
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” are onoarea să vă invite marți, 18 martie 2025, de la ora 18h00, la sediul instituției din str. Batiștei 15, București, la evenimentul de lansare a volumului „Eroii uitați. Generali morți în al Doilea Război Mondial. Schițe biografice”, semnat de col. (rtg) Remus Macovei. La eveniment sunt invitați pentru a prezenta volumul: Dr. Alin Spânu, istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București, Gl. bg. (r) dr. Adrian Stroea, fost locțiitor al șefului Direcției Instrucție şi Doctrină în Statul Major al Forțelor Terestre și Col. (rtg) Remus Macovei, autorul volumului.
Cunoscut ca un neobosit căutător în arhive și biblioteci pentru a restitui cititorilor istoria militară română, Col. (rtg) Remus Macovei reconstituie biografiile și schițele de portret a 39 de generali, care și-au pierdut viața în luptele celui de-al Doilea Război Mondial. Actele de eroism ale acestor mari personalități românești le-a descoperit în arhive, în momentul în care se documenta pentru o lucrare despre generalii români care au murit în închisorile comuniste.
„Prezenta lucrare a neobositului restitutor de istorie militară, colonel (rtg.) Remus Macovei, reprezintă un inspirat și autentic onor pe care l-a adus peste timp generalilor căzuți la datorie pentru înfăptuirea politicii militare a statului român în cele două conflagrații mondiale. Este neîndoielnic o utilă contribuție la dezvoltarea istoriografiei militare românești, la mai buna cunoaștere a acelor lideri ai oștirii care au plătit cu prețul vieții respectarea jurământului sacru față de țară. Este interesant faptul că autorul a mărturisit că inițial nu a intenționat să scrie această carte dedicată generalilor și coloneilor înaintați post-mortem la gradul de general de brigadă, trecuți în veșnicie în cele două războaie mondiale, ci generalilor uciși în închisorile comuniste. Schimbarea temei abordării sale s-a produs pe timpul documentării când a constatat cu surprindere că numărul generalilor români căzuți pe câmpul de luptă era cu mult mai mare decât cel cunoscut și prezentat în lucrările de specialitate. Astfel, imboldul lăuntric, de neobosit iscoditor, i-a permis să identifice 39 de astfel de subiecți ale căror schițe biografice le-a compilat lăudabil între coperțile prezentei cărți. Numitorul comun al tuturor celor 39 de generali prezentați în carte îl reprezintă trecerea în armata cerească, la datorie, în haină militară. Una dintre constatările triste ale autorului a fost că nici unul dintre acești eroi ai neamului nu a beneficiat de funeralii naționale, așa cum ar fi meritat pentru sacrificiul lor suprem. Inventariind monumentele ridicate în memoria celor 39 căzuți la datorie cu gradul de general și general post-mortem, autorul a constatat că cinstirea memoriei acestora s-a făcut în mod diferit, cu mult mai multă gratitudine din partea societății pentru cei trecuți în amintire în Primul Război Mondial, deși aceștia au fost mai puțini decât cei din al Doilea Război Mondial. Desigur, un factor determinant l-a reprezentat regimul politic instaurat după ultima conflagrație mondială. În mod admirabil autorul a dedicat această din urmă carte a sa tinerei generații, precum și celor viitoare, îndeosebi celor ce au îmbrățișat sau vor îmbrățișa nobila carieră a armelor, pentru a cunoaște mai bine trecutul neamului și pentru a oferi modele de servanți ai oștirii și națiunii”. (General de brigadă (rtg.) și prof. univ. dr. Adrian Stroea)
Notă. Col. (rtg.) Remus Macovei a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu”, Sibiu (1971-1974), Academia Militară-Facultatea de Comandă și Stat Major (1981-1983) și Cursul post-academic pentru comandanți de regimente/brigăzi (1986). Între 1974-2002 a comandat subunități și unități în Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Basarabi, Topraisar și Constanța. A publicat 26 de volume, în calitate de autor sau coautor, printre care menționăm: Corupția și armata română (2004), Regimentul 36 Infanterie. O istorie în imagini (2009), Generalii de armată (2012), Condamnările generalilor (2012), Regimentul „Călugăreni” nr. 40. Sufletul, pușca și mitraliera (2019), Stan Poetaș–Generalul nepereche (2020), Corifeii Armatei populare (2023).
Articole asociate
Notă. Alte articole despre evenimentele cultural-educative de la Casa de Cultură „Frierich Schiller” din București
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).





- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…












1.jpg)























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului








[…] Lansarea cărții „Eroii uitați. Generali morți în al Doilea Război Mondial. Schițe biografic… […]