)? Ei ar trebui să o aibă model pe Sorana, care nu face din tenis un cap de țară. E un sport, care trebuie tratat cu sportivitate. Iar când vine despărțirea, să arăți tot senin și plăcut ca Federer. Federer a câștigat de 8 ori Wimbledon-ul, Sorana niciodată, dar ei sunt la fel de frumoși, la fel de egali în expresie umană. Sunt modele pe care tinerii trebuie să le urmeze.

Grid Modorcea („the great Mitică” – Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”)

Articol asociat

Roland Garros – un turneu tărcat sau căutarea acului în carul cu fân (Corespondență de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte) 

Nota redcației

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență (text & foto) – de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

 

Articolul precedentLansarea lucrării „Carta Albă a IMM-urilor 2023” realizată de CNIPMMR (Consiliul Naţional al IMM-urilor din România). Corespondență de la jurnalistul Geo Scripcariu (Managing Partner BT Public Relations, RadioPunctLondra)
Articolul următorÎn acest infinit, mă simt ca un fir de nisip pe o plajă imensă și pustie (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf