Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
În primul rând vă spun că nu am cuvinte să vă mulțumesc. Am lipsit o săptămână din București și când am revenit acasă și am deschis computerul am rămas uimit de articolul, articolele pe care mi le dedicați, în revista dumneavoastră extraordinară, Jurnalul Bucureștiului. Vă sunt profund recunoscător, am fost emoționat.
În al doilea rând vă felicit pentru revista pe care o creați de ani de zile, pentru activitatea dumneavoastră complexă în slujba Omului, a românilor. Pentru harul extraordinar (pe care l-am văzut doar la fratele meu Alexandru Cetățeanu, Președintele Asociației Scriitorilor din America de Nord și Directorul revistei „Destine literare”) pe care vi l-a dăruit Dumnezeu, acela de a aduna în jurul dumneavoastră mari valori, de a le da prilejul, de a le ajuta să creeze și de a le face cunoscute. Toate acestea în slujba Binelui, a Omului. Vă rog să mă credeți aveți toată admirația și recunoștința mea. Sunt rari oamenii aceștia.
Directorul Revistei ˝Destine literare˝ din Canada, împlinește 74 de ani
Fiindu-vă profund recunoscător mi-aș dori și eu la rândul meu să vă ajut. La bine trebuie să răspunzi cu un bine și mai mare. Aș fi onorat dacă aș face parte din grupul dumneavoastră de lucru, dacă mi-aș pune energia și darurile dăruite de Domnul în slujba oamenilor, a românilor, așa cum faceți dumneavoastră. Aștept de la dumneavoastră să-mi spuneți cum pot să contribui și eu la Binele pentru care dumneavoastră lucrați de ani de zile, pentru că îmi doresc să fiu alături de dumneavoastră, cu puținele mele forțe, să colaborăm.
Încă o dată vă mulțumesc pentru articolele, cuvintele prin care revista dumneavoastră m-a făcut și mai cunoscut. Vă doresc dumneavoastră și colaboratorilor dvs mari și multe succese, realizări importante. Sărbători fericite de Paște dumneavoastră, familiei, și colaboratorilor. Fie ca Domnul să ne ajute să colaborăm mult timp, să ne ajute să facem cât mai mult bine și să dăruim semenilor noștri în această existență cât mai multă iubire. Doamne ajută! Cu drag ! Cu recunoștință, cu prețuire, cu admirație al dumneavoastră profesorul Ștefan Dumitrescu.” (1 mai 2024 Popești Leordeni)
„Mare mi-a fost bucuria când revenind în ţară la sfârşitul anului 2014 am găsit în librăria Eminescu 4 cărţi semnate de Ştefan Dumitrescu. Este vorba de romanele: „Feodor Mihailovici Dostoievski s-a sinucis la Bucureşti”, „Prea adânc m-ai rănit , femeie!”, „Marea Dragoste”, şi de cartea de critică socială, filozofică, politică, sau mai bine zis de Eseul, sau de Monografia dedicată celor Doi Mari Dizidenţi şi Scriitori, Ioan Crişan şi Paul Goma.(…) Romanul „Feodor Mihailovici Dostoievski s-a sinucis la Bucureşti”, este cea mai profundă meditaţie asupra istoriei poporului român şi a sufletului românesc…După lectură cititorul rămâne cu adevărat năucit, având nevoie de timp pentru a-şi reveni, pentru a-şi aduna gândurile, pentru a lăsa informaţia conţinută de universul românesc să se sedimenteze în fiinţa lui. De departe romanul acesta este unul dintre marile romane ale secolului XX. Este cu mult deasupra romanelor lui Garcia Marquez sau Varga Lyosa, sau ale mai bătrânului Thomas Mann. Romanul acesta este de departe un roman de talie internaţională, care ar fi best-seller pe marile pieţe internaţionale de carte dacă ar fi tradus şi publicat în străinătate. (…) Romanul nu se poate povesti pentru că este un roman parabolă, metaforă, o constelaţie de motive epico-filozofice care comunică între ele, dându-i romanului o arhitectură complexă polisemantică şi polifonică. (…). Ce păcat că unii critici din România tac (aşa suntem noi, românii, când este vorba să ne recunoaştem valorile. Ce ruşine !) şi nu mediatizează romanul, nu-l interpretează, nu se apleacă asupra lui. După lectura, a doua lectură a romanului lui Dostoievski, am fost desigur curios să văd dacă şi celelalte două romane se ridică la înălţimea lui. Aşa că următorul roman lecturat a fost „Marea Dragoste”. Tot un roman de dragoste ca şi romanul „Feodor Mihailovici Dostoievski s-a sinucis la Bucureşti” (care este în primul rând un roman de dragoste) şi tot un roman dostoievskian, pe care nu-l mai laşi din mână. Cele trei romane lecturate de noi, unul după altul, şi care realmente ne-au cutremurat (au un efect teribil asupra psihologiei lectorului) sunt romane dostoievskiene, pentru că dacă Dostoievski se foloseşte de evenimentul teribil, care este crima săvârşită de un personaj asupra altui personaj, şi care declanşează trăirile filmice ale personajului principal, prilej cu care autorul pătrunde în profunzimile sufletului slav, al sufletului omenesc, Ştefan Dumitrescu utilizează o altă fereastră, poartă pentru a intra în profunzimea şi vastitatea universului omenesc interior, şi aceea este Dragostea.
Scriitorul Ștefan Dumitrescu, care de-a lungul a peste cinci decenii a dat dovada unei creativități prodigioase și a unor inspirații geniale, este autorul a zeci de volume de opere literare (romane, piese de teatru, poezii, eseuri), dar a deschis noi orizonturi și în științele socio-umane (a pus bazele mai multor noi științe).
Este membru al Uniunii Scriitorilor și a fost propus pentru Premiului Nobel pentru literatură. A fost elogiat pentru activitatea sa mari personalități între care și Nichita Stănescu, Marin Preda, Adrian Păunescu, Ana Blandiana,Ștefan Răgălie (directorul Institutului de Cercetări Economice al Academiei), prof. univ. dr. Marius Băcescu sau ambasadorul Constantin Lupeanu. I s-a spus că trăiește într-o țară prea mică, în care valorile sunt invidiate și distruse și i s-a recomandat să emigreze în Occident (Franța, SUA, etc.), unde ar fi mult mai apreciat decât în țara natală.
Ștefan Dumitrescu a ales să rămână acasă și, într-adevăr, forurile culturale și științifice din România i-au ignorat cu obstinație numeroasele contribuții originale, iar pentru marele public a rămas aproape necunoscut. În ceea ce privește soluționarea crizelor sistemice din România, dl. Dumitrescu oferă metode foarte elaborate și aplicate, gata de a fi puse în practică de o eventuală nouă administrație a țării, o conducere care să fie una a adevăraților patrioți. Emisiunea a fost difuzată în direct de Televiziunea Global News în data de 18 aprilie 2024.
Ștefan Dumitrescu-Doctrina salvării poporului român
Născut la jumătatea secolului XX, la 24 aprilie 1950 (în aceeaşi zi cu Friedrich Schiller, cu Theodor Palady, cu scriitorul rus Vladimir Nabocov, în imediata apropiere a zilei de naştere a lui Shachespeare, 23 aprilie, semn că intervalul acesta zodiacal este foarte bun pentru literatură, pentru cultură) în comuna Valea Mare, în sudul judeţului Vâlcea, îi place să citească, lectura fiind marele dar al lui Dumnezeu şi marea sa bucurie, citeşte enorm. Va fi toată viaţa însetat de cunoaştere, de creaţie, de răspunsurile la marile probleme ale existenţei umane. Urmează Facultatea de Filozofie din Bucureşti, între anii 1969-1973. Visul lui a fost ca după absolvirea Facultăţii să devină gazetar, un mare gazetar ca Eminescu, Octavian Goga, Pamfil Şeicaru (care apare ca personaj în romanul său „Delirul”, vol II, apărut în anul 2004, la Editura Fortuna, continuare la romanul lui Marin Preda, „Delirul”, vol I). Visul acesta va rămâne un vis, pentru că în actuala conjunctură când presa a devenit una comercială şi de scandal, când nimeni nu se mai interesează de ţară, de destinul nostru istoric, este aproape imposibil să fii un mare gazetar.
- Debutează ca poet sub pseudonim în revista Ramuri, la 17 ani, în anul 1967, pe când era elev de liceu, încurajat de poetul Miron Radu Paraschivescu, care-i spunea într-o scrisoare caldă, de încurajare: „Dacă vei merge pe drumul acesta, dragul meu, vei ajunge departe.”
- În octombrie 1969, debut consecutiv, cu poezie la radio Grozăveşti, este vorba de staţia de radio din Complexul de cămine studenţeşti de la Grozăveşti, şi la Radio Bucureşti.
- La 1 ianuarie 1970 Ana Blandiana îl publică (un alt debut) în revista Contemporanul prezentându-l elogios la rubrica „Lira de aur.”
- 1970, 1971 publică în revistele Amfiteatrul, Luceafărul, România literară, Contemporanul, revista Argeş, are momente poetice la Radio Bucureşti. În revista Contemporanul debutează ca critic literar cu cronici, recenzii şi pastile literare, făcute cărţilor pe care i le dădea pentru a le recenza criticul literar George Ivaşcu, mai târziu directorul revistei Contemporanul.
- În numărul 12 al revistei Amfiteatrul, din anul 1971, Ana Blandiana îl prezintă pe Ştefan Dumitrescu, într-un mod fulminant, anunţând venirea în literatura română a unui mare scriitor.
Realizatorul emisiunii este Marvin Atudorei (doctor în Filosofie, scriitor și președintele asociației Forumul Țărilor Ne-Aliniate din România) care urmărește, ca prin activitatea sa, să devoaleze uriașa manipulare prin care „elitele” politice, academice, mediatice ale lumii induc opiniei publice imaginea unei False Realități. Marvin consideră că soluția esențială de ieșire din hipnoza colectivă ce sclavizează populația este ridicarea nivelului general de conștiință. O contribuție importantă a lui Marvin Atudorei pe direcția oferirii unei înțelegeri mai obiective a relațiilor internaționale este lucrarea sa „Planurile Americii pentru Hegemonia Mondială”, publicată atât în limba română, cât și în engleză.
„O ţară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susţinut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoşilor plecaţi la luptă, o ţară halucinantă, un pământ cântător şi orbit de lumină proslăveşte în versurile sale recente Ştefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaşte ţărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă şi riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale poeziei, pentru că Ştefan Dumitrescu nu versifică frumos şi cu talent în cadrele unui lirism ştiut sau bănuit numai, ci îşi creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referinţă. Fiecare dintre poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă înarmate şi se cântă din ruine ca din fluiere. Talent în afara oricărei îndoieli, spirit neliniştit şi în continuă ardere, autor de eseuri reinterpretând miturile şi de poeme reclădind universul, Ştefan Dumitrescu este un poet mai dur, mai abrupt, mai supus suferinţei şi neliniştii, decât limpedele Dan Verona, dar la fel de cert, la fel de Adevărat” . (Ana Blandiana, revista Amfiteatrul, nr I2, 1971)
Între anii 1971 şi 2000 Ştefan Dumitrescu a scris peste 50 sau 60 de piese de teatru, dintre care peste 30 de piese de teatru de valoare europeană, mari piese de teatru ale secolului XX. Cine va citi aceste piese se va convinge de lucrul acesta. A dat o operă dramaturgică (piese de teatru) cu mult mai vastă şi valoroasă decât a lui Matei Vişniec, pe care toată lumea îl ia în braţe. A dat o operă dramatrugică mai importantă, mai valoroasă şi mai bogată decât a lui Albert Camus, a lui Jean-Paul Sartre, a lui Dario Foo sau Tennesse Williamss. De aceea este posibil ca Ştefan Dumitrescu să fii dat una dintre cele mai mari opere dramaturgice ale secolului XX.
Interviu cu Ştefan Dumitrescu, scriitorul român propus pentru premiul Nobel
Cărțile scriitorului Stefan Dumitrescu pe Amazon (extras)
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…
Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
[…] Soluții pentru România – Doctrina salvării poporului român și soluționarea crizelor sist… […]