Acasă Filosofie & Filosofie politică Cultura ca fenomen fizic – metafizic (comprimată filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului...

Cultura ca fenomen fizic – metafizic (comprimată filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Lumea în general ideatic-contextual interpretată este un monolit conceptual cultural mai mult sau mai puțin descifrabil cu puternice interferențe și caractere pragmatic- funcționale. Una dintre caracteristicile fundamentale ale culturii, însă, este particularitatea sa moral-spirituală de natură pur metafizică. În această ordine de idei prin metafizic înțelegem, foarte simplu formulat, ceea ce este altfel, primordial, diferit de fizic, ascuns, aproape inexplicabil, mai greu de pătruns și de redat în toate ipostazele sale fizice. Din acest punct de vedere fenomenul cultural/cultura se împarte în două părți distincte: 1) partea fizică și 2) partea metafizică.

Pe interior în cultură ambele aceste compartimente se intersectează/intercalează reciproc în mod obiectiv-subiectiv, adică fizic-metafizic, formând matricea structurală de căpătâi a fenomenului ca atare. Tot ce ține de partea metafizică a culturii, așadar, sunt categorii metafizice primordiale fondatoare, generatoare și responsabile de categoriile fizice, pragmatice ale culturii. Caracteristicile și particularitățile pur metafizice se manifestă prin ceea ce numim cultură metafizică pură. De cultura metafizică pură ține binele ancestral: etica, morala, plăcerile, satisfacțiile, ideile, raționamentele, emoțiile, afecțiunile. Aceste categorii se manifestă identitar în ipostazele lor ca matrice intercalată – combinație a metafizicului cu fizicul cu pregnanță și accentuare preponderent metafizică: toleranță, comunicare, solidaritate, responsabilitate, empatie, milă, înțelegere, conlucrare, dragoste, înțelepciune și iubire. Partea fizică a culturii ține de mecanica pură, ca atare a tuturor felurilor de manifestări pragmatice ale ei, adică prin ceea ce numim cultură metafizică impurăfizic-metafizică preponderent mecanicist -pragmatică. De cultura metafizică impură țin toate antinomiile manifestărilor culturii metafizice pure, adică a răului ancestral: intoleranța, egoismul, iresponsabilitatea, indiferența, invidia, îngâmfarea, înfumurarea, răzbunarea, teroarea și separarea.

Deci cultura metafizică pură/preponderent metafizică împreună cu reversul ei cultura metafizică impură/preponderent fizică formează cultura generală a unui popor. Numim, așadar, un popor cu înaltă cultură generală atunci când ea este preponderent metafizică pură, iar un popor cu o cultură generală joasă atunci când ea este preponderent metafizică impură. Observăm așadar, că în ambele cazuri cultura este metafizică însă cu grade diferite a manifestării metafizicului ei. Corespunzător într-o cultură metafizică pură vor prevala atributele proprii enumerate aici, iar într-o cultură metafizică impură vor prevala atributele antinomice proprii enumerate corespunzător.

În arealul cultural internațional al lumii contemporane aflată în anticamera etapei post postmoderniste a evoluției prevalează cultura metafizică impură cu toate metehnele și neajunsurile grave caracteristice ancestral-ontologice-un început de trecere de la sălbăticie și teroare la rațiune, pace și gândire critică. Cultura generală a unui popor este o categorie transformabilă bivectorială: 1) cu sens perfectibil/pozitiv și 2) cu sens inferențial/negativ, ambele sensuri făcând parte din evoluție în general și din evoluția culturii în special.

Fenomenul evoluționist prin factorul său numit proces ontologic evoluționist este acea dinamică ce poate involua dar și evolua fenomenul evoluționist în ansamblul său-relație care se autodetermină sinergic în regim de relativitate ontogenetică când evoluționist-progresivă, când evoluționist-regresivă (involutivă)- balanța legică a suficientizării felului de a fi realitate a existențialului. Atare procese se petrec pe parcursul a unor perioade foarte lungi de timp-adevărate ere epopeice ale dinamicii lucrurilor în Univers.

În această arhicomplicată morfogeneză a existențialului factorul evoluționist comunitar socio-uman a cunoscut și continuă să cunoacă istoria sa etapizată, punctată de către fenomenul cultural cu funcție și rol echilibrator-edificator – generator de valențe etice-morale îmbogățite pe parcurs cu achiziții de substanță esențial-primordială metafizică complexate determinativ în indivizi umani cu vădite capacități și calități neuronal-intelectuale avansate care au îmbogățit și continuă să îmbogățească tezaurului cultural al umanității (vezi Petru Ababii, „Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane”, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2025). Se atestă asemenea intelecte individuale în sânul fiecărui popor. De la sine putere ca dat-dar dumnezeiesc cultura unui popor în general și reprezentanții ei cei mai prolifici și terminând cu cei mai puțin prolifici în special au menirea venită de la Creator să joace rolul punții de legătură a pământului cu cerul, adică a teluricului uman cu metafizicul sfințeniei cerești și a opri alunecarea omenirii încă sălbatică în prăpastia întunericului ne ființării și a face astfel din cultura generală a lumii una pur metafizică.

Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporaneInteresul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţificăOfranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Articole asociate

Corectitudinea etică – morală (politică) umană ca formă a criticismului critic – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Morfologia  transformării omului în neom (comprimată filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)